Plângere contravenţională. Sentința nr. 2949/2015. Judecătoria BOTOŞANI

Sentința nr. 2949/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 2949/2015

Dosar nr._ Plângere contravențională

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2949

Ședința publică din data de 20.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. A.-M.

GREFIER: H. A.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul C. M., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.-CESTRIN.

La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima strigare a cauzei se prezintă petentul, legitimat cu C.I. . nr._ lipsă fiind reprezentantul intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța pune în discuție competența generală, materială și teritorială a judecătoriei B..

Petentul arată că judecătoria B. este competentă să judece cauza.

În baza art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, conform prevederilor art. 101 din O.G. nr.15/2002.

Instanța pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.

Petentul arată că estimează durata la acest termen de judecată.

În temeiul art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează durata cercetării acestui proces la 30 zile.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.

Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

În privința probatoriului, instanța constată că intimata, prin întâmpinare, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu planșe foto.

În temeiul art. 255, alin.1 Cod procedură civilă și al art.258, al.1 Cod procedură civilă apreciindu-le utile, pertinente și concludente pentru soluționarea cauzei, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile atașate la dosarul cauzei și proba cu planșe foto pentru intimată.

În temeiul art. 34, alin.1 din OG nr. 2/2001 instanța consideră necesară ascultarea petentului.

Petentul arată că nu mai are nimic de adăugat în afară de cele consemnate în plângere și arată că mașina nu a fost oprită, nu a constatat nimeni nimic, iar mașina nu a circulat pe relația B.-Suceava sau în zonă.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 C.pr. civ., instanța declară terminată cercetarea procesului, iar în temeiul art. 394 C.pr.civ., considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului.

Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale, în sensul anulării procesului-verbal de constatare a contravenției și exonerarea de la plata amenzii în sumă de 250 lei. În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii, cu “avertisment”.

De asemenea, petentul a invocat Decizia nr. 6 din data de 16.02.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 14/2014 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.

În temeiul art. 394, alin. 1 Cod procedură civilă, instanța se socotește lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza pentru a se pronunța pe fond.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 30.10.2014, sub numărul_, petentul C. M., în contradictoriu cu intimata CNADNR S.A.-CESTRIN, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună, în principal, anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._, din data de 13.10.2014, alături de exonerarea de la plata amenzii și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 13.10.2014, nu reține să fi fost oprit pentru control și să fi constatat că nu posedă rovinietă agentul constatator. De asemenea, a arătat că nu reține dacă la data menționată în procesul-verbal, autoturismul proprietatea sa a circulat pe DN29, km 31+289 m prin localitatea Baisa și în ce direcție anume.

Prin urmare, nefiind făcută nici o constatare reală în trafic și dat fiind faptul că la data înscrisă în actul sancționator ca fiind data constatării faptei, acesta deținea rovinietă valabilă de două luni și două zile, procesul-verbal întocmit în sarcina sa nu se justifică.

Petentul nu a indicat temeiul de drept al cererii sale.

În dovedirea plângerii, petentul a depus, la dosar, în copie: bonul fiscal și rovinieta emisă la 11.08.2014 (f. 4), precum și procesul-verbal de constatare a contravenției (f. 5)

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

La data de 26.01.2015, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și netemeinică și menținerea procesului-verbal ca fiind temeinic și legal.

În fapt, a arătat intimata că la data de 14.07.2014, pe DN 29 km 31+289m, vehiculul cu nr. înmatriculare_, aparținând petentului, a fost surprins circulând fără a deține rovinieta valabilă, sens în care la data de 13.10.2014 a fost întocmit procesul-verbal de contravenție ., nr._.

A menționat intimata că tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale este aplicabil tuturor utilizatorilor români, pentru toate autoturismele folosite pe rețeaua de drumuri naționale. Intimata a învederat că, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Totodată, a susținut intimata că, procesul-verbal respectă exigențele prevăzute de OG nr. 15/2002 și de OG nr. 2/2001, dar și dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001, conținând mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de un agent, cu certificat calificat emis de Cert Sign SA.

