Actiune in regres. Sentința nr. 445/2013. Judecătoria BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 445/2013 pronunțată de Judecătoria BRĂILA la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 3577/196/2012
Dosar nr._ /2012 Codul operatorului de date personale: 4670
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BRĂILA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 445
Ședința publică de la 21 ianuarie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. F. C.
Grefier: S. L. D.
Pe rol solutionarea cauzei civile formulata de reclamanta . Group SA București cu sediul în municipiul București, ., sectorul 1 în contradictoriu cu pârâtul M. B. prin Primar cu sediul în B., Piața Independenței, nr. 1, jud. B., având ca obiect acțiune în regres.
La apelul nominal făcut în ședința publică a raspuns av T. Șt pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus oral referatul cauzei de către grefier care învederează instanței stadiul judecății - al 4-lea termen de judecată, acțiune legal timbrată, după care,
Instanța din oficiu invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Municipal B..
Av T. Șt solicită admiterea excepției invocate din oficiu, întrucât calitatea procesuală pasivă are M. B. prin Primar.
Instanța unește excepția cu fondul.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța finalizează cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Av T. Șt având cuvântul pe fondul cauzei, solicită admiterea actiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În temeiul disp. art. 150 C.p.c. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANTA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 12.03.2012 sub nr._ reclamanta S.C. O. V. Insurance Group S.A. București a chemat în judecată pârâții C. L. Municipal B. și M. B. prin Primar solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea acestora la plata sumei de 4063 lei reprezentând contravaloare daună și a dobânzii legale calculate de la data investirii instanței și până la data achitării integrale a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 10.02.2009 conducătorul auto Dereli G. D. a condus autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_ pe . direcția Străzii Focșani către . a acroșat o groapă din carosabil datorită stării necorespunzătoare a drumului, fiind produse avarii autoturismului.
Culpa pârâților rezultă din înștiințarea făcută de păgubit, constatările directe la fața locului efectuate de reprezentanții reclamantei, fotografii și declarația păgubitului.
Proprietarul autoturismului a solicitat despăgubirea cuvenită în baza poliței de asigurare facultativă Casco . nr._ iar în baza cererii asiguratului a fost plătită suma de 4063 lei. Reclamanta a mai arătat că în baza art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 și art. 1384 din Noul cod civil s-a subrogat în drepturile asiguratului iar pârâții aveau obligația legală să semnalizeze obstacolele aflate pe carosabil și să ia măsuri de înlăturare a acestora.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 22 și art. 54 din Legea nr. 136/1995, art. 21, 36 și 62 din Legea nr. 215/2001, art. 5 și 113 din OUG nr. 195/2002, art. 1349-1395 și 2199-2238 din Noul Cod Civil., art. 2 și 3 din OG nr. 13/2001.
S-a solicitat judecarea și în lipsă conform art. 242 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă.
La cerere au fost anexate în copie înscrisuri în susținerea temeiniciei cererii (filele 6-14 din dosar).
Pârâtul M. B. prin Primar a formulat întâmpinare prin care s-a arătat că nu s-a făcut de reclamantă dovada existenței gropilor în carosabil și nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale. Conducătorul auto nu a adus la cunoștința pârâtului existența gropii în carosabil pentru a se lua măsuri de remediere a situației.
S-a mai arătat de pârât că avarierea autoturismului a fost produsă din culpa conducătorului auto care avea obligația evaluării drumului și să circule în condiții de siguranță.
În drept au fost invocate de pârâtul M. B. prin Primar prevederile art. 115-118 din Codul de Procedură Civilă, OUG nr. 195/2002, art. 1357-1395, 2210 din Noul Cod Civil, Legea nr. 136/1995, HG nr. 1391/2006. (filele nr. 24-25 din dosar)
Pârâtul C. L. Municipal B. nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisurile depuse la dosar și expertiză tehnică auto conform prevederilor art. 167 din Codul de Procedură Civilă.
Analizând cererea formulată și probatoriile administrate în cauză instanța reține că la data de 10.02.2009 conducătorul auto Dereli G. D. a condus autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_ pe . direcția Străzii Focșani către . a acroșat o groapă din carosabil datorită stării necorespunzătoare a drumului, fiind produse avarii autoturismului.
Aceste aspecte rezultă din declarația conducătorului auto dată în fața reprezentanților reclamantei și din fotografiile efectuate la fața locului de reclamantă depuse în copie la dosar.(filele nr. 6 și 14 din dosar).
Conform raportului de expertiză tehnică auto efectuat în cauză avarierea autoturismului marca F. Doblo cu nr. de înmatriculare_ se putea produce conform celor arătate de conducătorul auto iar reparațiile necesare se ridică la suma de 4063 lei. (filele nr. 35-36 din dosar)
Suma de 4063 lei necesară reparării autoturismului marca F. Doblo cu nr. de înmatriculare_ a fost suportată de reclamantă în calitate de asigurător de răspundere auto conform Poliței de asigurare facultativă Casco . nr._/07.12.2006 și facturii fiscale nr._/02.03.2009 emisă de S.C. Ena G. S.A. (filele nr. 8 și 9 din dosar)
Reclamanta a achitat suma de 4063 lei către unitatea de service auto S.C. Ena G. S.A. prin ordinul de plată nr. 853 la data de 02.04.2009. (fila nr. 31 din dosar)
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Municipal B. invocată din oficiu instanța reține că aceasta este întemeiată urmând să o admită.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea 215/2001 cu modificarile ulterioare „Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive”
Instanța reține că, deși în conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. 2 din Ordonanța nr. 43/1997 privind regimul drumurilor administrarea drumurilor pe teritoriul localității revine în sarcina consiliului local, conținutul acestei obligații urmează a fi interpretat prin coroborare cu prevederile Legii nr. 215/2001.
