Acţiune în constatare. Sentința nr. 2198/2013. Judecătoria BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2198/2013 pronunțată de Judecătoria BRĂILA la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 5891/196/2012
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4670
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BRĂILA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA Nr. 2198/2013
Ședința publică de la 14 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. G. C.
Grefier C. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantele M. D. și O. A., ambele cu domiciliul în B., ., în contradictoriu cu pârâtul U. ADMINISTRATIV TERITORIALĂ B. cu sediul în B., Piața Independentei nr. 1, având ca obiect „acțiune în constatare”.
Dezbaterile orale au avut loc la termenul din data de 07.03.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 14.03.2013.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub numărul_, reclamanții M. D. si O. A., in calitate de moștenitoare a defunctului M. I. au chemat în judecată parata Unitatea Administrativ Teritoriala B. pentru ca in contradictoriu si in urma probelor ce vor fi administrate, sa se pronunțe o hotărâre judecătoreasca prin care sa se constate calitatea de proprietari in nume propriu si ca moștenitori ai defunctului M. I. asupra construcției cu destinația de locuința situata in B., ., respectiv a corpului de construcție C1 compusa din sase camere de locuit si doua holuri, construite din paianta si acoperite cu azbociment si a construcției C2, wc construit din paianta, acoperit cu tabla, total suprafața construită la sol de 143 mp, cu următoarele vecinătăți: nord G. F., est . V., Vest O. L..
În fapt, reclamanta M. D. împreuna cu soțul său M. I., decedat la data de 25 iunie 1999, au edificat in perioada anilor 1950 pe care au refăcut pe parcursul anilor o locuința in ., din paianta, acoperita cu azbociment in care locuiește impreuna cu fiica sa, reclamanta O. A. si familia ei si in care a locuit si soțul său, M. I., pana la decesul sau. Terenul pe care se afla aceasta locuința este teren proprietate de stat, in suprafața de aproximativ 300 mp, pentru care reclamantele plătesc taxe de folosință, iar asupra construcției edificate fara autorizație anterior anului 1989 plătesc impozite. Deoarece au intenționat sa concesioneze terenul pe care se afla construcția au intocmit recent, in luna aprilie 2012, prin persoana fizica autorizata documentația necesara.
Întrucât in lipsa unei autorizații de construire nu au act de proprietate asupra acestor construcții, cu toate ca statul le recunoaște aceasta calitate implicit, deoarece plătesc impozite pe construcție. Au interesul sa promoveze prezenta cerere in urma căreia prin hotărâre judecătoreasca sa se constate calitatea de proprietari asupra construcțiilor. Aceasta deoarece, terenul aferent curții pe care doresc sa-l concesioneze poate fi concesionat numai in baza dovezii dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe teren. Calitatea de proprietari in fapt nu a fost pusa la indoiala niciun moment nici de parata deoarece statul nu le-a deranjat in folosința locuinței si nici nu a pretins drepturi asupra ei ca si proprietar al terenului. Vecinii le percep ca si proprietari asupra imobilului din B., ., motiv pentru care doresc . pronunțarea unei hotărâri care sa constate dreptul lor de proprietate asupra construcției individualizate prin cererea de fată.
În drept au invocat art. 111 c.pr.civ.
În dovedirea acțiunii, au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâta a arătat că lasă la aprecierea instanței admiterea sau respingerea acțiunii reclamantelor.
În drept au fost invocate prevederile art. 111, 115-118 C. proc. civ., art. 555 C. civ.
În cauză au fost administrate proba testimonială și proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 10.12.2012, a fost încuviințată cererea de ajutor public, reclamantele fiind scutite de la plata taxei de timbru de 591 de lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Numiții M. D. și M. I. au edificat o construcție cu destinație locuință în suprafață de 140 mp și o construcție reprezentând un WC în suprafață de 3 mp, situate la adresa B., ., astfel cum au fost identificate în cuprinsul Planului de Amplasament și Delimitare a imobilului efectuat de Persoana Autorizată P. Ș. (f. 4-5).
Această situație de fapt rezultă din probele administrate în cauză – declarația martorului C. V.. Instanța nu va reține declarația martorei T. C. care a arătat că M. I. împreună cu fiica au ridicat o construcție cam de 50 de ani, având în vedere că în urmă cu 50 de ani, fiica, O. A. avea doar 5 ani (fiind născută în 1958).
Față de această situație de fapt instanța reține că în cauză a fost răsturnată prezumția relativă prevăzută de art. 492 C.civ. conform căruia orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui.
Totodată, având în vedere și poziția pârâtului exprimată prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, instanța reține că acesta a renunțat la invocarea dreptului de accesiune prevăzut de art. 494 C.civ. pentru a deveni proprietarul construcțiilor edificate pe terenul proprietatea sa.
Având în vedere aceste considerente și dispozițiile art. 111 C.pr.civ., instanța apreciază acțiunea reclamantelor ca fiind întemeiată urmând să o admită și să constate că M. D. și M. I. au devenit proprietarii asupra construcției C1 cu destinația de locuință în suprafață de 140 mp și C2 cu destinație de WC în suprafață de 3 mp, situate în Municipiul B., ., astfel cum au fost individualizate în planul de amplasare depus la dosar (fila 5).
Instanța apreciază că dreptul de proprietate al lui O. A. cu privire la construcția edificată de părinții săi urmează a fi stabilit în cadrul dezbaterii succesorale după defunctului său tată.
Având în vedere că prin prezenta hotărâre, beneficiarele ajutorului public au dobândit un bun (în valoare de 8000 de lei – f. 26, conform propriei estimări) a cărui valoare depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, în temeiul art. 50 2 din OUG 51/2008, instanța va obliga reclamantele la restituirea către stat a ajutorului public acordat – 591 de lei cu titlu de taxă de timbru.
Instanța va lua act că nu s-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantele M. D. si O. A. ambele cu domiciliul în B., ., în contradictoriu cu pârâta UAT a Municipiului B. cu sediul în B., Piața Independentei nr. 1.
Constată dreptul de proprietate al reclamantei M. D. și al defunctului M. I. asupra construcției C1 cu destinația de locuință în suprafață de 140 mp și C2 cu destinație de WC în suprafață de 3 mp, situate în Municipiul B., ., astfel cum au fost individualizate în planul de amplasare depus la dosar (fila 5).
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Obligă reclamantele M. D. si O. A. la restituirea către stat a ajutorului public acordat – 591 de lei cu titlu de taxă de timbru.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 14.03.2013.
Președinte, I. G. C. | ||
Grefier, C. S. |
CIG/C.S.
21 Martie 2013/5 ex.
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 2322/2013. Judecătoria BRĂILA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5131/2013. Judecătoria... → |
|---|
