Plângere contravenţională. Sentința nr. 6139/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6139/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 11762/314/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6139
Ședința publică de la 12 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul M. C. O., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.06.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava, la data de 01.10.2014, sub numărul_, petentul M. C. O., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, încheiat de intimat la data dea 08.09.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, prin procesul verbal de contravenție contestat a fost sancționat contravențional cu avertisment și cu 3 puncte de penalizare.
A susținut acesta că actul sancționator nu cuprinde o . elemente obligatorii, așa cum prevăd dispozițiile art. 16, alin. 1 și ale art. 19 din OG 2/2001, cum ar fi ocupația și locul de muncă al contravenientului, precum și arătarea tuturor împrejurărilor în care s-a săvârșit fapta, aspect necesar pentru a putea aprecia gravitatea faptei. Mai mult, petentul a arătat că cele menționate în cuprinsul procesului verbal de contravenție nu sunt conforme realității. Totodată, acesta a precizat că, instanței de judecată îi revine rolul de a administra tot probatoriul necesar stabilirii adevărului și nu contravenientului, în acest sens invocând și Decizia nr. 70/2013 a Curții Constituționale.
În drept, au fost invocate prevederile OG 2/2001.
În dovedire, petentul a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 08.12.2014, intimatul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava, iar pe fond a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției contestat și a măsurilor dispuse prin acesta.
Cu privire la excepția invocată, a arătat intimatul că, Judecătoria B. este competentă să soluționeze plângerea contravențională, întrucât aceasta este instanța în a cărei circumscripție se află localitatea pe raza căreia a fost săvârșită contravenția, respectiv satul Vlădeni, .,
Pe fondul cauzei, intimatul a arătat că, în data de 08.09.2014, ora 15:55, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, condus de petent, a fost înregistrat cu mijloace tehnice omologate și avizate tehnologic, circulând cu o viteză de 122 km/h, în localitatea Vlădeni, ..
A mai susținut acesta că, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că cele consemnate de agentul constatator în procesul verbal de contravenție se confirmă, apreciind măsura luată de acesta ca fiind legală și oportună.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 121, alin. 1 din HG 1391/2006.
În dovedire, intimatul a depus la dosar: raportul agentului constatator (fila 27 dosar declinat), procesul verbal de constatare a contravenție în original (fila 24 dosar declinat), cazierul contravențional al petentului (fila 25 dosar declinat), buletinul de verificare metrologică și atestatul de operator radar (fila 26 dosar declinat) și CD-ul cu înregistrare video a contravenției reținute în sarcina petentului (fila 20).
În conformitate cu dispozițiile art. 223, alin. 3 C.pr.civ., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin Sentința civilă nr. 415 din data de 26.01.2015, Judecătoria Suceava a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimat, prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.03.2015, sub numărul_ .
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru intimat și proba cu înregistrarea video a contravenției reținute în sarcina petentului.
Analizând actele și lucările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției ..P., nr._, din data de 08.09.2014, întocmit de către intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., s-a reținut că, la data de 08.09.2014, în jurul orei 15:55, petentul a condus autoturismul marca Volvo, cu nr. de înmatriculare_, pe raza localității Vlădeni, cu o viteză de 122 km/h, în plus cu 22 km/h față de limita legală, fapta reținută fiind înregistrată cu aparatul radar montat pe autospeciala MAI_ (fila 24 dosar declinat).
Petentul a fost sancționat cu avertisment și 3 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 121 alin. 1 din H.G. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 2 din O.U.G. 195/2002.
Procesul-verbal a fost semnat de petent, cu mențiunea: „mă grăbesc la Penitenciarul B., sunt avocat”
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate până la proba contrară, conform art. 34 O.G. nr.2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent, conform căruia procesul verbal de contravenție contestat nu cuprinde ocupația și locul de muncă ale contravenientului și nici arătarea tuturor împrejurărilor în care s-a săvârșit fapta, instanța apreciază că este neîntemeiat. Așadar, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, ” procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu: (...) ocupația și locul de muncă ale contravenientului, (...) arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei”. Nulitatea procesului-verbal prevăzută de art. 16 din OG nr. 2/2001 nu se circumscrie cazurilor de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, astfel că nulitatea procesului-verbal este una relativă, fiind necesar ca petentul să facă dovada unei vătămări, în condițiile art. 175 C.pr.civ., care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal contestat. Cum în cazul de față, petentul nu a făcut dovada unei vătămări, ba mai mult, pentru contravenția reținută în sarcina sa, acestuia i s-a aplicat doar sancțiunea contravențională a avertismentului, instanța va respinge această apărare ca fiind neîntemeiată.
