Plângere contravenţională. Sentința nr. 3839/2015. Judecătoria BOTOŞANI

Sentința nr. 3839/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 3839/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică din data de 20 aprilie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – T. C. N.

GREFIER – N. M.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3839

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta S.C. BEST S. S.R.L., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ A.-FRAUDĂ FISCALĂ – DIRECȚIA REGIONALĂ SUCEAVA.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat G. D. pentru petentă, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Se prezintă martorul B. L., sens în care instanța procedează la audierea acesteia, în conformitate cu dispozițiile art. 318, 319 și 321 Cod de procedură civilă, declarația acesteia fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosarul cauzei, conform disp. art. 323 Cod de procedură civilă.

Apărătorul petentei solicită înlocuirea martorului M. M., martor lipsă la acest termen de judecată, cu martorul D. I. care este un consumator ce se afla la momentul controlului în bar, astfel încât apreciază că poate da relații cu privire la eliberarea sau nu a bonurilor fiscale pentru comenzile fiscale.

Având în vedere faptul că martorul lipsă la acest termen de judecată este gestionar al societății petente, instanța apreciază că schimbarea sa nu este de natură a întârzia judecarea cauzei, iar audierea martorului propus astăzi spre înlocuire ar fi utilă cauzei, sens în care admite cererea formulată.

Instanța procedează la audierea martorului D. I., în conformitate cu dispozițiile art. 318, 319 și 321 Cod de procedură civilă, declarația acestuia fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosarul cauzei, conform disp. art. 323 Cod de procedură civilă.

În temeiul art. 255 alin.1 C.pr.civ. și al art. 258 al.1 C.pr.civ., apreciind utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

La interpelarea instanței, apărătorul petentei arată că nu are alte cereri de formulat, excepții de invocat ori alte probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța, în tem. art. 244 Cod procedură civilă declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă părților cuvântul la dezbateri asupra fondului.

Apărătorul petentei solicită admiterea plângerii contravenționale, procesul verbal contestat este netemeinic, nu sunt date contravențiile prevăzute de art.10, având în vedere faptul că punctul de lucru al petentei era dotat cu aparat fiscal, fapt confirmat și de ultimele verificări efectuate, iar cu privire la plusul în gestiune solicită a se constata că nu sunt date elementele contravenției prevăzute de art. 10 lit. b. Solicită a se constata faptul că rămânea permanent monetar în casa de marct pentru începerea activității următoarei zile, iar clienții sunt mai întâi serviți, apoi se încasează contravaloarea, urmând ca abia apoi să fie eliberate bonuri fiscale.

De asemenea, solicită a se constata faptul că existența unor plusuri în casa de marcat nu conduce automat la concluzia că nu se eliberau bonuri fiscale, existând obligația ca la sfârșitul programului să fie înregistrate ca plus în Registrul special. Totodată, arată că în luna decembrie 2013 casa de marcat a fost verificată și reprogramată, solicitând a se reține și faptul că petenta are un singur punct de lucru, iar la pronunțarea hotărârii să fie avut în vedere și argumentele arătate în plângerea contravențională.

În subsidiar, apărătorul petentei, arată că în cazul în care instanța de judecată apreciază procesul-verbal ca fiind temeinic, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment reținând volumul redus de activ al societății petentei, faptul că administratorul și soția acestuia sunt pensionari, iar achitarea amenzii aplicate ar perturba în mod grav activitatea societății. În privința cheltuielilor de judecată, arată că nu solicită restituirea acestora.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 6.06.2014, sub nr._ petenta . a solicitat, în contradictoriu intimata Direcția Genrală A.-Fraudă Fiscală - Direcția Regională Antifraudă Suceava, în principal, anularea procesului verbal . nr._ întocmit la 04.06.2014 ca fiind netemeinic, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.

În fapt, petenta arată că în anul 2004, a înființat o societate comercială având un singur punct de lucru pentru desfacerea băuturilor răcoritoare și alcoolice având angajați 2 barmani, care lucrează în schimburi. În ziua de 04.06.2014, în jurul orei 10:45, precizează că s-au prezentat la punctul de lucru 3 persoane și doar una dintre ele a avansat până la nivelul barului dorind să verifice dacă localul este dotat cu casă de marcaj și dacă se eliberează bonuri de consum.