Mai mult, a arătat că în ce privește afirmația petentului, aceea că deținea rovinietă valabilă la data contravenției, această rovinietă anexată la dosar este valabilă începând cu data de 11.08.2014, nu pentru data de 14.07.2014.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, ale O.G. 15/2002, ale Legii 455/2001 și Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.

În conformitate cu dispozițiile art. 411, alin. 1, pct. 2 C.pr.civ., intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedire, intimata a depus, la dosar, în copie: proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR (fila 14-15), certificatul calificat pentru semnătura electronică (fila 12) și dovada comunicării procesului verbal de contravenție contestat (fila 13).

La data de 6.02.2015, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat, în esență, cele susținute în cuprinsul plângerii contravenționale. În plus, petentul a menționat că, din cele două planșe foto anexate la întâmpinare nu rezultă că autoturismul_ era în mers sau staționare, în ce direcție circulă și dacă era condus de cineva, că se consideră un conducător auto de bună-credință, disciplinat în trafic și că la data întocmirii procesului-verbal era în legalitate, posedând rovinieta de aproximativ 2 luni, astfel că își menține solicitarea de anulare a procesului-verbal de contravenție.

Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu planșe fotografice pentru intimată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal . 14, nr._, din data de 13.10.2014 (fila 5), încheiat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, prin CESTRIN București, petentul C. M. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.

În cuprinsul actului de constatare a contravenției s-a reținut că, în data de 14.07.2014, ora 14:35, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat pe DN 29 km31+289m, pe raza localității Baisa, fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ.

Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa petentului, motiv pentru care nu a fost semnat de acesta.

Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.

Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța reține că acesta nu a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsind semnătura olografă a agentului constatator.

Instanța reține că, deși procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea, acesta nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator.

Astfel, potrivit art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul–verbal de constatare a contravenției.

În situația acestor contravenții, constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, potrivit art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, modificată și completată, procesul-verbal de constatare se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese- verbale de constatare a aceleiași contravenții.

Art. 10 din O.G. nr. 15/2002 conține o normă de trimitere la O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel încât această reglementare este aplicabilă, ca lege generală, și în privința contravențiilor prevăzute de art. 8 din O.G. nr. 15/2002.

Excepțiile de la aplicarea procedurii contravenționale de drept comun sunt indicate expres și limitativ în cuprinsul O.G. nr. 15/2002 și constau, pe de o parte, în posibilitatea încheierii procesului-verbal de constatare a contravențiilor în condiții derogatorii de la art. 19 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la semnarea procesului-verbal de contraveninent și prezența unui martor, atunci când procesul-verbal se încheie în lipsa contravenientului și pe de altă parte, în stabilirea unei competențe teritoriale speciale a instanței care soluționează plângerea contravențională (art. 101 din O.G. nr. 15/2002 derogator de la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001).

Sub toate celelalte aspecte care nu au primit o soluție legislativă specială prin O.G. nr. 15/2002 prevederile O.G. nr. 2/2001 rămân pe deplin aplicabile.

Instața reține că, procesul-verbal de contravenție contestat în cauză nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci mențiunea că documentele au fost generate și semnate electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și Hotărârii de Guvern nr. 1259/2001, prin folosirea semnăturii electronice extinse, bazată pe un certificat calificat.

Instanța apreciază că aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1259/2001 este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 2/2001.

Așadar, fără a exclude de plano utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor de drept public, atunci când această posibilitate este permisă printr-o dispoziție expresă a legii, pentru a asigura compatibilitatea cu modalitatea în care actul este cunoscut de către destinatarul său, prin raportare la suportul de transmitere a informației, se observă că, în procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 15/2002 (lege specială), care se completează sub aspectele nereglementate expres și distinct cu O.G. nr. 2/2001 (dreptul comun în materie contravențională), de lege lata, o atare posibilitate nu există.

