Pensie întreţinere. Sentința nr. 592/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 592/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 14243/193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința Camerei de Consiliu de la 20.01.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C.
Grefier R. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR.592
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant I. A. și pe pârât I. V., având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, părțile au lipsit.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța conform dispozițiilor art. 131 alin1 Noul Cod procedură civilă a procedat din oficiu la verificarea competenței sale, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1), art. 107 alin.1 Cod procedură civilă și constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.
Instanța, în temeiul art. 258 Noul Cod procedură civilă încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse de reclamantă, apreciind probele ca fiind admisibile și conducând la soluționarea procesului.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. instanța se socotește lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată în data de 03.10.2014 sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., reclamantul I. A. a solicitat în contradictoriu pârâtul I. V. obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere, în funcție de veniturile acestuia de la data introducerii acțiunii și până la terminarea studiilor. În motivare arată reclamantul că în fapt, este fiul numiților lurescu A. si lurescu V., părinții acestuia au divorțat la data de 19.09.2014, prin acordul lor de voința.
Mai arată reclamantul că în prezent este elev al Liceului „N. lorga" B., curs de zi, in anul al IV -lea, fapt ce rezulta din adeverința emisa de unitatea școlara.
De la data separației in fapt a părinților, care a avut loc in data de 02 iulie 2014, pârâtul nu i-a asigurat nici un fel de întreținere, toate cheltuielile privind întreținerea reclamantului fiind suportate de către mama acestuia.
Mai arată reclamantul faptul ca de la data separației in fapt, locuiește împreuna cu mama sa.
În drept, reclamantul a invocat disp. art. 529 din Cod civ..
În dovedire au depus în copieCertificat de naștere I. A., Adeverința de eleV| emisa de Liceul Teoretic „N. lorga" B. unde sunt elev in anul al IV –lea, C. Certificatul de căsătorie al părinților mei.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru judiciar.
Pârâtul legal citat nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instantă.
Pentru justa soluționare a cauzei s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept:
În fapt prin Certificatul de divorț nr._/19.09.2014 întocmit de către B.N.P. R. A., s-a constatat desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 25.02.1996 înregistrată în Registrul de stare civilă al Primăriei B. sub nr.70/25.02.1996.
Din probele administrate în prezenta cauză, instanța reține că potrivit anchetei sociale (fila 20 ds.), pârâtul locuiește într-un apartament al mamei sale și nu deține stare materială, veniturile sale fiind obținute din munca de inginer, iar potrivit adresei A.N.A.F. B. (fila 13 ds.) acesta lucrează în mod constant în domeniul construcțiilor, venitul său fiind de 961,9 lei brut pe lună, venit care la momentul de față este inferior venitului minim pe economie.
Referitor la obligația de întreținere, instanța reține că, potrivit art. 516 Cod civil, între părinți și copii există obligația legală de întreținere, care are caracter personal, iar potrivit art. 499 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională, atât sub aspect material prin procurarea copilului mijloacelor de trai, locuință, hrană, îmbrăcăminte, rechizite, uniforme, acces la asistența medicală cât și moral, susținând copilul în sistemul de învățământ, general, liceal iar pentru aptitudini deosebite, deprinderea unei meserii, ori odată devenit major să-și definitiveze studiile superioare și să se întrețină singur.
Ceea ce se prezumă este starea de nevoie a minorului, iar nu incapacitatea sa de muncă, dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, copiii minori se află în nevoie tocmai pentru că urmează o pregătire școlară sau pentru dobândirea unei meserii.
De asemenea, pentru întreținerea copilului minor, părinții sunt ținuți să răspundă solidar, solidaritate care are un aspect particular, în sensul că debitorii nu sunt ținuți în mod egal, ci proporțional cu veniturile proprii așa cum rezultă din dispozițiile art. 521 Noul cod civil coroborate cu dispozițiile art. 527 ale aceluiași cod, astfel încât dacă mai multe persoane datorează întreținere ele sunt obligate să contribuie la plata întreținerii proporțional cu mijloacele pe care le au, cu alte cuvinte poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloace sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Potrivit art. 529 alin. 2 din același cod, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumătate pentru trei sau mai mulți copii, text de lege care acoperă toate situațiile în care debitorul realizează venituri cu caracter permanent, din drepturi de autor, cedarea folosinței bunurilor, participare la profit, la activități comerciale, onorarii, inclusiv salariile compensatorii sau sporuri precum cel de confidențialitate, risc și suprasolicitare neoropsihică, indiferent că sunt impozabile sau neimpozabile.
Nu s-a facut, în cauză dovada incapacității de muncă a reclamantului-pârât, care nu va locui împreună cu minorul si față de care, se pune problema stabilirii obligației de contribuție materială efectivă, situație in care, se impune reținerea, drept reper în stabilirea pensiei, a venitului minim net obținut de către reclamant, o altfel de soluție fiind prejudiciatoare pentru copil si ar însemna că însăși culpa proprie a parintelui divorțat să justifice lipsa de implicare față de îndatoririle părintești strict si expres reglementate de legiuitor, ceea ce nu poate fi acceptat.
Instanța mai reține că în sarcina pârâtului nu mai există nici o altă persoană în întreținerea pârâtului, astfel încât prin stabilirea în sarcina acestuia a obligației de plată cu titlu de pensie de întreținere pentru reclamantul I. A. născut la data de 26.06.1996, a sumei de 181 lei/lună, se respectă atât limita generală de 1/2 din veniturile sale, prevăzută de art. 529 alin. 3 cât și limita de 1/4 din venitul său net prevăzute de dispozițiile mai sus amintite, până la terminarea studiilor nu mai mult de 25 ani respectiv 26 de ani pentru învățământul medical.
În ce privește data de la care se activează obligația de întreținere a minorului de către pârât, instanța constată că în raport cu dispozițiile art. 532 Noul cod civil, acesta este reperată la data de 03.10.2014, când s-a introdus cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul I. A., domiciliat în B., ., jud. B. în contradictoriu cu pârâtul I. V., domiciliat în localitatea Sulita, jud. B..
Stabilește în sarcina pârâtei obligația de plată a unei pensii de întretinere în cuantum de 181 lei, în favoarea reclamantului, începând de la data introducerii acțiunii, respective 03.10.2014, până la terminarea studiilor, nu mai mult de 25 ani respective 26 ani pentru învățământul medical.
Cu drept de apel, care se va depune la Judecătoria B., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. C. R. R.
Red. C.L./Tehnored. RR
4ex./09.02.2015
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 6393/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 593/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
