Uzucapiune. Sentința nr. 4460/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4460/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 16352/193/2014
Dosar Nr._ uzucapiune
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
Ședința publică din data de 06.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - P. A. - M.
Grefier - Terțis G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4460
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect uzucapiune, formulată de reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâtul M. B. prin primar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul, asistat de avocat G. M. și consilier juridic D. - P. D. - C., în calitate de reprezentant al pârâtului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, se constată că s-a depus un punct de vedere din partea reprezentantei reclamantului, după care, instanța pune în discuție excepțiile invocate de pârât, după cum urmează:
- excepția inadmisibilității prezentei acțiuni,
- excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului,
și pe fond.
Reprezentantul pârâtului solicită admiterea excepției inadmisibilității prezentei acțiuni, raportat la temeiul de drept invocat de reclamant, acțiunea fiind promovată în temeiul unor dispoziții inaplicabile, având în vedere că pentru suprafața de teren solicitată, posesia reclamantului a început anterior datei de 01.10.2011, data intrării în vigoare a Noului Cod Civil, acțiunea privind intervenirea uzucapiunii imobiliare asupra suprafeței de 867,5 m.p. intravilan ., întemeiată pe disp. art. 930, 932, 933 Noul Cod Civil, este inadmisibilă, întrucât dispozițiile acestuia nu sunt aplicabile speței de față.
De asemenea, reprezentantul pârâtului solicită și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B., întrucât terenul în litigiu nu face parte din domeniul public sau privat al Municipiului B., acest teren nefigurând în patrimoniul municipiului, reclamantul neputând justifica calitatea procesuală pasivă a Municipiului B. prin faptul că vânzătorul și unica moștenitoare - Fifa S., au decedat, neavând copii și nici nu se cunoaște locul decesului.
Față de cele menționate, reprezentantului Municipiului B. solicită respingerea acțiunii, ca inadmisibilă.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea ambelor excepții, cu motivarea că, urmare a faptului că legiuitorul a făcut distincția clară între posesia începută înainte de . noului cod civil și posesia începută sub imperiul noului cod civil, în cazul în care posesia a început sub imperiul vechiului cod civil, dar este continuată și netulburată, cum este cazul de față, domeniul de aplicare a legii fiind cele privitoare la dispozițiile noului Cod Civil - art. 935, 934.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, avocat G. M. precizează că se impune respingerea acesteia, întrucât pentru imobil casă, a dovedit că reclamantul este proprietar cu sentința civilă nr. 1717 din 10 iunie 1986, în care s-a judecat cu moștenitoarea lui M. N., respectiv Fifa S.. Aceasta susține că terenul era în proprietatea statului și că în prezent nu mai are nici un fel de date cu privire la moștenitoarea vânzătorului, drept pentru care nu a avut cum să valorifice nici dispozitivul sentinței menționate, terenul figurând în evidența municipiului B., pentru care reclamantul a achitat și impozit. Astfel, M. B. - prin primar are calitate procesuală pasivă motivat de faptul că terenul figurează în evidența lor, susținerea pârâtului neavând nici un fel de relevanță juridică, dat fiind că această entitate este cea care are în evidență terenul pentru care a încasat și încasează impozitul plătit de către reclamant.
Instanța respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității față de motivele invocate de pârât, întrucât temeiul juridic al acțiunii îl stabilește instanța, nefiind ținută de dispozițiile legale invocate de reclamant și rămâne în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 11.11.2014 pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamantul C. I. a chemat în judecată pârâtul M. B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate intervenită uzucapiunea imobiliară asupra suprafeței totale de 867,5 m.p. teren intravilan situat în mun. B., ., pe care are construită casa, să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de proprietate, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că în anul 1978 a cumpărat un imobil casă, precum și suprafața de teren aferentă construcției de la numitul M. N., încheind un act sub semnătură privată, prin sentința civilă nr. 3084/9.10.1990 i s-a admis acțiunea în constatare cu moștenitoarea vânzătorului M. N. și s-a constatat că a dobândit dreptul de proprietate asupra casei, locuinței și anexei, acea hotărâre ținând loc de act autentic. În anul 1986, moștenitoarea lui M. N., respectiv Fifa S. l-a chemat în judecată pentru anularea antecontractului sub semnătură privată, cerând evacuarea lor din acest imobil, iar prin sentința civilă nr. 1717/10.06.1986 pronunțată de Judecătoria B., s-a obținut evacuarea lui, cu obligarea defunctei Fifa S. la plata sumei de_ lei, reprezentând prețul casei și al îmbunătățirilor aduse imobilului, preț care nu i-a fost achitat niciodată de defunctă. Astfel, el a locuit în continuare cu familia sa în casă și pe teren și așa se explică a doua sentință judecătorească, prin care se constată că este proprietarul imobilului casă.
