Acţiune în constatare. Sentința nr. 4490/2013. Judecătoria BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4490/2013 pronunțată de Judecătoria BRĂILA la data de 11-06-2013 în dosarul nr. 7298/196/2009*
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4670
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BRĂILA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr. 4490/2013
Ședința publică de la 11 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanta F. E., domiciliata in Braila, . 77, in contradictoriu cu paratii U. Braila, prin primar, cu sediul in Braila, P-ta Independentei nr. 1, V. V. si B. L., domiciliati in Braila . 79/., ., .> Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 05.06.2013 și s-au consemnat în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanta, pentru a delibera, a amânat pronuntarea cauzei la data de 11.06.2013.
Instanta
Asupra cauzei civile de fata
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Braila la data de 20.07.2009, reclamanta F. E. a solicitat instantei, in contradictoriu cu pârâtii C. L. B., V. V. și B. N., pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care să se constate dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafață de 378,98 mp situat în B., .. 77 prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani și al joncțiunii posesiilor.
In motivarea cererii, legal timbrate, reclamanta a arătat că împreună cu soțul său F. D., în prezent decedat, a construit în anul 1955 pe terenul situat în B., .. 77 un imobil cu destinația de locuință care în prezent este parțial demodat. Pe partea opusă acestei construcții au ridicat împreună un alt imobil în anul 1985 cu o suprafață construită de 91,43 mp, astfel că soțul său a posedat neîntrerupt terenul, încă din anul 1955, iar din 1985 au posedat împreună, plătind impozite pentru teren. După decesul lui F. D. a continuat singură posesia.
În drept reclamanta a invocat dispozițiile art. 480, 494, 1890, 1860 C.civ. și ale art. 111 și 274 C.pr.civ.
La data de 15.10.2009, prin serviciul registratură al instanței, pârâții V. V. și B. N. au depus întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. B.. În motivare au arătat că ei sunt proprietarii terenului, dobândindu-l prin moștenire de la mama lor V. Ghifta decedată la data de 04.01.2001 care l-a moștenit de la mama sa A. D., astfel că statul nu are nici o legătură cu acest teren. A mai arătat că posesia reclamanților este precară întrucât prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 2802/2001 a Judecătoriei B. aceasta împreună cu soțul a solicitat să li se constate calitatea de constructori de bună credință pe terenul în litigiu, cerere cu care au fost de acord ca proprietari ai terenului. Rezultă astfel că reclamanții au folosit terenul cu îngăduința lor.
În drept pârâtii au invocat dispozițiile art. 1847 C.civ.
La termenul din 21.10.2009 Municipiul B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. B. iar pe fond a solicitat respingerea cererii. În motivare au arătat că este proprietarul terenului iar posesia reclamantei care caracter echivoc, faptul că terenul urmează să i se atribuie în folosință fiind menționat și în memoriul tehnic justificativ. A mai arătat că posesia reclamantei nu a fost exercitată sub nume de proprietar.
La termenul din 06.01.2010 reclamanta modificat cererea în sensul chemării în judecată în calitate de pârât a Municipiului B. prin primar în loc de C. L. B.. Totodată și a completat cererea, în subsidiar solicitând constatarea dobândirii unui drept de superficie.
La termenul din 12.01.2011 reclamanta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. V. și B. N., excepție ce a fost unită cu fondul de către instanță.
La termenul din 02.03.2011 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul B. prin Primar.
Reclamanta a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, doi martori și expertiză tehnică cadastrală, probe administrate în cauză.
Pârâtii V. V. și B. N. au solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și doi martori, probe administrate în cauză.
Pârâtul Municipiul B. prin Primar a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, probă administrată în cauză.
S-au depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: memoriu tehnic, sentința civilă nr. 7067/11.09.2001 a Judecătoriei B., certificat de moștenitor nr. 70/11.04.2001 eliberat de BNP C. L., certificat de moștenitor nr. 1300/1982 eliberat de Notaritul de Stat Județean B., adresa nr. 1597/28.01.2010 a DFPL B., certificat de moștenitor nr. 1346/20.12.1974 eliberat de notariatul de Stat Județean B., act de vânzare autentificat sub nr. 2568/17.08.1934 de Tribunalul Județului B., adresa nr. 4452/28.02.2011 a DFPL B..
