Plângere contravenţională. Sentința nr. 4469/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4469/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 2430/193/2015
Dosar Nr._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
Ședința publică din data de 06.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - P. A. - M.
Grefier - Terțis G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4469
Pe rol judecarea plângerii contravenționale, formulată de petentul C. N. în contradictoriu cu intimatul C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților la ambele strigări ale cauzei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că este competentă general, material și teritorial față de dispozițiile art. 101 din O.G. nr.15/2002.
Cu privire la excepția tardivității, invocată de intimată prin întâmpinare, instanța apreciază că este neîntemeiată și astfel, o respinge, având în vedere că procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție s-a realizat direct prin afișare la domiciliul petentului, fără a fi făcută dovada că, anterior, s-a încercat comunicarea actului constatator prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, această procedură de comunicare fiind viciată potrivit dispozițiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție date prin Decizia nr.X din 10.06._/7400
pronunțată în Secțiile Unite.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri și, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, conform art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și rămâne în pronunțare atât pe excepția tardivității invocată de intimat, cât și pe fond.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 24.02.2015 sub numărul_, petentul C. N., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție ., nr._ din data de 22.09.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul - verbal menționat a fost sancționat cu amendă contravențională în valoare de 250 lei, întrucât, în calitate de proprietar al autovehiculului_, a circulat la data de 29.06.2014 în loc. Cătămărăști Deal, fără a deține rovinietă valabilă.
Petentul a invocat nulitatea procesului - verbal menționat, motivat de faptul că lipsește cu desăvârșire semnătura agentului constatator, precum și lipsa posibilității de a formula obiecțiuni în momentul încheierii procesului - verbal.
Astfel, a precizat că, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitateaprocesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu, iar conform art. 19 alin. 1, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
A mai arătat petentul că, din coroborarea celor două articole rezultă clar că lipsa semnăturii agentului constatator duce la nulitatea procesului - verbal de contravenție, menționând în acest sens și Decizia nr. 6/2015 a Î.C.C.J., prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care statuează că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
În dovedirea plângerii, petentul a depus, la dosar, în copie: procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat (fila 6) și procesul - verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului - verbal (fila 7).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Prin întâmpinarea formulată (filele 10 - 13), intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A a invocat excepția tardivității formulării prezentei plângeri, invocând prev. art. 31 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora plângerea împotriva procesului - verbal de contravenție se face în termen de 15 zile de la înmânare sau de la comunicare, astfel procesul - verbal . 14 nr._ a fost comunicat petentului la 08.10.2014, iar plângerea formulată de acesta a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 24.02.2015, depășind termenul legal de contestație de 15 zile.
De asemenea, intimata a solicitat respingerea excepției nulității absolute a procesului - verbal pentru lipsa semnăturii agentului constatator, menționând că Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost publicată în Monitorul Oficial, de asemenea recursul în interesul legii nu este o lege, ci are doar menirea să orienteze în aceeași direcție practica instanțelor de judecată, deciziile ICCJ nu au efect asupra hotărârilor judecătorești care s-au pronunțat diferit în chestiunea judecată și nici cu privire la situația părților din proces.
A mai arătat intimata că semnătura digitală reprezintă, conform art. 4 din Legea nr. 455/2001 date în forma electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în forma electronică și care prezintă următoarele caracteristici: este legată în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar și este legată de datele în forma electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă, apariția acestui tip de semnătură fiind legată de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare în domeniul virtual, care să ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori să faciliteze raporturile economice, sociale, juridice la nivel global, semnăturile digitale reprezentând echivalentul în domeniul virtual al clasicelor semnături olografe, în acest sens s-a adoptat Directiva nr. 93/1999 pe plan european, iar pe plan intern Legea nr. 455/2001.
