Somaţie de plată. Sentința nr. 3290/2013. Judecătoria BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3290/2013 pronunțată de Judecătoria BRĂILA la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 2457/196/2013
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4670
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BRĂILA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 3290/2013
Ședința publică de la 17.04.2013
Instanța constituită din:
Președinte: G.-M. D.
Grefier: S. S.-E.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe creditoarea ., cu sediul în B., .. 58, județ B., în contradictoriu cu debitorul M. J. M., domiciliat în B., .. 61 bis, județ B., având ca obiect somație de plată.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.04.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, a amânat pronunțarea la data de 17.04.2013, dată la care a pronunțat următoarea sentință civilă.
INSTANȚA
Asupra cauzei de fata:
Prin cererea privind emiterea unei somații de plată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data 12.02.2013 sub nr._, creditoarea S.C. B.-C. S.R.L. B., cu sediul în B., .. 58, județ B., a solicitat în contradictoriu cu debitorul M. J. M., domiciliat în B., .. 61 bis, județ B., obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 363,48 lei reprezentând debit restant din relațiile comerciale derulate între părți.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părți s-a derulat contractul de prestări servicii de salubrizare nr._/25.05.2011, contract în baza căruia societatea creditoare și-a îndeplinit obligațiile contractuale, fiind emise 18 facturi în valoare totală de 363,48 lei.
Debitorul avea obligația să achite facturile în termen de 15 zile de la primirea acestora (art.14 pct.1 din contract), iar prin prevederile art. 14 pct. 3 acesta avea dreptul ca în termen de 10 zile de la primire să refuze total sau parțial factura primită.
Facturile fiscale sunt opozabile debitorului de la momentul emiterii, nefiind necesară dovedirea primirii acestora, mai ales că în cuprinsul facturilor se face referire la contractul încheiat între părți.
Apreciază creditoarea că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de OG nr.5/2001, creanța fiind de natură contractuală, însușită prin înscris de către părți, certă, lichidă și exigibilă.
În drept au fost invocate prevederile dispozițiile O.G. nr.5/2001.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 39 de lei conform art.3 lit.o1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei potrivit art.3 din O.G. nr.32/1995 privind timbrul judiciar.
În dovedirea pretențiilor sale creditoarea a depus la dosar contractul nr._/25.05.2011 (filele 4 - 6), facturile de care face vorbire în cerere (filele 7 - 24) și notificarea nr.154/15.01.2013 (fila 25).
Debitorul legal citat, s-a prezentat în instanță, nu a formulat întâmpinare și a arătat că recunoaște debitul, pentru achitarea debitului fiindu-i acordat un termen de judecată la solicitarea acestuia.
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța a încuviințat din oficiu pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind că este pertinentă, concludentă și utilă cauzei, putând duce la dezlegarea pricinii față de prevederile art.167 c.pr.civ.
Analizând actele si lucrarile dosarului instanța constata următoarele:
În fapt, între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii de salubrizare nr._/25.05.2011 în temeiul căruia creditoarea avea obligația să asigure prestarea activității de colectare a deșeurilor municipale, conform prevederilor contractuale și cu respectarea regulamentului serviciului de salubrizare, prescripțiilor, normelor și normativelor tehnice în vigoare, iar debitorul avea obligația să achite la termenul stabilit obligațiile de plată a prețului stabilit în contract de 6,7 lei de persoană (art. 12 alin. 4 contract). Contractul a fost însușit de părți prin semnătură și din analiza înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că în perioada iulie 2011 - decembrie 2012 au fost emise mai multe facturi care nu au fost însă achitate de către debitor.
În drept, potrivit art.1 alin.1 din OG nr. 5/2001, procedura somației de plată se desfășoară în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris însușit de părți prin semnătură și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații. Prin instituirea acestei proceduri speciale legiuitorul a pus la îndemâna creditorilor titulari ai unor asemenea creanțe mijlocul prin care să obțină un titlu executoriu fără a se analiza fondul raporturilor juridice pe calea procedurii de drept comun, într-o manieră simplă și rapidă.
În ceea ce privește condiția privind existența unui înscris între părți care atestă drepturi și obligații, înscris însușit de părți prin semnătură, instanța o apreciază ca fiind îndeplinită, contractul de prestări servicii de salubrizare nr._/25.05.2011 purtând semnătura debitorului. Faptul că unele facturi nu sunt semnate de către debitor nu înseamnă că între părți nu există un înscris însușit care să facă dovada relațiilor contractuale. În contract este menționat prețul, astfel încât, apreciază instanța, acesta este un contract însușit de părți ce constată o creanță.
Referitor la cealaltă condiție de admitere – creanță certă, lichidă și exigibilă, instanța o consideră îndeplinită. Astfel, art. 379 alin. 1 c.pr.civ dispune în sensul că nici o urmărire asupra bunurilor mobile și imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă; creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Instanța constată, văzând contractul încheiat între părți, dar și facturile emise în baza acestuia, că și această condiție este îndeplinită, temeiul creanței rezultând din prevederile contractuale, în baza acestora fiind emise mai multe facturi, și față de faptul că există un contract semnat și însușit de părți, caracterul cert al creanței nu poate fi pus la îndoială.
Cu privire la caracterul lichid în sensul art. 379 alin. 4 c.pr.civ. al pretențiilor creditoarei, instanța constată de asemenea, văzând contractul încheiat între părți și facturile emise în baza acestuia, că suma reprezentând debit principal este lichidă, fiind determinată prin însuși actul de creanță, calculul fiind făcut în conformitate cu prevederile contractuale.
În ceea ce privește exigibilitatea, se poate observa faptul că facturile au devenit scadente în termen de 15 zile de la primirea facturilor, neexistând vreun refuz din partea debitorului cu privire la plata acestora care eventual să fie comunicat creditoarei în termenul de 10 zile conform art.14 alin.1 și 3 din contract.
Mai mult, tot cu privire la îndeplinirea condițiilor analizate, instanța constată că debitorul s-a prezentat în instanță și a recunoscut debitul, la solicitarea acestuia fiindu-i acordat un termen în vederea achitării debitului, însă până la momentul pronunțării acesta nu a făcut dovada achitării debitului.
Față de aceste considerente, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.1 alin.1 din OG nr. 5/2001, față de dispozițiile art. 6 alin. 2 din OG nr. 5/2001, instanța va obliga debitorul să plătească creditoarei suma de 363,48 lei reprezentând contravaloare prestări servicii în termen de 30 de zile de la comunicare.
Văzând dispozițiile art. 274 alin. 1 c.pr.civ, față de împrejurarea că debitorul a căzut în pretenții, va obliga debitorul la plata sumei de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 39 lei taxa judiciara de timbru si 0,3 lei timbru judiciar, ce au fost achitate in cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de creditoarea S.C. B.-C. S.R.L. B., cu sediul în B., .. 58, județul B., în contradictoriu cu debitorul M. J. M., domiciliat în B., .. 61 bis, județ B..
Somează debitorul la plata către creditoare a sumei de 363,48 lei cu titlu de contravaloare prestări servicii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Obligă debitorul la plata către creditoare a sumei de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept pentru debitor de a formula cerere în anulare în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.04.2013.
Președinte Grefier
G.-M. D. S. S.-E.
GMD/SSE/22.04.2013/4ex/.>
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1549/2013. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 7310/2013. Judecătoria BRĂILA → |
|---|
