Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 9935/2015. Judecătoria BOTOŞANI

Sentința nr. 9935/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 9935/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

Secția civilă

SENTINȚA nr. 9935

Ședința publică din data de 28 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – D. M.

GREFIER – C. A.

Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară formulată de petentele P. M. și G. M..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 21.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință corespunzătoare, care face parte integrantă din prezenta sentință, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 15 aprilie 2015 sub nr._ (filele 3-4 dosar), petentele P. M. și G. M. au atacat încheierea de reexaminare nr._ prin care O.C.P.I. B. a respins cererea adresată registratorului șef.

Se cere admiterea plângerii în sensul ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului format din casă, construită din chirpici, acoperită cu tablă, compusă din două camere, bucătărie și hol, în suprafață construită la sol de 80 m.p., identificată cu nr. cadastral_-C1 și anexă gospodărească construită din chirpici și acoperită cu tablă, în suprafață construită de 40 m.p., identificată cu nr. cadastral_-C2, amplasate în ., în indiviziune și în cotă de ½.

În fapt, se arată că petentele sunt moștenitoarele defunctului P. A., decedat la data de 15.12.2014, respectiv P. M., are calitatea de soție supraviețuitoare și G. M., are calitatea de nepoată de fiică predecedată, situație confirmată de certificatul de moștenitor emis după P. A. nr. 5/09.01.2015.

Se arată că prin acest certificat de moștenitor s-au stabilit moștenitorii defunctului, cotele acestora, precum și masa succesorală, compusă din imobilul casă de locuit, dobândit în timpul căsătoriei, mai multe suprafețe de teren și cota de ½ din imobilul descris anterior, înscris în C.F._ UAT L..

Despre diferența de cotă de ½ se arată că aparține fratelui defunctului, numitul P. I., imobilul provenind din moștenirea părintească a celor doi.

Se arată în acest sens despre casă și anexă că au fost edificate de către părinții celor doi, P. G. și Hareta, în anul 1921 și că sunt amplasate pe suprafața de 2.100 m.p. teren, înscrisă în T.P. nr._/09.09.1997 în p.c. 302/1 intravilan.

Susțin petentele că în luna ianuarie 2015 au dorit să intabuleze toate imobilele din certificatul de moștenitor, că au intabulat terenul, dar, pentru cota de ½ din casă și anexă au primit din partea O.C.P.I. B. încheiere de respingere împotriva căreia au formulat cerere de reexaminare, de asemenea respinsă.

Precizează petentele că au depus toate înscrisurile solicitate cu privire la imobile, au făcut dovezi cu privire la calitatea de moștenitori și calitatea de proprietari ai imobilelor a celor doi frați, P. A. și P. I., dar cu toate acestea cererea de intabulare a fost respinsă.

Petentele atașează înscrisuri la plângere (filele 13-20 dosar) și solicită să se dispună depunerea la dosar de către O.C.P.I. B. a documentației care a stat la baza încheierii de respingere a intabulării și a încheierii de respingere a cererii de reexaminare.

În cauză, a formulat întâmpinare instituția emitentă a încheierii atacate, O.C.P.I. B. (filele 23-25 dosar), prin care invocă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, invocând lipsa unui interes propriu în cauză, precum și decizia Î.C.C.J. nr. 72/2007, din care concluzionează că încheierile registratorilor sunt supuse controlului instanțelor de contencios administrativ special, conform Legii nr. 7/1996, iar în conformitate cu art. 32 din Legea nr. 7/1996 „soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară (…) se face fără citarea oficiului”.

Pe fond, se arată că respingerea cererii este motivată de faptul că din certificatul pentru atestarea faptului că petentul este cunoscut ca proprietar asupra construcțiilor, nr. 1062/23.02.2011, emis de primăria . acestea au fost construite în anii 1921 și respectiv 1973, iar proprietarii lor, P. A. și M., s-au născut în anii 1928 și respectiv 1933, relevându-se astfel neconcordanțe ce au constituit piedici la înscriere.

Se mai arată că, ulterior respingerii cererii de înscriere a celor două construcții, nu s-a formulat și depus nici o altă cerere prin care să se solicite înscrierea și la care să se depună acte în măsură să justifice neconcordanțele cu privire la proprietari, ori cu privire la anii edificării casei și grajdului, pentru ca astfel cererea de intabulare a dreptului de proprietate înregistrată de petente să fie considerată admisibilă.

