Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 3603/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3603/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 9246/197/2012
ROMANIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3603
Ședința publică din data de 01.03.2013
PREȘEDINTE - M. L.- judecător
GREFIER –M. T.
Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect “plângere împotriva încheierii de carte funciară” formulata de petenta J. M..
La apelul nominal facut in sedinta publica, se constata lipsa parții.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.02.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ( incheiere care face corp comun cu prezenta sentință), dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 260 C.pr.civ. a amânat pronunțarea pentru data de 01.03.2013.
INSTANTA,
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin adresa din data de 12.04.2012 a fost înaintată spre competentă soluționare și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, la data de 18.04.2013, plângerea formulată de petenta J. M. împotriva încheierii nr. 6628 din 27.01.2012 pronunțată de BIROUL DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ B. prin care s-a solcitat admiterea plângerii formulate împotriva încheierii nr._ din data de 29.11.2011 a OCPI BCPI B. și intabularea dreptului de proprietate dobândit asupra imobilului înscris în CF nr._ B., cu nr. cadastral 9332/1/2/2 și 9332/3/2/2/XXXIV.
Fără cheltuieli de judecată.
In motivarea plângerii s-a învederat de către petentă în esență că cererea sa de intabularea a fost respinsă pe motiv că nu au fost respectate prevederile art. 77 ind. 1 alin. 6 din Codul Fiscal, în sensul că nu a fost depusă dovada achitării impozitului pentru veniturile obținute ca urmare a înstrăinării imobilului, cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii de respingere fiind deasemenea respinsă. A învederat petenta că în realitate nu se impune plata impozitului pe venitul din transferal dreptului de proprietate așa cum acesta este reglementat în cuprinsul art. 41 lit. h și art. 77 ind. 1 din cfiscal întrucât nu este vorba de o vânzare propriu-zisă ci de o vânzare silită, prin intermediul executorului bancar, adjudecareaîn contul creanței de către creditor a imobilului adus garanție neîncadrându-se în prevederile legale.
A concluzionat petenta că a condiționa intabularea dreptului de proprietate de îndeplinirea unei obligații de către fostul proprietar deposedat în mod forțat de bun, încalcă practica CEDO fiind o obligație excesivă impusă proprietarului care, dacă ar plăti în locul vânzătorului, ar fi nevoit să promoveze o acțiune în vederea recuperării sumelor suportate, dispozițiile art. 151 ind. 7 din Norma Metodologică de aplicare a Codului Fiscal impunând organului de executare sau cumpărătorului doar obligația de a solicita stabilirea impozitului nu și obligația de a-l achita.
În drept, au fost invocate dispoz. Art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7 din 1996.
În susținerea cererii, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisurile atașate, probă admisă de instanță conform încheirii de ședință de la termenul din data de 22.02.2013.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin încheierea nr._ din data de 29.11._ a Biroului de C. și publicitate Imobiliară B. a fost respinsă cererera petentei de înscriere a dreptului de proprietate în CF nr._ B. asupra imobilului la A+1 cu nr. top 9332/1/2/2 și 9332/3/2/2/XXXIV, în baza actului de adjudecare nr. 3625 din data de 20.10.2011, întocmit în dosar execuțional nr. 46/2010 al executorului bancar I. H. motivate de împrejurarea că exisă piedici la înscrisre, nefiind depusă la dosar acte din care să rezulte achitarea impozitului pe transferal dreptului de proprietate ( art. 77 ind. 1 din legea 571 din 2003).
Împotriva încheierii menționate, s-a formulat de către petentă cerere de reexaminare acesta fiind respinsă conform încheierii nr. 6628 din 27.01.2012.
Din cuprinsul actelor cuprinse în dosarul de CF rezultă că la data de 29.11.2011 a fost înregistrată cererea petentei A. A. M., notar public de intabulare în CF nr._ B. asupra imobilului la A+1 cu nr. top 9332/1/2/2 și 9332/3/2/2/XXXIV, în baza actului de adjudecare nr. 3625 din data de 20.10.2011, întocmit în dosar execuțional nr. 46/2010 al executorului bancar I. H..
Analizând astfel plângerea petentei prin prisma actelor dosarului și dispozițiilor legale incidente, se reține caracterul neîntemeiat al acesteia.
Astfel, încheierea de respingere a cererii de intabulare a avut la bază dispozițiile art.26 lit. b din Ordinul ANCPI nr. 633 din 2006 conform cărora registratorul de carte funciară dispune respingerea, prin încheiere motivată, a cererilor de înscriere în cartea funciară, în cazul în care acestea nu întrunesc condițiile legale.