Menționează că a explicat faptul că în acel moment barmanul de serviciu elibera bonuri de casă unor consumatori, însă după legitimare, acesta i-a cerut barmanei să ia mâinile de pe casa de marcaj solicitând a evacua localul, pentru a putea face controlul.

Precizează că a inspectorul fiscal să întrebe consumatorii prezenți la acel moment dacă li s-au eliberat sau nu bonuri, însă replica sa a fost că el nu procedează așa și că vrea să-mi verifice rola de la casa de marcaj și numerarul existent în sertar.

Arată că după verificarea casei de marcaj și a ultimului bon eliberat, inspectorul a constatat un plus de 91,40 lei, cu privire la care s-a explicat că este tocmai suma pentru care se eliberau bonuri în momentul începerii controlului, plus monetarul de schimb de 10-25 lei, care rămânea permanent în casa de marcaj pentru începerea activității de a doua zi.

În ceea ce privește nota explicativă, petenta arată că barmanul a fost de acord întrucât i-a spus că va consemna că în momentul în care aceștia au intrat în bar tocmai se eliberau ultimele bonuri, mai ales că unul dintre consumatori achiziționase și o cantitate mai mare de băuturi alcoolice pentru o aniversare, iar inspectorul i-a replicat că dacă dorește o sancțiune mai blândă și poate un avertisment, să scrie ce îi dictează el. Fiind intimidat de atitudinea autoritară și arogantă a inspectorului fiscal și faptul că barmanul nu mai trecuse prin asemenea situații, a acceptat sugestia și a scris în declarația dată că nu s-au eliberat bonuri din cauza aglomerației din local.

Mai precizează că după ce i s-a luat declarația, inspectorul a pus-o să semneze procesul-verbal pe ambele fețe și solicitând-i să aștepte puțin mai departe pentru a termina încheierea procesului-verbal.

În motivare, petenta arată că nu apreciază a fi vinovată de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 10, lit. b și c din OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, întrucât punctul de lucru era dotat cu un asemenea aparat, care avusese ultima reparație și verificare în luna decembrie 2013, iar faptul că a avut un plus în casa de marcaj nu înseamnă neapărat că a fost săvârșită contravenția prevăzută de art. 10, lit. b, respectiv că nu a fost emise bonuri fiscale pentru bunurile livrate și serviciile prestate.

Mai arată că permanent în casa de marcaj după terminarea programului rămânea un monetar de schimb, iar datorită specificului unui bar, mai ales în momentele de aglomerație, când mai mulți consumatori se apropie și rămân la bar în picioare sau așezați pe scaune, sunt mai întâi serviți cu comanda făcută, se încasează contravaloarea, după care se emit bonurile fiscale.

Pe de altă parte, arată că existența unui plus în casa de marcaj nu duce automat la concluzia că nu se eliberau bonuri, ci impunea obligația ca la terminarea programului să fie înregistrat ca plus în Registrul special, prin facturi ori alte documente.

În ceea ce privește mențiunea sediului societății de pe bonurile fiscale, petenta arată că acest lucru nu poate fi imputat societății deoarece în luna decembrie 2013, când casa de marcaj a fost reparată, verificată și reprogramată, în memoria casei s-au trecut atât adresa sediului societății, cât și cea a punctului de lucru, cum se prevede în cartea tehnică și cum de altfel este imprimat și pe inscripția exterioară a casei de marcaj, însă această programare este vulnerabilă la orice șocuri electrice, în sensul că pe bon, în locul punctului de lucru poate apărea sediul societății sau pur și simplu amândouă, iar în ziua de 03.06.2014, în jurul orelor 12:30, în zona punctului de lucru a avut loc o pană de curent de circa o oră și jumătate și probabil cu acest prilej s-a dereglat și programul de imprimare a bonurilor.

În subsidiar, solicită admiterea plângerii și înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, care este principala sancțiune contravențională și se aplică cu precădere față de amendă.

În motivarea, se arată că societatea comercială este mică, cu un volum redus de activitate, iar plata unei amenzi de 10.000 lei la care s-ar adăuga suspendarea activității localului și confiscarea sumei de 91,40 lei, ar afecta serios situația familială, întrucât nici administratorul și nici soția sa nu mai lucrează, pensia și sumele câștigate din acest punct de lucru fiind singurele surse de venit.

În termen legal, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate ca neîntemeiată și menținerea actului atacat ca fiind legal și temeinic.