Astfel, conform art. 36 alin. 6 lit. a pct. 13 din Legea nr. 215/2001 (forma în vigoare la data producerii accidentului și aplicabilă în prezenta cauză) „În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind podurile și drumurile publice iar in conformitate cu art. 63 alin. 5 lit. c din același act normativ, Primarul „ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d)”.
Așa fiind instanța va reține că obligația de a intreține și reabilita drumurile publice revine, conform textelor legale mai sus menționate, Primarului în calitatea sa de organ executiv al autorității publice locale și nu Consiliului L., astfel că va admite excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia din urmă.
Potrivit art. 22 din Legea nr.136/1995, în limitele indemnizației plătite în asigurările de bunuri și de răspundere civilă, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
În cauza de față, reclamanta, in temeiul art. 22 din Legea nr.136/1995, subrogându-se în drepturile asiguratului său s-a regresat împotriva pârâtului M. B. prin Primar, în calitate de persoană considerată responsabilă de producerea pagubei.
Potrivit art. 998 din Codul Civil de la 1864 în vigoare în anul 2009 orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Din prevederile legale menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Astfel, fapta ilicită a pârâtului constă într-o inacțiune, întrucât nu și-a îndeplinit obligațiile de a lua măsuri pentru menținerea permanentă în stare tehnică bună a drumurilor pe care le administrează, și pentru instalarea, aplicarea și întreținerea mijloacelor de semnalizare rutieră și a echipamentelor destinate siguranței circulației, ținând evidența acestora. Inacțiunea constituie o faptă ilicită, ori de cât ori norma legală obligă pe o anumită persoană să acționeze într-un anumit mod, cerință legală care nu a fost respectată.
Aceste obligații sunt prevăzute de art. 128 alin. 1 lit. a, b din OUG nr.195/2002 coroborat cu art. 63 alin. 5 lit. c din Legea nr. 215/2001, iar în conformitate cu art. 21 din același act normativ: „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu (…), sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii(…), în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar.
Din toate probele administrate în cauză rezultă că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile mai sus-menționate.
Prejudiciul este dat de avariile provocate autoturismului și rezultă din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă iar legătura de cauzalitate rezultă din modul de săvârșire al faptei și înscrisurile depuse la dosar de reclamantă, rezultând că evenimentul auto și avarierea autoturismului s-a produs datorită existenței unei gropi în partea carosabilă.
Cu privire la vinovăția pârâtului aceasta rezultă chiar din inacțiunea sa, rămânând pasiv față de starea respectivului drum, nu a reparat groapa din carosabil și nu semnalizat-o, pârâtul nefăcând în cauză nici o dovadă în acest sens.
Instanța mai reține și faptul că, pentru o deplină reparare a prejudiciului, reclamanta are dreptul și la plata dobânzii legale aferente sumei plătite, calculate de la data de 12.03.2012 când pârâtul a fost chemat în judecată, încetând buna credință a acestuia și, în continuare, până la achitarea integrala a debitului.
Pentru aceste motive, instanța apreciază ca întemeiată prezenta cerere, urmând a o admite și va obliga pârâtul M. B. prin Primar la plata către reclamantă a sumei de 4063 lei reprezentând despăgubiri și dobânda legală calculată începând cu data de 12.03.2012 și până la data achitării integrale a debitului.
Sunt nerelevante susținerile pârâtului că revenea obligația conducătorului să îl anunțe privitor la existența gropii în carosabil. În calitate de administrator al drumului pârâtul este cel care trebuie să sesizeze existența unei astfel de situații și să ia măsuri de remediere a deficiențelor.
Revine pârâtului M. B. prin Primar obligația de a menține drumurile publice în bune condiții pentru circulația autovehiculelor și nu s-a făcut dovada unui comportament rutier care excede prevederilor legale din partea conducătorului auto.
Este nefondată invocarea de pârât a prevederilor Noului Cod Civil intrat în vigoare la data de 01.10.2011. Fapta generatoare de prejudiciu s-a produs la data de 10.02.2009 când acest act normativ nu era în vigoare. Conform prevederilor art. 6 alin. 1 din acest cod legea civilă nu retroactivează, nefiind aplicabil Noul Cod Civil la situații aferente anului 2009.
Conform prevederilor art. 274 din codul de procedură civilă instanța va obliga pârâtul M. B. prin Primar la plata către reclamantă a sumei de 1053 lei reprezentând cheltuieli de judecată din care 350 lei taxă judiciară de timbru, 3 lei timbru judiciar și 700 lei onorariul expertului tehnic achitate în cauză de reclamantă. (filele nr. 2, 3 și 29 din dosar)
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Municipal B. invocată din oficiu de instanță.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta . Group SA București în contradictoriu cu pârâtul C. L. Municipal B. cu sediul în B., Piața Independenței, nr. 1 ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Admite cererea formulată de reclamanta . Group SA București cu sediul în municipiul București, ., sectorul 1 în contradictoriu cu pârâtul M. B. prin Primar cu sediul în B., Piața Independenței, nr. 1.
Obligă pârâtul M. B. prin Primar sa plătească reclamantei suma de 4063 lei reprezentând despăgubiri și dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data de 12.03.2012 și până la data achitării integrale a debitului datorat.
Obligă pârâtul M. B. prin Primar să plătească reclamantei suma de 1053 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 21 ianuarie 2013.
Președinte, Grefier,
M. F. C. S. L. D.
Red/Tehn/C.M.F./S.D.
24.01.2013/4ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1602/2013. Judecătoria BRĂILA | Pretenţii. Sentința nr. 2601/2013. Judecătoria BRĂILA → |
|---|