Cu privire la teren, reclamantul arată că, deși în actul sub semnătură privată se prevedea și acest teren, datorită legislației în vigoare la acea dat nu s-a putut menționa în hotărârile judecătorești și situația terenului, dar din anul 1978, dată la care a intervenit convenția de vânzare-cumpărare sub semnătură privată cu M. N. a locuit continuu și netulburat în aceste imobile, comportându-se a adevărați proprietari, calitatea procesuală pasivă a pârâtului fiind dată de faptul că vânzătorul a decedat, unica moștenitoare Fifa S. a decedat, nu are copii, nu cunoaște locul decesului, a achitat impozitele și taxele cuvenite atât pe casă, cât și pe teren.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 930, 932, 933 Noul Cod civil.
În dovedire, reclamantul au depus la dosar înscrisuri (filele 5 - 23).
Pârâtul M. B. a formulat întâmpinare (punct de vedere - filele 90 - 92) prin care a solicitat a se reține inadmisibilitatea acțiunii raportată la temeiul de drept invocat de reclamant, acțiunea fiind promovată în temeiul unor dispoziții inaplicabile. Astfel, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 930, 932, 933 Cod civil, iar potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art. 930 - 934 Cod civil, referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia, iar pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei, în cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Codul Civil din 1864 și, având în vedere că pentru suprafața de teren solicitată, posesia reclamantului a început anterior datei de 01.10.2011, data intrării în vigoare a Noului Cod Civil, acțiunea privind intervenirea uzucapiunii imobiliare asupra suprafeței de 867,5 m.p. intravilan - ., întemeiată pe disp. art. 930, 932, 933 din Noul Cod Civil este inadmisibilă.
A mai arătat pârâtul că uzucapiunea, ca fapt juridic, reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, conceput de legiuitor ca o sancțiune a pasivității adevăratului proprietar care, dezinteresându-se vreme îndelungată de bunul său creează o aparență a dreptului de proprietate în beneficiul unei terțe persoane, care se comportă, la rândul său, ca un veritabil titular al dreptului real asupra imobilului și pentru ca instituția uzucapiunii să își atingă finalitatea, se impune ca acțiunea în justiție să fie promovată în contradictoriu cu adevăratul proprietar al imobilului. Terenul ce constituie obiectul litigiului nu a intrat în proprietatea Municipiului B., mai mult, prin sentința civilă nr. 3084/03.10.1990, reclamantului i s-a admis acțiunea în constatare în contradictoriu cu moștenitoarea vânzătorului M. N. și s-a constatat că a dobândit dreptul de proprietate asupra casei, locuinței și anexe, această hotărâre ținând loc de act autentic, uzucapiunea îndeplinind o funcție de clarificare a unor situații juridice, având ca efect nașterea dreptului de proprietate al posesorului unui imobil, în sensul transformării unei aparențe îndelungate într-un raport juridic de proprietate cert. Solicită pârâtul a se constata că M. B. nu este adevăratul proprietar al terenului, că terenul în litigiu nu face parte din domeniul public sau privat al Municipiului B., neavând nici un drept asupra terenului și nu și-a asumat nicio obligație, terenul nefigurând în patrimoniul municipiului, reclamantul neputând justifica calitatea procesuală pasivă a Municipiului B. prin faptul că vânzătorul și unica moștenitoare - Fifa S. - au decedat, neavând copii și nici nu se cunoaște locul decesului.
În dovedire, pârâtul a depus înscrisuri (filele 93 - 104).
La data de 06.05.2015, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare (filele 117 - 118), prin care a învederat că toate susținerile pârâtului trebuiau formulate pe calea întâmpinării, în termenul procedural prev. de art. 205 și urm. Cod pr. civilă și, ca atare, potrivit art. 208 alin. 2 Cod pr.civilă, nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului de a mai propune probe și a mai invoca excepții afară de cele de ordine publică, respectiv excepție de competentă teritorială și materială, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea excepțiilor.