În motivarea, intimata arată că cu ocazia controlului echipa de inspectori în mod corect a verificat prin interogare aparatul de marcat electronic existent la punctul de lucru controlat, iar administratorul petentei a înregistrat suma de 33,30 lei în aparatul de marcat electronic fiscal deși i s-a solicitat sa emită raportul cum era la acel moment.

În ceea ce privește aparatul de marcat electronic fiscal, inspectorii antifraudă au constatat un plus de 91,40 lei neînregistrați în aparatul de marcat - bani care proveneau din comercializarea produselor proprii ale unității.

De asemenea, intimata învederează faptul ca pe bonurile fiscale emise de petenta cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal nu apărea adresa punctului de lucru din B., .. 66, astfel cum prevăd dispozițiile art. 10, lit. c din O.U.G. nr. 28/1999.

Cu privire la încheierea procesului-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/04.06.2014, precizează că acesta a fost încheiat în mod temeinic și legal cu respectarea dispozițiilor legale in domeniu.

In ceea ce privește solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, intimata arată că ori de câte ori agentul constatator trebuie să aplice două sancțiuni principale pentru două contravenții, dintre care una este obligatoriu amenda, va aplica și pentru cealaltă contravenție amenda, chiar dacă legea prevede avertismentul alternativ cu amenda. Arată că această soluție se impune, deoarece pluralitatea de contravenții în cauză relevă un pericol social care trebuie combătut printr-o sancțiune mai severă.

Mai apreciază intimata că scopul preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale nu poate fi atins decât prin menținerea amenzii în cuantumul stabilit prin procesul-verbal atacat, având în vedere atitudinea petentei față de fapta și de urmările ei.

În ceea ce privește modul de întocmire al procesului verbal arată, intimata, că acesta respectă toate condițiile de fond și de formă, descrierea faptelor fiind corectă și s-a făcut cu indicarea tuturor elementelor și împrejurărilor în care s-a săvârșit contravenția astfel încât se poate verifica încadrarea corectă a faptei în textul normei care reglementează și sancționează contravenția, precum și realitatea mențiunilor consemnate.

Cu privire la legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției, intimata solicită a se constata că acesta întrunește condițiile de forma impuse de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din același act normativ, iar în ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, solicită a se constata faptul ca situația de fapt a fost reținută în mod corect.

În dovedire, intimata a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

În drept, intimata și-a întemeiat apărarea pe dispozițiile art. 205 - art.208 din Codul de procedura civila, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor republicata cu modificările si completările ulterioare, O.U.G. Nr. 28 din 25 martie 1999 Republicată privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Pentru justa soluționare a cauzei instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum și proba testimonială cu martorii B. L. și D. I..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 4.06.2014, petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art.10 lit. b din O.U.G. nr. 28/1999 și sancționată de art.11 alin. 1 lit. b din același act normativ și cu sancțiunea amenzii în cuantum de 2000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. c din O.U.G. nr. 28/1999 și sancționată de art.11 alin. 1 lit. c din același act normativ.

Examinând procesul-verbal de contravenție prin prisma exigențelor de formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că acesta îndeplinește rigorile legii sub aspect formal, nefiind identificate niciunul dintre cazurile prev. de art. 16 din O.G. 2/2001, ce atrag nulitatea acestuia.

Referitor la contravențiile reținute instanța constată că, prima dintre ele, cea prevăzută de art.10 lit.b din OUG nr.28/1999 privește neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate. Petenta se apără invocând faptul că bonurile nu erau emise pentru că abia fuseseră serviți consumatorii și o parte din suma găsită în casa de marcat o reprezenta banii lăsați din ziua precedentă, pentru a avea cu ce să se înceapă noua zi. Cea de a doua contravenție reținută este cea prevăzută de art.10 lit.c, din același act normativ, și se referă la emiterea bonului fiscal conținând date eronate sau fără ca acesta să conțină toate datele prevăzute de art.4 alin.1.

S-a solicitat de către petentă audierea martorilor B. L. și D. I.. Martora B. L. a declarat că este angajata petentei și în ziua controlului ea era de serviciu. În acea zi au venit niște clienți care au comandat de băut, s-au așezat la masă, cu intenția de a repeta comanda, achitând 50 de lei.