În cauză au fost audiați martorii T. V., C. O., V. I., S. R. declarațiile fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei. A fost efectuat raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar V. T..
Analizând actele și lucrările dosarului prima instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Numitul F. D., în prezent decedat, a fost soțul reclamantei și a locuit în imobilul situat în B., .. 77 din anul 1955, folosind un teren îngrădit în suprafață de 371 mp, teren ce se identifică între punctele 13-18-19-7-10-11-12 conform reprezentării grafice făcute în conținutul Anexei 2 a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar V. T. (f. 69-72).
În anul 1985 reclamanta a ridicat împreună cu soțul său o construcție pe terenul anterior menționat și a continuat să posede terenul după decesul soțului.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei și din declarațiile martorilor audiați rezultă că pârâții V. V. și B. N. sunt proprietarii terenului din .. 77, drept de proprietate dobândit prin moștenire iar reclamanta împreună cu defunctul său soț au ridicat imobilul - construcție situat la aceeași adresă.
Totodată, prin sentința civilă nr. 7067/11.09.2001 a Judecătoriei B. definitivă și irevocabilă s-a constatat calitatea reclamantei și a soțului ei de constructori de bună credință cu privire la imobilul - construcție situat în B., .. 77, construcție ridicată pe terenul proprietatea pârâților V. V. și B. N..
Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul B. prin Primar, instanța a reținut că aceasta este întemeiată, întrucât acțiunea având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune se îndreaptă împotriva proprietarului, având ca efect tocmai sancționarea acestuia pentru pasivitate și, în cauză, calitatea de proprietar aparține pârâților persoane fizice. Pentru aceleași considerente instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. V. și B. N..
Potrivit art. 1890 C.civ. toate actiunile reale se vor prescrie prin 30 de ani fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua-credinta iar potrivit art. 1847 C.civ. posesia poate conduce la dobandirea proprietatii numai daca a fost exercitata in mod util, deci fara a fi afectata de vreun viciu. Rezulta din aceste dispozitii legale ca efectul uzucapiunii de 30 de ani se va produce daca in termenul de 30 de ani s-a exercitat o posesie propriu-zisa si nu o detentie precara.
Avand in vedere ca reclamantii au stapanit suprafata de teren situată in Braila, .. 77 dar au cunoscut tot timpul ca proprietarii terenului sunt pârâții V. V. și B. N., al căror drept de proprietate l-au recunoscut prin formularea acțiunii ce a făcut obiectul dosarului nr. 2802/2001 al Judecătoriei B. și care a avut ca obiect constatarea lor de constructori de bună credință, precum și față de dispozițiile art. 1855 C.civ. conform cărora Când posesorul a început a poseda pentru altul, se presupune că a conservat aceeași calitate, dacă nu este probă contrarie, rezulta ca acestia au și au avut calitatea de detentori precari si nu cea de posesori iar in cauza nu au facut dovada intervertirii detentiei precare in posesie utila.
F. de aceste considerente, avand in vedere ca doar posesia are ca efect dobandirea dreptului de proprietate, instanta a respins cererea reclamantei privind dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren situată în B., .. 77 formulată în contradictoriu cu pârâții V. V. și B. N., ca neîntemeiată.
Totodată, instanța a respins cererea reclamantei privind dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren situată în B., .. 77 formulată în contradictoriu cu pârâta U. Municipiul B. prin Primar ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la cererea reclamantei privind constatarea dreptului de superficie asupra imobilului situat în B., .. 77 format din teren în suprafață de 371 mp și construcțiile C1, C2 și C3, instanța reține că aceasta este întemeiată, urmând să o admită.
Astfel, dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate pe care îl are o persoană numită superficiar asupra construcțiilor ce se află pe o suprafață de teren ce aparține unei alte persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un drept de folosință. Întrucât dreptul de superficie se poate constitui prin convenția părților, convenție ce este guvernată de principiul consensualismului actelor juridice, instanța a reținut că, față de sentința civilă nr. 7067/11.09.2001 a Judecătoriei B. prin care s-a recunoscut reclamantei calitatea de constructor de bună-credință cu privire la imobilul construcție și față de poziția procesuală în cauza respectivă a pârâților V. V. și B. N. care au fost de acord cu admiterea acțiunii și constatarea calității reclamantei de constructor de bună-credință, părțile au convenit constituirea în favoarea reclamantei a unui drept de superficie cu privire la imobilul menționat.