Astfel, potrivit art. 26 alin. (3) și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, dispoziții aplicabile, cu titlu de normă generală, în lipsa unor norme speciale, derogatorii în cuprinsul O.G. nr. 15/2002, procesul- verbal de constatare și sancționare a contravenției, încheiat de agentul constatator în lipsa persoanei sancționate, precum și înștiințarea de plată se comunică acesteia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.

Această modalitate de comunicare prin care conținutul informațional al actului emis ajunge la cunoștința destinatarului său presupune eo ipso utilizarea formei scrise clasice, pe suportul de hârtie.

În plus, sfera de aplicare a semnăturii electronice, indiferent de forma acesteia, simplă sau extinsă, rezultă cu evidență dintr-o interpretare gramaticală a dispozițiilor art. 4 pct. 1-4, art. 5, art. 7 din Legea nr. 455/2001.

Astfel, art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 definește înscrisul în formă electronică ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Prin urmare, pentru ca un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 trebuie ca manifestarea de voință a celui de la care actul emană să îmbrace forma electronică și, totodată, să ajungă la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic.

Această specificitate distinge înscrisul electronic de înscrisurile pe suport de hârtie.

În caz contrar, atunci când manifestarea de voință a emitentului actului este expediată și ajunge la destinatarul său pe suport de hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este în formă electronică.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Art. 4 pct. 3 din aceeași lege definește semnătura electronică ca reprezentând date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronic și care servesc ca metodă de identificare.

Semnătura electronică extinsă este definită de art. 4 pct. 4 din aceeași lege ca reprezentând semnătura electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar, b) asigură identificarea semnatarului, c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară acestora este identificabilă.

Din coroborarea acestor dispoziții legale, rezultă că, logic și juridic semnătura electronică se atașează unor date în formă electronică, fiind improprie primirii, de către destinatar, a informațiilor pe suport de hârtie.

Pe baza acestor considerente, instanța arată că procesului-verbal imprimat pe suport de hârtie, comunicat persoanei sancționate în această formă, impusă de art. 27 din O.G. nr. 2/2001, nu i se poate asocia, logic și juridic, o semnătură electronică extinsă.

Raportat la forma de emitere și comunicare a actului, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.

Inserarea în cuprinsul procesului-verbal de contravenție transmis persoanei sancționate contravențional pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 a mențiunii că procesul-verbal a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare nu pot avea semnificația acoperirii nulității absolute care intervine în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, întrucât aceste nulități nu pot fi acoperite.

În același sens este și Decizia nr. 6/2015 a Î.C.C.J., prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care statuează că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

Având în vedere starea de fapt expusă și dispozițiiile legale incidente, instanța va admite plângerea contravențională contravențională formulată de petentul C. M., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- Cestrin și va anula procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, încheiat la data de 13.10.2014, ca fiind nelegal întocmit.

Întrucât, în cauză s-a constatat existența unui motiv de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța apreciază că nu se mai impune și analizarea procesului-verbal contestat sub aspectul temeiniciei.

Totodată, instanța reține că anularea procesului-verbal de contravenție contestat are ca efect și exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale.

În baza art. 453 C.proc.civ., având în vedere și principiul disponibilității, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petentul C. M., CNP_, domiciliat în municipiul B., ., nr. 55, județul B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA- S.A.- prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere ș Informatică- CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, Cod Unic de Înregistrare_, nr. de ordine Reg. ..01.2014, cont bancar RO84 RNCB 0072 0497 deschis la BCR sector 1, reprezentată de dr. ing. B. T..

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ din 13.10.2014 și măsurile dispuse prin acesta.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria

B..

Pronunțată în ședință publică azi, 20.03.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

C. A.-M. H. A.

aflată în C.O,semnează

președintele instanței

Red. C.M./tehnored. L.M.V./ex.4/18.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2949/2015. Judecătoria BOTOŞANI