Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 6212/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6212/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 6212/2015
Dosar nr._ program vizită minor
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 15.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – T. C.
GREFIER – C. C. M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6212
Pe rol, judecata cauzei civile având ca obiect program vizită minor, formulată de reclamanții C. E. și C. G. în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. E..
Dezbaterile au avut loc in ședința publica din data de 25.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera ,a amânat pronunțarea pentru data de 08.06.2015, apoi pentru astăzi, 15.06.2015, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16.10.2014 sub nr._, reclamanții C. G. și C. E. au chemat în judecată pe pârâții C. P. și C. E., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună încuviințarea de a avea legături personale cu minora C. M. G., născută la data de 24.11.2010, după următorul program: o dată la două săptămâni, de sâmbătă orele 10,00 până duminică, orele 16,00 la domiciliul reclamanților. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că sunt bunicii paterni ai minorei, iar pârâții sunt unchiul și mătușa fetiței, părinții minorei, C. M. și M. decedând în urma unui accident rutier la data de 05.10.2012. Prin Încheierea din data de 20.12.2013 pronunțată în dosarul nr._/193/2012 de către Judecătoria B., irevocabilă prin Decizia nr. 35R din 16.01.2014 s-a dispus instituirea tutelei pentru minoră, fiind desemnați drept tutori pârâții C. P. și E.. Pe calea ordonanței președințiale formulată ulterior de reclamanți, aceștia au obținut încuviințarea provizorie de a avea legături personale cu minora, în intervalul orar 11,00-17,00 din prima sâmbătă și a treia duminică din fiecare lună la domiciliul pârâților, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/193/2013 al Judecătoriei B..
Cu toate acestea, reclamanții apreciază că prezenta cerere de încuviințare legături personale cu minora este temeinică și întrunește condițiile de admisibilitate, arătând că, prin admiterea acțiunii s-ar păstra și dezvolta legăturile de atașament pe care le are minora cu bunicii paterni. Totodată, reclamanții arată că sunt persoane gospodare, cinstite și oneste care își doresc să aibă legături cu nepoțica lor, legături ce ar consolida un mediu familial plăcut, în interesul minorei. Se mai arată de către reclamanți că admiterea cererii nu ar impieta deloc asupra interesului superior al copilului, mai mult domiciliul reclamanților este apropiat de cel al pârâților, astfel că nu se poate spune că s-ar îndepărta minora de mediul în care trăiește zi de zi.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 399,401 cod civil coroborat cu art. 17,17 din Legea nr. 272/2004.
În dovedire s-au depus înscrisuri și s-a solicitat proba cu înscrisuri, martori și efectuarea anchetelor sociale la domiciliile părților.
Pârâții C. P. și C. E. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii formulată de reclamanți ca inadmisibilă întrucât chestiunea litigioasă a intrat în puterea lucrului judecat. În subsidiar, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică, în cazul în care se reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 432 C. proc.civ.
Prin întâmpinare, pe fondul cauzei, pârâții arată că reclamanții au promovat numeroase acțiuni care au ca efect destabilizarea climatului familial al minorei, pârâții nedorind să o îndepărteze de bunicii paterni, nu le-au interzis să o viziteze, ci doresc, doar să-i ofere minorei o familie unde să știe că este iubită și în siguranță.
Prin notele de concluzii depuse de reclamanți la data de 25.02.2015, reclamanții și-au exprimat punctul de vedere cu privire la excepțiile invocate de pârâți, prin întâmpinare.
Prin Încheierea din data de 26.02.2015, instanța a respins excepțiile autorității de lucru judecat și excepția prematurității acțiunii, pentru motivele expuse prin acea încheiere.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, anchete sociale și proba cu martorii P. E. și C. N., martori propuși de reclamanți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții C. G. și C. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. Pertru și C. E. încuviințarea de a avea legături personale cu minora C. M. G., nepoata lor .
În fapt instanța reține că minora C. M. G. este fiica numiților C. M. și C. M., născută la data de 24.10.2010, părinții acesteia decedând la 02.10.2012 respectiv 05.10.2012 în urma unui accident rutier .Prin Încheierea din data de 20.12.2013 pronunțată în dosarul cu nr._/193/2012 al Judecătoriei B. ,rămasă definitivă prin Decizia nr. 35 R din 16.01.2014 s-a dispus instituirea tutelei pentru minoră fiind desemnați ca și tutori pârâții C. Pertru și C. E. aceasta fiind sora mamei minorei . Reclamanții C. G. și C. E. au introdus o acțiune privind exercitarea autorității părintești care a făcut obiectul dosarului nr._/193/2013. Prin sentința nr. 2235 pronunțată la 13.03.2014 în dosarul nr._/193/2013 rămasă definitivă la data de 22.02.2015 a fost respinsă cererea reclamanților de a exercita autoritatea părintească cu privire la minora C. M. G. .