Având în vedere aceste considerente, instanța a admis cererea reclamantei și a constata că aceasta este titulara dreptul de superficie asupra imobilului situat în B., .. 77 format din teren în suprafață de 371 mp și construcțiile C1, C2 și C3, imobil identificat în Planul de situație Anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnicVizireanu T. într punctele 13-18-19-7-10-11-12.
În baza art. 274 C.pr.civ., având în vedere că cererea reclamantei a fost admisă doar în parte, instanța a dispune obligarea acesteia la plata catre pârâtul V. V. suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat achitat în cauză.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta F. E..
Prin decizia civila nr 266/27.09.2011, Tribunalul Braila, in judecarea recursului, apreciind ca intimatii au dovedit dreptul lor de proprietate pentru suprafata de 512 mp, diferenta pana la 726 mp este de 254 mp.
In lipsa altor titluri de proprietate, acesta apartine municipalitatii.
In aceste conditii, Tribunalul a apreciat ca U. Braila, pentru aceste diferenta, are calitate procesuala pasiva si obiectul cererii reclamantei trebuia analizat si fata de aceasta parte.
Pentru acest motiv, s-a admis recursul, s-a casat sentinta recurata si s-a trimis cauza in rejudecare la prima instanta.
Legal citate in fata acestei instante, partile au formulat aparari.
In cauza au fost efetuctuate expertize tehnice judiciare de catre ing expert S. I. ( f 45-55 dosar si 94-96 dosar) si ing expert B. D. ( f 18-126 dosar).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
Prin contractul de vanzare cumparare 2598/17.06.1925 ( f 132-133 dosar fond rejudecare), numita M. A., in nume propriu si pentru minora, fiica sa, Henrieta, a cumparat un lot in suprafata de 512 mp, din terenul proprietatea comunei, aflat la marginea Comunei C..
Prin actul de vanzare intocmit la data de 11.05.1938 sub nr 980 ( f 19 dosar fond in rejudecare), M. A. si M. Henrieta vand sotilor F. G. si F. D. ( Dispina) acelasi loc viran de 512 mp.
Prin actul de vanzare cumparare 2568/17.08.1934 ( f 63 dosar fond), numitii Anghelusa S., I. S. si N. S. vand numitilor M. I. si L. I., jumatate din locul de casa viran, adica 256 mp, din terenul ce forma lotul 221, iar cealalta jumatate din locul de casa viran, 256 mp, numitilor D. si G. F., suprafata de teren care se invecineaza la apus cu lotul 219.
F. G. si F. D. ( A. D.) ( f 20 dosar fond) au avut doi copii: V. Ghifta, fiica si F. D., fiu.
Potrivit certificatului de mostenitor nr 1300/1982, dupa decesul numitei A. D. (F. D.), au ramas ca si mostenitori ( f 20 dosar fond), V. Ghifta, fiica, cu o cota de 1/1 si F. D., care renuntand la mostenire mamei sale, a devenit strain de intreaga mostenire, retroactiv.
Sustinerile aparatorului reclamantei ( f 27 dosar), in sensul in care, daca ar fi stiut acest mostenitor, F. D., ca in masa succesorala a mamei sale va intra si terenul in discutie, nu ar fi renuntat la calitatea sa de mostenitor, nu poate fi primita, avandn in vedere efectele renuntarii la aceasta calitate, reglementate de lege si pe care instanta nu le poate inlatura
Masa succesorala ramasa in urma acestei defuncte este compusa din: „teren de constructii in suprafata de 512 mp dobandit prin cumparare in anul 1938, pentru care a declarat ca nu poseda acte, si din locuinta construita ulterior din paianta acoperita cu carton, avand doua camere antreu, imobil dobandit in timpul vaduviei si dreptul de concesiune asupra locului de veci pentru doua morminte in cimitirul N. C. ( …) in care figureaza cu numele de „F. D.”.