Astfel, arată că excepția inadmisibilității nu este dată în prezenta cauză, ca urmare a faptului că legiuitorul a făcut distincția clară între posesia începută sub imperiul noului cod civil, în cazul în care posesia a început sub imperiul vechiului cod civil, dar este continuată și netulburată, cum este cazul de față, domeniul de aplicare a legii fiind cele privitoare la dispozițiile noului Cod Civil - art. 935, 934.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, avocat G. M. a precizat că se impune respingerea acesteia, întrucât pentru imobil casă, a dovedit că reclamantul este proprietar cu sentința civilă nr. 1717 din 10 iunie 1986, în care s-a judecat cu moștenitoarea lui M. N., respectiv Fifa S. și cu legislația în vigoare la acea dată, care era ca actele sub semnătură privată cu privire la teren nu puteau fi valorificate pe calea unei acțiuni civile, ca urmare a faptului că tot terenul este în proprietate de stat și, cum nu mai are nici un fel de date cu privire la moștenitoarea vânzătorului, drept pentru care nu a avut cum să valorifice nici dispozitivul sentinței menționate. Terenul figurează în evidența municipiului B., pentru care reclamantul a achitat și impozit pentru opozabilitate, M. B. - prin primar are calitate procesuală pasivă motivat de faptul că terenul figurează în evidența lor, susținerea pârâtului neavând nici un fel de relevanță juridică, dat fiind că această entitate este cea care are în evidență terenul pentru care a încasat și încasează impozitul plătit de către reclamant, conform art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond, iar potrivit art. 35 Cod procedură civilă, constatarea sau neconstatarea unui drept o poate face cel care are interes în cauză și cererea nu poate fi primită dacă are posibilitatea să-și obțină dreptul pe calea unei acțiuni în realizare, ceea ce nu este cazul în speță.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză topografică (filele 107-113) și având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. B. prin primar, a apreciat că nu se mai impune administrarea probei testimoniale încuviințată anterior cu martorii A. Saveta și S. M..
Analizând, cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiului B. - prin primar, instanța reține următoarele:
Prin prezenta acțiune, reclamantul C. I. a solicitat, în contradictoriu cu unitatea administrativ-teritorială M. B. prin primar, constatarea dreptului său de proprietate asupra terenului intravilan în suprafață de 867,5 m.p.situat pe . pe care este construită casa în care locuiește, susținând că l-a cumpărat în anul 1978 de la numitul M. N.. Pentru a justifica faptul că pârâtul M. B. prin primar are calitate procesuală pasivă în prezenta acțiune, calitate care într-o acțiune privind constatarea uzucapiunii aparține numai proprietarului imobilului ce se dorește a fi uzucapat, reclamantul a susținut că M. N. a decedat, fiind moștenit de Fifa S., însă și aceasta a decedat ulterior, nu a avut copii și astfel, nu se cunoaște dacă există moștenitori care să fi acceptat moștenirea și care să fi dobândit calitatea de proprietari ai terenului ce face obiectul acțiunii.
Instanța amintește că uzucapiunea, ca fapt juridic, reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, conceput de legiuitor ca o sancțiune a pasivității adevăratului proprietar, care, dezinteresându-se vreme îndelungată de bunul său, creează o aparență a dreptului de proprietate în beneficiul unei terțe persoane, care se comportă, la rândul său, ca un veritabil titular al dreptului real asupra imobilului. Prin urmare, pentru ca instituția uzucapiunii să își atingă finalitatea, se impune ca acțiunea în justiție să fie promovată în contradictoriu cu
adevăratul proprietar al imobilului care, prin pasivitatea sa îndelungată, s-a desesizat de bun, permițând . în posesia acestuia.
Însă, cum în cazul de față, reclamantul nu a făcut dovada că pârâtul chemat în judecată este proprietarul imobilului cu privire la care dorește a se constata intervenită uzucapiunea, deși sarcina justificării calității procesuale active și pasive îi revenea în exclusivitate, ba mai mult, a arătat că a înțeles să se judece cu M. B. prin primar întrucât nu cunoaște dacă Fifa S. a avut moștenitori care să fi acceptat moștenirea în urma ei, deși în caz contrar, putea face demersuri pentru emiterea unui certificat de vacanță succesorală cu care să justifice calitatea procesuală pasivă a pârâtului, instanța apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. B. prin primar este întemeiată, întrucât calitatea de proprietar a terenului ce face obiectul acțiunii nu-i aparține Municipiului B. prin primar.
Față de considerentele expuse, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și va respinge acțiunea formulată de reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâtul M. B. prin primar, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. B. prin primar.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. I., CNP_, domiciliat în mun. B., ., județul B., în contradictoriu cu pârâtul M. B. prin primar, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 06.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. A. – MihaelaTerțis G.
Redact. + tehnoredact. Jud. P.A.M.
Tehnoredact. T.G.
Ex. 4 - 16.07. 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4463/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 5168/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