În cadrul reexaminării s-a constatat în plus că nu era anexată la cerere o documentație cadastrală care să cuprindă descrierea construcțiilor și că nu era dovedită plata tarifului de 0,05% din valoarea de impozitare, astfel că soluția de respingere a cererii de reexaminare este apreciată ca fiind legală și temeinică și se solicită menținerea acesteia.

Apărarea formulată de O.C.P.I. este însoțită de documentația de la filele 27-42 dosar.

Instanța a pus în vedere petentelor prin încheierea din 17 septembrie 2015 să aducă lămuriri privind plata tarifului și pentru înscrierea construcțiilor în cartea funciară, aspecte care însă nu au mai fost detaliate de părți, care nu au mai formulat nici probe suplimentare față de acelea puse la dispoziție de către O.C.P.I. B.. Totodată, s-a clarificat cadrul procesual, apărătoarea petentelor precizând că nu a înțeles să se judece în contradictoriu cu O.C.P.I. B., aspect vizibil și în cererea introductivă, astfel că excepția este invocată din eroare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că este învestită cu judecarea unei plângeri împotriva încheierii de carte funciară, formulată în baza art. 31 alin. (3) și (4) Legea nr. 7/1996.

În fapt, petenta G. M. s-a adresat Oficiului prin B.N.P. solicitând intabularea unui certificat de moștenitor și a actului de lichidare a regimului comunității legale, depunând ca probă certificatul pentru atestarea posesiei exercitate sub nume de proprietar.

Prin certificatul de moștenitor nr. 5/09.01.2015 (filele 28-29 dosar) notarul public a constatat că de pe urma defunctului P. A., decedat la data de 15.12.2014, cu ultimul domiciliu în localitatea Stroiești, ., au rămas ca moștenitori numita P. M., în calitate de soție supraviețuitoare pentru cota de 1/4 și numita G. M., nepoată de la fiica P. S. – M., predecedată la data de 26.12.2004, pentru cota de ¾.

Cu privire la bunurile lăsate de defunct, s-a precizat că acesta a fost căsătorit sub regimul matrimonial al comunității legale, regim care a fost lichidat prin actul autentic nr. 133/09.02.2015, depus la fila 30 dosar.

Potrivit actului de lichidare bunurile imobile proprii ale defunctului sunt terenuri intravilane și extravilane înscrise în T.P. nr._/26.06.2004, obținute prin reconstituirea dreptului de proprietate și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului de 2.100 m.p. intravilan, împreună cu o casă și o anexă construită de părinții lui pe acest teren, înscris în T.P. nr._/09.09.1997, restul cotei de ½ revenind fratelui P. I..

În certificatul de moștenitor s-au introdus aceste imobile și s-a cerut O.C.P.I. B. înscrierea lor, cu mențiunea că în ce privește terenurile, acestea erau deja intabulate, spre deosebire de construcții, despre care nu există înregistrări, neexistând documente primare care să ateste direct dobândirea (transmiterea) dreptului de proprietate în patrimoniul autorului petentelor.

Singura probă prezentată de petente este certificatul pentru atestarea posesiei exercitate sub nume de proprietar, din care rezultă că defunctul P. A. figurează înscris în registrul agricol al loc. Stroiești, . cotă de ½ din imobilul teren de 1.200 m.p. și casa de locuit edificată pe acesta în anul 1921, precum și anexa gospodărească.

Din certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local (fila 39 dosar), rezultă că asupra terenului de 2.100 m.p. din p.c. 302/1 intravilan Stroiești, înscris în T.P. nr._/1997 și asupra casei și anexei în litigiu, numiții P. A., decedat la data de 15.12.2014 și P. I., decedat la date de 05.03.2009, au fiecare câte o cotă de ½ din dreptul de proprietate.

Prin încheierea nr. 8139/25.03.2011 se intabulează dreptul de proprietate asupra terenului de 2.100 m.p. în C.F._/UAT L., în favoarea lui P. A. și P. I., decedat la acea dată, respingându-se însă cererea de intabulare a construcțiilor de pe acest teren, a căror intabulare s-a cerut și de către petente ulterior, făcând obiectul prezentei plângeri, cu motivarea că, rezultă din certificatul de atestare prezentat că este incert când au fost construite casa și anexa în anii 1921 și 1973 și că nu se poate stabili care sunt proprietarii de drept ai acestora (P. A. fiind născut în anul 1928, iar P. M. în anul 1933).