F. D., fiul defunctei F. D. ( A. D.), s-a casatorit cu numita F. I., iar la decesul acesteia au ramas ca si mostenitori F. D., in calitate de sot, F. R., in calitate de fiu, F. O. in calitate de fiu, F. M. in calitate de fiu.
Acestia au mostenit, impreuna, in indiviziune, doar constructiile ridicate pe terenul numitului F. G., si acestea doar in cota de ½, deoarece celalata cota de ½ din aceste constructii apartineau sotului supravietuitor F. D. in calitate de sot supravietuitor.
F. D. se recasatoreste cu actuala reclamanta F. E., si ridica, alaturi de acesta, inca o constructie, insa, tot pe terenul pe care nu a dobandit niciodata nici un dret de proprietate, fiind renuntator la mostenirea mamei sale, F. D. (A. D.), singura mostenitoare ramanand sora sa, V. Ghifta, si ulterior mostenitorii legali ai acesteia, paratii.
Este adevarat ca in sistemul vechiului cod civil de la 1864 certificatul de mostenitor nu facea dovada dreptului de proprietate ci doar a calitatii de mostentitor si a intinderii dreptului succesoral al a acestuia.
Asa fiind, in lipsa altor inscrisuri din care sa rezulte o alta situatie juridica a terenului, instanta nu va putea inlatura efectele juridice ale acestor inscrisuri.
Reclamata, pe de alta parte, nu a facut dovada niciunui inscris din care sa reiasa ca ar fi dobandit teren in proprietate si ca ar fi fost in eroare cu privire la calitatea de proprietar a sa cat si a defunctului sau sot, asupra acestui teren.
Mai mult decat atat, in ipoteza in care defunctul F. D. ar fi mostenit terenul in urma decesului mamei sale, la moartea acestuia, calitate procesuala ar fi avut si mostenitorii si a legali din prima casatorie, F. R., in calitate de fiu, F. O. in calitate de fiu, F. M. in calitate de fiu, care, in ipoteza data, s-a r fi impus sa figureze in petitul actiunii alaturi de reclamanta, deoarece masa succesorala ramasna in urma decesului acestui dinurma defunct ar fi fost alcatuita, pe langa constructia ridicat cu reclamanta, si din terenul, bun propriu, mostenit de la mama sa, defuncta F. D. (A. D.).
Astfel, fata de disp art 1830 c.civ, ce reglemenetaza institutia uzucapiunii de lunga durata, de 30 de ani, vazand si sentinta civila 7067/11.09.2001 pronuntata in dosarul 2802/2001 al Judecatoriei Braila, instanta nu va putea concluziona ca reclamanta ar fi dobandit, alaturi de sotul sau, la acea vreme, un drept de proprietate asupra terenului in discutie.
Cat despre jonctiunea posesiilor nu poate fi vorba atat timp cat in cauza nu s-a facut dovada unei posesii, ci doar a unei detentii precare, in lumina sentintei mai sus amintite.
Iar in ceea ce priveste sustinerea reclamantei din cuprinsul actiunii introductive potrivit careia a continuat sa achite impozitul aferent imobilului, instanta constata ca interpretarea nu este corecta in drept, deoarece din adresa 4452/28.02.2011 se constata ca aceasta, alaturi de sotul sau defunct, achita impozit numai pentru constructii nu si pentru teren.
D. in privinta paratilor se arata, cu claritate in acelasi inscris, ca sea achita impozit atat pentru cladiri cat si pentru tereneul in suprafata de 512 mp.
Deci, singura mostenitoare fiind V. Ghifta, la decesul acestei, intreaga masa succesorala, in mod evident a fost mostenita de copii sai, paratii V. V. in calitate de fiu cu o cota de ½, B. N. in calitate de fiica cu o cota de ½, potrivit certificatului de mostenitor nr 70/11.04.2001.( f 19 dosar).
Prin autor, in sensul art 1860 c.civ, se intelege persoana care, ca si cel care invoca uzucapiunea, nu este titularul dreptului real, pentru ca numai . are sens jonctiunea.
Din perspectiva acestei conditii, jonctiunea ar fi putut opera, in schimb cerinta ca posesia sa fie propriu zisa nu este indeplinita deoarece atata reclamanat cat si sotul sau stiau ca nu au calitate de proprietari pe teren.