Pe calea ordonanței președințiale reclamanții C. G. și C. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. Pertru și C. E. să dispună dreptul de a avea legături personale cu minora C. M. G. fiind înregistrat dosarul_/193/2013 în care prin decizia nr.32A din 25.02.2014 a Tribunalului B. au fost încuviințate reclamanților dreptul de a avea legături personale cu minora C. M. G. până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/193/2013 aflat pe rolul Judecătoriei B. soluționat prin sentința nr. 2235 pronunțată la 13.03.2014 în rămasă definitivă la data de 22.02.2015 .
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pârâții nu sunt de acord cu acordarea unui program de vizitare a minorei de către bunicii paterni motivat de faptul că minora ar fi ruptă de mediul obișnuit de viață, pârâta C. E. renunțând la serviciu doar pentru a se îngriji de minoră aceasta fiind ca și copilul lor pe care pârâții nu l-au putut avea .De asemenea mai rezultă că reclamanții și pârâții locuiesc practic în aceeași localitate, Câmpeni, care însă aparține administrativ de două unități administrative, respectiv . Flămânzi . Minora este înscrisă la Grădinița Câmpeni și trece zilnic, când merge la grădiniță, prin fața casei reclamanților.Din declarațiile martorilor audiați a rezultat faptul că pârâții încearcă să o îndepărteze pe minoră de reclamanți, nu o lasă să stea de vorbă cu aceștia sau să intre în locuința acestora, iar când aceștia îi cumpără diverse bunuri atunci când din întâmplare se întâlnesc cu minora la același magazin, pârâții aruncă lucrurile cumpărate de bunici și nu îi dau voie minorei să le păstreze .De asemenea a mai reieșit că reclamanții au crescut 5 copii și s-au ocupat de creșterea mai multor nepoți iar conform anchetei sociale dispuse la domiciliul reclamanților aceștia sunt ambii pensionari, dețin o locuință cu 3 camere și anexe gospodărești înstrăinată cu clauză de întreținere către unul din fii lor ,0,30 ha teren intravilan și 0,30 ha extravilan precum și 3,7 ha. în indiviziune, au 3 vaci, o junică și 4 porci, oi și păsări .
De asemenea instanța, din oficiu, a pus în discuția părților și a admis proba cu interogatoriul pârâților însă aceștia nu s-au prezentat la apelul instanței .
În drept instanța reține ca fiind aplicabile prevederile art.263 Cod Civil,,orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului .,,
Codul civil nu conține referiri exprese la dreptul bunicilor de a avea legături personale cu nepoții lor, în sensul în care există prevederi referitoare la părinți.
Există, însă, dispoziții ale codului cu caracter general, cum sunt acelea referitoare la obligația de întreținere și rudenie (art. 513-534, art 405-407), care implică și pe bunici, din care rezultă concepția legii privitor la ocrotirea familiei, într-un sens mai larg, cuprinzând toate persoanele care descind una din alta sau dintr-un autor comun, între care există o comunitate de sânge.
Deci legea nu exclude pe bunic de a contribui - alături de părinți, în primul rând obligați - la creșterea nepoților, la dezvoltarea lor fizică, morală și intelectuală, în concordanță cu solidaritatea ce caracterizează noțiunea de familie.
Solidaritatea familiei trebuie să-și găsească expresia juridică nu numai în sprijinul material ce bunicii sunt obligați expres prin lege a-l da pentru crearea condițiilor necesare creșterii și dezvoltării nepoților, ci și în sprijinul moral de care bunicii sunt capabili, viața relevând că nepoții, de regulă, au nevoie de afecțiunea, sprijinul, îndrumarea acestor categorii de rude apropiate, mai ales în condițiile prezentei cauze în care ambii părinți ai minorei sunt decedați, aceasta fiind încredințată spre creștere și educare rudelor de pe linia maternă.
O modalitate de sprijin din partea bunicilor este și aceea de a vizita pe nepoți, și, dacă sunt condiții, de a-i lua cu ei, în cadrul unui program ce trebuie stabilit, în fiecare caz concret, astfel încât să existe o deplină concordanță între îndatoriri și, corelativ, drepturi, fără nici o prejudiciere a intereselor minorului.