Față de cele menționate, intimata a arătat că, chiar dacă legiuitorul nu a consacrat posibilitatea creării și semnării în format digital a proceselor - verbale de contravenție, aceasta nu înseamnă că o asemenea modalitate de constatare a faptei și sancționare este lipsită de efecte juridice și deci interzisă, o asemenea interpretare contravenind rațiunii avute în vedere de legiuitor în reglementarea raporturilor informatice și aquis-ului comunitar în materie, iar cu privire la modalitatea de aducere la cunoștință a sancționării de către intimate, instanța va constatat că, potrivit art. 25 din OG 2/2001, procesul - verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului, sens în care este de remarcat că legea nu prevede în ce format trebuie transmisă copia destinatarului, aceasta fiind expediată în cauză, pe suport de hârtie, de aceea, un document informatic al cărui conținut este prezentat în instanță pe suport de hârtie, cuprinzând procesul - verbal de constatare a contravenției cu mențiunea semnării sale digitale conform prev. Lefii nr. 455/2001 privind semnătura electronic și a HG nr. 1259/2001 alături de certificatul calificat furnizat de un agent acreditat, tot pe suport de hârtie și valabil pentru perioada întocmirii actului sancționator sunt suficiente pentru a proba efectiva semnare digitală a actului sancționator.
A mai arătat intimata că, în fapt, la data de 29.06.2014, pe DN 29B Km 3+800 m, pe raza loc.Cătămărăști Deal, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui N. C., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale, fără a deține rovinietă valabilă, sens în care, la 22.09.2014 a fost întocmit procesul - verbal . 14 Nr._, iar potrivit art. 1 alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate, care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Intimata a mai menționat că procesul - verbal contestat îndeplinește toate condițiile prev. de OG 15/2002 coroborate cu OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, din coroborarea prev. art. 7 din Legea 455/2001 cu prev. art. 19 din OG 2/2001, rezultă că procesul - verbal este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale, mai mult, acesta conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA, în momentul aplicării sancțiunii, agentul constatator a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, în sensul că a aplicat minimul amenzii contravenționale prevăzut de anexa nr. 2 din OG 15/2002, pe lângă procesul - verbal, dovada comiterii contravenției o reprezintă proba foto emisă de sistemul SIEGMCR, ce atestă prezența autovehiculului în data, la ora și locul stipulat în procesul - verbal.
În drept, intimata a invocat disp. OG nr. 2/2001, OG 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul MTI Nr. 769/2010, cu modificările și completările ulterioare.
În dovedire, intimata a depus proba foto, autorizația de control a agentului constatator, certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală, dovada de comunicare a procesului - verbal (filele 14 - 16).
Prin răspunsul la întâmpinare, petentul a solicitat respingerea excepției privind tardivitatea introducerii plângerii, motivat de faptul că atât avizul de înștiințare, cât și procesul - verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare, însoțite de procesul - verbal de constatare a contravenției le-a găsit la data de 18.02.2015 în ușă, în condițiile în care în scara blocului are cutie poștală, în cauză s-a încălcat procedura comunicării, deoarece, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, modalitatea de comunicare a procesului - verbal de contravenție, prin afișare, la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, iar cerința comunicării procesului - verbal de contravenție și a înștiințării de plată este considerată îndeplinită, în principal, în situația primirii efective a actelor de către contravenient sau, în subsidiar, ca urmare a afișării acestora la domiciliu sau sediu, după caz, or, din înscrisurile depuse de el, cât și de intimată, se poate observa că atât avizul de înștiințare cât și procesul verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare au fost comunicate în același timp, ceea ce constituie un abuz și un motiv de anulare a procesului verbal de constatare a contravenției, deoarece s-a încălcat procedura de comunicare.
Consideră petentul că numai în situația în care procedura de comunicare s-ar fi realizat întâi prin poștă, cu aviz de primire, iar dacă, după ce ar fi fost avizat, nu s-ar fi prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței, se poate considera că procedura este legal îndeplinită prin afișare, de altfel, chiar în situația în care ar fi primit mai întâi avizul poștal, însă nici data nu este completă, astfel încât data de la care curge termenul de 5 zile este greu de stabilit.
În dovedirea faptului că procedura de comunicare nu s-a realizat în data de 08.10.2014, petentul a depus în original procesul - verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare (fila 20), din care se poate observa lipsa datei de comunicare/afișare de la care începe curgerea termenului de formulare a plângerii, de pe înscrisurile primite lipsind cu desăvârșire o dată de la care să curgă termenul de efectuare a plângerii.