Situația de fapt din cauză este vizată de art. 13 din Legea nr. 7/1996, corect identificată și în încheierea de respingere nr. 9332/13.02.2015, dar neaplicată întocmai.

Astfel, în cazul imobilelor care fac obiectul înregistrării sistematice, în lipsa actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, în documentele tehnice se va înscrie posesia de fapt asupra imobilului, în baza identificării efectuate de persoanele menționate la art. 12 alin. (9), cu ocazia efectuării măsurătorilor și sub condiția prezentării următoarelor documente:

- fișa de date a imobilului semnată de posesor și de persoana autorizată să efectueze lucrările de înregistrare sistematică;

- adeverința eliberată de autoritățile administrației publice locale care atestă că posesorul este cunoscut că deține imobilul sub nume de proprietar și că imobilul nu face parte din domeniul public sau privat al statului/unității administrativ teritoriale.

Prin urmare legea, în scopul ordonării cadastrale a proprietăților imobiliare stabilește condiții mai facile de probă pentru dreptul de proprietate în astfel de situații ca în speță, fără a avea în vedere acea ipoteză în care înregistrarea proprietății este impusă de necesități subiective ale persoanelor, cum ar fi dezbaterea unei succesiuni sau vânzarea unor bunuri, tocmai pentru a permite circuitul juridic al drepturilor de proprietate.

Prin crearea unor obstacole neprevăzute în lege, această circulație a bunurilor imobile și a drepturilor cu privire la ele este blocată, ca în cauză, ani de zile, aspect ce contravine legii și îngrădește exercitarea liberă a dreptului de proprietate.

În cauză s-a probat astfel cum se cerea în lege că ar fi necesar și suficient în sensul că defunctul P. A. este cunoscut ca proprietar, alături de fratele P. I., în prezent decedat, ambii având câte o cotă de ½ din imobilele construite, ca și din terenul intravilan, de 2.100 m.p., deja intabulat și plătind la zi impozitele datorate, conform filei 39 dosar, și după decesul lui I., conform filei 20 dosar.

Cu atât mai mult este necesar și suficient să se țină seama de atestarea autorității locale privitoare la exercitarea posesiei sub nume de proprietar, la intabularea făcută la cerere, ca în speță, de vreme ce din oficiu, de la lege o asemenea probă e suficientă la înregistrarea sistematică, astfel că urmează a fi admisă plângerea, a fi anulată încheierea de reexaminare atacată și a se înscrie în cartea funciară certificatul de moștenitor și actul de lichidare a regimului comunităților legale, în scopul intabulării dreptului de proprietate asupra celor două construcții în cotele stabilite de notar, de ¼ în favoarea soției supraviețuitoare și de ¾ în favoarea nepoatei de fiică predecedată, cote ce se aplică asupra cotei de ½ din construcții, transmisă prin succesiune de la defunctul P. A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea împotriva încheierii de carte funciară formulată de petentele P. M., cu domiciliul în ., jud. B. și G. M., cu domiciliul în . Vama, .. 14, jud. Suceava, și în consecință: anulează încheierea de reexaminare nr._/30.03.2015 dată de O.C.P.I. B. cu privire la încheierea de respingere nr. 9332/13.02.2015.

Admite cererea adresată de petente către O.C.P.I. de înscriere a dreptului de proprietate în baza: certificatului de moștenitor nr. 5/09.01.2015 emis de B.N.P. N. A. B., actului de lichidare a regimului comunității legale, autentificat sub nr. 133/2015 la B.N.P. N. A. B. și a certificatului pentru atestarea posesiei exercitate sub nume de proprietar nr. 431/19.01.2014 emis de Primăria ., în favoarea petentelor asupra imobilului înscris în C.F._/L..

Dispune intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului format din casă construită din chirpici, acoperită cu tablă, compusă din două camere, bucătărie și hol, în suprafață construită la sol de 80 m.p., identificată cu nr. cadastral_-C1 și anexă gospodărească construită din chirpici și acoperită cu tablă în suprafață construită de 40 m.p., identificat cu nr. cadastral_ – C2, amplasate în ., în cote indivize de câte 1/2 pentru fiecare petentă.

Cu drept de apel la Tribunalul B. în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul se depune la Judecătoria B..

Pronunțată în ședința publică din data de 28 octombrie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. D.M./ Tehnored. C.A.

4 ex./02.12.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 9935/2015. Judecătoria BOTOŞANI