Ceea ce trebuie să se observe, cu consecințele juridice necesare, este că acțiunea a fost introdusă de bunicii paterni, adică de rude cărora legea le impune, în anumite situații, obligații egale cu ale părinților.
Obligațiile de mai sus impun în mod firesc recunoașterea in mod corelativ a dreptului bunicilor de a avea și păstra legături personale cu nepoata lor, ca și părinții acestuia, drept care chiar dacă nu ar fi fost prevăzut anume de lege pentru părinți, ar fi trebuit recunoscut atât lor cât și bunicilor, ca o consecință firească a legăturii de sânge și morale a familiei, ce se exprimă atât pe legăturile de afecțiune dintre aceștia, cât și a ajutorului material reciproc dintre ei în cazurile arătate de lege.
Afectivitatea dintre bunici și nepoți constituie baza legăturii dintre aceștia, ori ea nu poate fi realizată decât prin menținerea unei apropieri între ei, a dreptului bunicilor de a avea și păstra legături personale cu nepoții lor, contribuind, în felul acesta și ei la educarea nepoților, temeiul juridic constând în dispozițiile art. 14 din Legea 272/2004, așa cum s-a arătat, cât și în spiritul și concepția legii.
Potrivit art. 14 alin.3 din legea nr. 272/2004, un părinte nu poate împiedica relațiile personale ale copilului cu bunicii ori cu persoanele alături de care acesta s-a bucurat de viața de familie (a fortiori, in speta de fata, bunicii sai ) decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
Ori din probele administrate (ancheta socială, declarațiile martorilor audiați) nu rezultă o situație de fapt de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
Astfel în virtutea relațiilor de familie si potrivit art. 14 din Legea nr. 272/2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului, este în interesul minorei să păstreze și să consolideze aceste relații, bunicii paterni fiind rude în linie directă.
Cu atât mai mult aceasta se impune, cu cât lipsa acestor relații, în condițiile dispariției din viața sa a părinților,poate într-adevăr determina dezechilibre emoționale minorei, și pentru a-i asigura totodată acesteia un climat de dezvoltare echilibrat și normal, prin încurajarea acestor relații cu rudele firești.
În prezent, dispozițiile art. 262 al. 2 și cele ale art. 401 al 2 C.civ., reprezintă mijlocul legal pus la dispoziția părintelui divorțat căruia nu i-a fost încredințat copilul pentru a-și putea îndeplini îndatoririle sale față de copilul minor.
În același sens sunt și dispozițiile art. 16 al. 4 din Legea nr. 272/2004, conform cărora copilul care a fost separat de unul dintre părinți, printr-o măsură dispusă în condițiile legii, are dreptul de a menține relațiile personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situații în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Pe de altă parte, potrivit art. 14 din Legea nr. 272/2004 nu numai părintele este îndreptățit a avea legături personale cu copilul său, ci și copilului îi este recunoscut dreptul de a menține legături cu ambii părinți, cu rudele și cu persoanele față de care a dezvoltat relații apropiate, atât timp cât asemenea legături nu sunt contrare interesului său.
Dar, pentru a fi posibilă crearea și menținerea legăturilor afective specifice relației părinte – copil, părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul, trebuie să beneficieze de un timp rezonabil, pentru exercitarea dreptului său, astfel încât acest să nu devină pur formal.
În convenția de la Strassbourg din 15.05.2003, ratificată de România prin Legea nr. 87/2007, art. 4 al. 2 consacră ”copilul și părinții săi au dreptul de a obține și de a întreține relații personale constante”.
Având în vedere argumentele anterior expuse, instanța urmează să admită cererea formulată de reclamanți și să stabilească un program de vizită astfel cum a fost solicitat de reclamanți prin cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea având ca obiect stabilire program vizitare minor, formulată de reclamanții C. G., CNP_ și C. E., CNP_, ambii domiciliați în ., jud. B. în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. E., ambii domiciliați în ., jud. B..
Stabilește programul de vizitare a minorei C. M. G., născută la data de 24.11.2010 de către reclamanți după următorul program: 1 dată la două săptămâni, de sâmbătă de la ora 10.00 până duminică la ora 16.00 la domiciliul reclamanților.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi 15.06.2015 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.T.T.
Tehnored.C.C./6 ex/16.07.2015
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