Referitor la nulitatea absolută a procesului - verbal pentru lipsa semnăturii, petentul și-a menținut motivele invocate în plângere.
Pe fondul cauzei, petentul a solicitat ca, în situația în care instanța va respinge excepția nulității absolute, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
Analizând plângerea contravențională prin prisma probatoriului administrat, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept:
Prin procesul verbal de constare și sancționare a contravențiilor R14 nr._ din 22.09.2014 încheiat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin CESTRIN București, petentul C. N. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, reținându-se în sarcina sa că, în ziua de 29.06.2014, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ aparținând acestuia, a circulat pe DN 29B km 3+800 m., pe raza loc. Cătămărăști Deal, județul B., fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, instanța, în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate până la proba contrară, conform art.34 O.G. nr.2/2001.
Examinând procesul-verbal de contravenție prin prisma exigentelor de formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că acesta nu îndeplinește rigorile legii sub aspect formal, constatând nelegalitatea lui.
Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Instața reține că procesul-verbal de contravenție contestat în cauză nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci mențiunea că documentele au fost generate și semnate electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și Hotărârii de Guvern nr. 1259/2001, prin folosirea semnăturii electronice extinse, bazată pe un certificat calificat.
Insă, instanța apreciază că aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1259/2001 este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 2/2001. Fără a exclude de plano utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor de drept public, atunci când această posibilitate este permisă printr-o dispoziție expresă a legii, pentru a asigura compatibilitatea cu modalitatea în care actul este cunoscut de către destinatarul său, prin raportare la suportul de transmitere a informației, se observă că, în procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 15/2002 (lege specială), care se completează sub aspectele nereglementate expres și distinct cu O.G. nr. 2/2001 (dreptul comun în materie contravențională), de lege lata, o atare posibilitate nu există.
Astfel, potrivit art. 26 alin. (3) și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, dispoziții aplicabile, cu titlu de normă generală, în lipsa unor norme speciale, derogatorii în cuprinsul O.G. nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, încheiat de agentul constatator în lipsa persoanei sancționate, precum și înștiințarea de plată se comunică acesteia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Această modalitate de comunicare prin care conținutul informațional al actului emis ajunge la cunoștința destinatarului său presupune eo ipso utilizarea formei scrise clasice, pe suportul de hârtie.
În plus, sfera de aplicare a semnăturii electronice, indiferent de forma acesteia, simplă sau extinsă, rezultă cu evidență dintr-o interpretare gramaticală a dispozițiilor art. 4 pct. 1-4, art. 5, art. 7 din Legea nr. 455/2001. Astfel, art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 definește înscrisul în formă electronică ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Prin urmare, pentru ca un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001, trebuie ca manifestarea de voință a celui de la care actul emană să îmbrace forma electronică și, totodată, să ajungă la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic. Această specificitate distinge înscrisul electronic de înscrisurile pe suport de hârtie.
Pe baza acestor considerente, instanța arată că procesului-verbal imprimat pe suport de hârtie, comunicat persoanei sancționate în această formă, impusă de art. 27 din O.G. nr. 2/2001, nu i se poate asocia, logic și juridic, o semnătură electronică extinsă.
În același sens este și Decizia nr. 6/2015 a Î.C.C.J., prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care statuează că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Pentru aceste motive, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petentul C. N., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA și va anula procesul verbal de constatare a contravenției, ca fiind nelegal întocmit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul C. N., CNP_, domiciliat în mun. B., .. 2, scara B, etaj 4, ., în contradictoriu cu intimatul C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A, cu sediul în mun. București, sector 6, .. 401 A, CUÎ_, Nr. RG J_, cont bancar R084 RNCB_ 0001 deschis la BCR sector 1.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/22.09.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 06.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
P. A. - MihaelaTerțis G.
Redact. Jud. P.A.M.
Tehnoredact. T.G.
Ex. 5 - 18.06. 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4970/2015.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