F. de aceste considerente, institutia jonctiunii posesiilor nu poate fi primita.
Din cuprinsul expertizelor efectuate se concluzioneza ca U. Municipiul Braila prim Primar nu detine teren in proprietate, astfel incat va fi admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parate si pe cale de consecinta va fi repsinsa actiunea ca fiind promovata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
S-a mai concluzionat de catre cei doi experti ca intreaga suprafata de teren este de 770 ( 771 ) mp, ca din acesta suprafata reclamanta foloseste 370 mp si paratii 400 mp.
Diferenta de 258 mp, dintre suprafata totala de 770 mp si cei 512 mp, face parte din lotul 221, in suprafata de 512 mp, pe care numitii Anghelusa S., I. S. si N. S. vand numitilor M. I. si L. I. l-au instrainat prin actul de vanzare cumparare 2568/17.08.1934 ( f 63 dosar fond), numitii Anghelusa S., I. S. si N. S. vand numitilor M. I. si L. I. jumatate din locul de casa viran, adica 256 mp, din terenul de forma lotul 221, iar cealalta jumatate din locul de casa viran, 256 mp, numitilor D. si G. F., suprafata de teren care se invecineaza la apus cu lotul 219.
In prezent acest teren este folosit tot de catre parati.
Pentru toate aceste considerente, actiunea in constatare a dreptului de proprietate ca efect al prescripritiei achizitive de 30 de ani, urmeaza a fi respinsa ca nefondata de asemenea maniera si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor V. V. si B. L.
In privinta dreptului de superficie se constata ca aceasta este dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar asupra constructiilor, plantatiilor sau a altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei pesoane, teren asupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta.
In cazul dreptului de superficie se considera ca se suprapun doua drepturi de proprietate ce apartin a doi proprietari deosebiti:
Dreptul proprietarului asupra terenului si dreptul de proprietate al superficiarului asurpa constructiilor, plantatiilor si altor lucrari pe care le-a facut pe acel teren, la care se adauga un element in plus: dreptul superficiarului de a folosi terenul proprietatea altuia pe baza caruia el a construit, a plantat sau a efectuat o anumita constructie, plantatie sau lucrare pe proprietatea lui.
Dreptul de superficie se poate constitui prin conventia partilor, legat, uzucapiune si prin lege.
Prin concluziile orale formulate la termenul de judecata din data de 05.06.2013, paratii, prin aparator, au aratat ca nu sunt de acord cu constituirea si recunoasterea unui astfel de drept de superficie in favoarea reclamantei.
Desi paratii au fost de acord cu constatarea calitatii de constructor de buna credinta a constructiilor ce au facut obiectul sentintei civile 7067/11.09.2011, in prezent pozitia procesuala a acestora nu mai subzista.
Asa fiind, fata de cele mai sus mentionate cu privire la dobandirea dreptului de superficie numai prin lege, conventia partilor, prescriptie achizitiva, cel putin teoretic si considerentele CEDO cu privire la acesta chestiune de drept care a statuat ca recunoasterea dreptului de superficie pe cale judiciara reprezinta o incalcare a disp art 21 din Protocolul 1 la Convenite, instanta va constata ca solutia posibilitatii dobandirii dreptului de superificie prin hotarare judecatoresca, fiind cenzurata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, nu poate fi primita.
F. de aceste considerente, va respinge si acest capat de cerere ca nefondat.
Obliga reclamanta, ca parte in culpa procesuala, la plata catre parati a sumei de 4351,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecata efectuate de catre parati in toate fazele procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a U. Municipiul Braila prin Primar.
Respinge actiunea formulata de reclamanta F. E. in contradictoriu cu parata U. Municipiul Braila prin Primar ca fiind promovata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor V. V. si B. L.
Respinge actiunea formulata de reclamanta F. E., domiciliata in Braila, . 77, in contradictoriu cu paratii V. V. si B. L., domiciliati in Braila . 79/., ., ..
Obliga reclamanta la plata catre parati a sumei de 4351,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 11.06.2013.
Președinte, C. F. M. | ||
Grefier, L. A. |
L.A. 01 Iulie 2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1134/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4991/2013. Judecătoria... → |
|---|