Instanța are în vedere împrejurarea că în conformitate cu art. 771 alin. (6) C. fisc., este instituită în sarcina registratorului de carte funciară au obligația expresă de a verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) și alin. (3) din articolul menționat, datorat în urma transferului dreptului de proprietate asupra imobilelor, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, cererea de înscriere neputând fi admisă.
Din cuprinsul dispoziției legale enunțate, rezultă regula clară a refuzului de înscriere a dreptului indifferent de natura actului translativ de proprietate, în lipsa îndeplinirii obligației de plată a impozitului. Pe cale de consecință, obligația de plată menționată subzistă, inclusiv în cazul realizării unei vânzări forțate, prin executare silită.
Tot astfel, se observă că, deși cererea de intabulare este formulată de noul proprietar, respectiv de către dobânditor, legiuitorul nu distinge în sarcina căreia dintre părți incumbă obligația de a prezenta dovada de achitare a impozitului. Este în afara oricărei discuții faptul că obligația de plată incumbă contribuabilului, adică persoanei care a transferat dreptul de proprietate asupra imobilului și care a primit o valoare patrimonială în schimb. Cu toate acestea, obligația de a prezenta dovada plății impozitului revine titularului cererii de intabulare, adică dobânditorului, care are interesul pentru înscrierea dreptului său real imobiliar în cartea funciară și care, dat fiind acest interes a și formulat cererea de înscriere.
Prin urmare, atât timp cât nu i s-a prezentat registratorului de carte funciară dovada că impozitul rezultat din transferul dreptului de proprietate a fost achitat, acesta a procedat în mod corect la respingerea cererii de intabulare formulată de actualul proprietar. Art. 48 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/1996 dispune în sensul că cererea de înscriere se admite dacă sunt îndeplinite prevederile legale stabilite prin legi speciale, a căror verificare se află în competența registratorului.
Cu toate că nu i se poate reține în sarcina dobânditorului vreo culpă pentru neplată, acesta se găsește totuși în culpă în privința neîndeplinirii obligației de a aduce proba plății impozitului. Dovada de plată trebuie atașată la dosarul cererii de intabulare de către cel care formulează respectiva cerere, adică de actualul proprietar, dobânditor în actul translativ impozitat.
Concluzionând, instanța reține că, premergător intabulării dreptului real imobiliar pe numele dobânditorului cu titlu oneros, obligația de a prezenta dovada privind achitarea impozitului este imperativă și fără derogări, indiferent de persoana căreia îi incumbă obligația de plată și de omisiunile organelor sau persoanelor implicate în procedura de adjudecare ca urmare vânzării silite. De altfel nu cosntituie sarcina legală a registratorului de CF efectuarea de verificări și constatări cu privire la calitatea de contribuabil, acestuia fiindu-I impusă doar obligația expresă de a stabili, prin prisma actelor normative în vigoare, dacă există sau nu piedică la intabulare.
Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamental, la care petenta face referire, instanța reține că prin statuarea obligației de a se face dovada plății impozitului nu s-a constituit o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1, având în vedere că pe de o parte interesul statului de de a încasa suma datorată cu titlu de impozit, este unul general și pe de altă parte că noul proprietar avea posibilitatea să plătească impozitul pe numele debitorului contribuabil și ulterior să recupereze contravaloarea acestuia pe calea acțiunii în regres. Pretinsa ingerință a statului în dreptl părții de a-și exercita dreptul de proprietate în deplinătate prerogativelor sale, inclusive prin formularea unei cereri de intabulare chiar dovedită în cauză, este așadar justificată de cerința apărării unui interes general, fundamental –cel referitor la colectarea impozitelor și taxelor, fără de căre mersul întregii societății ar fi perturbat.
Față de toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge plangerea formulata de reclamanta J. M. domiciliată în B., .. 61, jud. B. impotriva incheierii de carte funciara nr. nr. 6628 din data de 23.02.2012 ( prin care s-a soluționat cererea de reexaminare) pronuntate de OFICIU DE C. SI PUBLICITATE IMOBILIARA BRASOV- BIROUL DE C. SI PUBLICITATE IMOBILIARA BRASOV, ca neintemeiata.
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentei.
Pronuntata in edinta publica, azi, 01.03.2013.
P., GREFIER
M. L. M. T.
M.L. 13 Iunie 2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3429/2013. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 16/2013. Judecătoria... → |
|---|