De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, încheiat la data de 08.09.2014, a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 121 alin. 1 din H.G. 1391/2006, ale art. 108, alin. 1, lit. b, pct. 2 și ale art. 100, alin. 2 din O.U.G. 195/2002 și Ordinul nr. 301/2005 emis de directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală.
Astfel, potrivit art. 100 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002: „(…)(2) Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b)”.
Conform art. 108 alin. 1, lit. b din O.U.G. 195/2002: „(1) săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: (...) b) 3 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: (...) 2. depășirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
De asemenea, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. 1391/2006: „(1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”.
Totodată, conform prevederilor Ordinului nr. 301/2005 emis de directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”:3.5. Cerințe tehnice funcționale specifice funcției de înregistrare: 3.5.1. Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:- data și ora la care a fost efectuată măsurarea;- valoarea vitezei măsurate;- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Prin plângerea formulată, petentul a contestat viteza de 122 km/h, cu care s-a reținut că a circulat la data de 08.09.2014.
Petentul nu s-a prezentat în instanța, dar a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Cu privire la probațiune, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere că procesul verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, s-a statuat că sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul verbal.
Procesul verbal fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucura de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în Decizia H. și alții c. României că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Totodată, în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție, prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C.pr.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001.
Instanța reține că petentului i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentului responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Analizând probatoriul administrat, instanța constată că fapta prevăzută de art. 121 alin. 1 din H.G. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 2 din O.U.G nr.195/2002 a fost înregistrată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Astfel, conform copiei buletinului de verificare metrologică nr._/31.03.2014 (fila 26 dosar declinat), cinemometrul de control rutier tip R. AUTOVISION montat pe Dacia L. MCV cu nr. MAI_ a fost declarat ADMIS, valabilitatea verificării fiind de 1 an, iar potrivit atestatului operator „Autovision” nr. 585.515/01.04.2010 (fila 26 dosar declinat) ag. H. C. putea desfășura operațiuni de măsurare a vitezei cu cinemometrul „Autovision”. De asemenea, dispozitivul radar era apt să funcționeze atât în regim staționar cât și în regim de deplasare.
În ceea ce privește înregistrarea depusă la dosarul cauzei de intimat ( fila 20 dosar declinat), instanța constată că aceasta nu respecta cerințele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005.
Din înregistrarea video depusă de intimat la dosar rezultă cu claritate următoarele: data (08.09.2014), ora (15:55:36), valoarea vitezei respectiv 122 km/h, aceasta fiind viteza autoturismului condus de petent, viteză care de altfel a fost reținută și în cuprinsul procesului-verbal contestat, însă nu se distinge numărul de înmatriculare al autovehiculului înregistrat cu această viteză.
În aceste condiții, având în vedere că fapta a fost constatată prin intermediul unui mijloc tehnic, iar din probele obținute astfel nu se poate stabili cu certitudine că petentul a circulat cu viteza de 122km/h, instanța reține că acesta se bucura în continuare de prezumția de nevinovatie, potrivit dispozițiilor articolului 6 paragraful 2 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, care statuează că orice persoana acuzată de o infracțiune (contravenție) este prezumată nevinovată pâna ce vinovația sa va fi legal stabilită, iar îndoiala profită persoanei acuzate.
Având în vedere că intimatul nu a depus la dosar planșe foto sau înregistrarea video a contravenției reținute în sarcina petentului din care să reiasă cu certitudine că acesta a condus cu viteza de 122 km/h, instanta nu poate da eficiență prezumției de temenicie a procesului verbal de contravenție, întrucât procedând astfel, s-ar ajunge la situația în care petentul ar fi pus in imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție.
Prin urmare, întrucât în cazul constatării contravențiilor cu ajutorul mijloacelor de măsurare, înregistrarile fac parte integrantă din procesul-verbal de contravenție, și cum, în cauză, înregistrarea făcută în mod legal nu corespunde cu cele consemnate de agentul constatator, instanta va reține că în cauza există un dubiu care nu poate fi înlăturat prin administrarea altor probe, dubiu care profita făptuitorului, respectiv petentului, potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumției de nevinovăție.
Pentru considerentele mai sus expuse, având în vedere și dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petentul M. C. O., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. și va anula, procesul-verbal de contravenție ., nr._, din data de 08.09.2014, încheiat de intimat, cu toate măsurile dispuse prin acesta.
În temeiul art. 453 C.pr.civ. instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul M. C. O., cu domiciliul în Iași, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în B., Bulevardul M. E., nr. 57, județul B..
Anulează procesul verbal de contravenție ., nr._, din data de 08.09.2014, întocmit de intimat, cu toate măsurile dispuse prin acesta.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A.-ALIOARACUȘNIR I. V.
Red. Z.A.A./tehnored. C.I.V./ex.4/26.06.2015
| ← Evacuare. Sentința nr. 6366/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Fond funciar. Sentința nr. 5973/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