A servit și alți clienți, după care s-a întors spre casa de marcat cu intenția de a elibera bonurile fiscale, dar nu a mai putut face acest lucru deoarece atunci au intrat în bar trei domni, unul dintre ei s-a apropiat și legitimat, fiind inspector antifraudă, și i-a solicitat să scoată raportul din casa de marcat, verificându-i și banii din sertar. S-a constatat un plus de 91 lei. Martora a dat o declarație în care a consemnat, în urma dictării, că nu a apucat să bată în casa de marcat comenzile efectuate, iar în casa de marcat rămâne de pe o zi pe alta o sumă de 20-30 lei, pentru a se putea începe activitatea în ziua următoare.

Martorul D. I., este un client al barului, și potrivit declarației sale, atunci când vine în oraș și are treabă în zona Liceului AT Laurian merge în barul ce aparține societății petente pentru a consuma câte ceva. Anul trecut, la sfârșitul lunii mai sau iunie, a mers la respectivul bar împreună cu doi prieteni, a comandat ceva de băut, i-a dat barmaniței 50 de lei și i-a spus să nu îi elibereze încă bon fiscal, pentru că urma să mai comande.

Între timp au venit la bar trei domni de la inspecție, unul a discutat cu gestionara, consumatorii au fost invitați să părăsească incinta. Nici unul dintre consumatori nu a fost întrebat dacă a primit sau nu bon fiscal.

Față de aceste declarații și față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanța reține că, în ceea ce privește contravenția prevăzută de art.10 lit.b, aceasta a fost corect reținută, sumele de bani găsite în plus nu au putut fi justificate, nu a fost prezentat nici un înscris din care să reiasă ce sumă rămăsese în casa de marcat din ziua precedentă, iar practica de a nu emite bon fiscal imediat ce a fost încasată suma este contrară prevederilor legale. Mai mult, în declarația dată de barman inspectorilor anti fraudă (fila 35 dosar), martora B. L. justifică suma în plus prin faptul că a fost plecată la doctor, în lipsa sa la bar servind patronul care nu a reușit din cauza aglomerației să emită bonuri fiscale. Această declarație fiind în totală contradicției cu cele declarate în fața instanței.

În ceea ce privește consemnarea pe bonul fiscal doar a sediului societății, și nu și cel al punctului de lucru, este plauzibilă explicația petentei, dar potrivit dispozițiilor legale trebuia anunțat reprezentantul de service pentru a remedia neconcordanța.

Așadar, ambele contravenții reținute au fost săvârșite de către petentă, reținerea acestora fiind temeinică și legală.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate instanța reține faptul că, potrivit art.21 alin.3 din O.G.2/2001, la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de :” împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului” și sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite.

Potrivit dispozițiilor legale amenzile aplicate petentei reprezintă minimul prevăzut de lege, chiar și așa suma de 10.000 lei reprezintă un cuantum foarte ridicat raportat la obiectul de activitate al societății. Mai mult, potrivit dispozițiilor art.14 alin.2 din OUG nr.28/1999 a fost aplicată și sancțiunea complementară a suspendării activității o perioadă de 3 luni. Cumularea sancțiunilor principale dispuse cu sancțiunea complementară a suspendării activității este apreciată de către instanță ca fiind excesivă raportat la pericolul social al faptei.

Pe aceste considerente instanța va reindividualiza sancțiunile aplicate și, admițând în parte plângerea contravențională, va dispune înlocuirea sancțiunilor cu amendă de 8.000 lei și 2.000 lei, aplicate pentru cele două contravenții reținute cu sancțiunea avertismentului, apreciind că sancțiunea complementară a suspendării activității o perioadă de 3 luni este îndestulătoare pentru a se atrage atenție contravenientei asupra respectării normelor legale.

Instanța va menține restul dispozițiilor procesului verbal atacat referitoare la confiscarea sumei găsite în plus și la suspendarea activității o perioadă de 3 luni.

Văzând că plângerea a fost legal timbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petenta S.C. BEST S. S.R.L., C._, cu sediul în Mun. B., .. 20, ., . și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet avocat G. D., cu sediul în .. 24, ., jud. B., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ A.-FRAUDĂ FISCALĂ – DIRECȚIA REGIONALĂ SUCEAVA, cu sediul în Mun. Suceava, Șcheia, ., jud. Suceava.

Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravențiilor . nr._//04.06.2014 încheiat de reprezentanții DRAF Suceava cu sancțiunea avertisment.

Menține restul dispozițiilor procesului verbal contestat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..

Pronunțată în ședință publică azi, data de 20.04.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. T.C.Tehnored.N.M.Ex.4/5.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 3839/2015. Judecătoria BOTOŞANI