Rectificare carte funciară. Sentința nr. 07/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 07/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 15978/197/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 07.11.2013
PREȘEDINTE: L. A. - judecător
GREFIER: L. T.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut în fond ședința publică din data de 28.10.2013, când văzând concluziile părților, conform celor consemnate în încheierea de ședință din respectiva zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art.260 alin.1 C.p.c. a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 04.11.2013 și 07.11.2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța față de actele și lucrările de la dosar a pronunțat prezenta sentință civilă.
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată sub nr_ reclamanții M. C. și M. E. au chemat în judecată pârâții A. M., A. R. M., C. T. și C. S. solicitând rectificarea CF 2545 C., nr top 962/1-963, CF_ C. de la B+2 și CF_ de la C+6 cu privire la dimensiunile fondului aservit, obligarea pârâților A. să demoleze construcția edificată pe imobilul înscris pe nr top 962/1-963/9 și să demonteze de pe fațada imobilul proprietate a reclamanților burlanul de scurgere a apei pluviale de pe acoperișul imobilului înscris pe nr top 962/1-963/1, proprietatea pârâților, iar în caz de neexecutare să fie autorizați reclamanții să efectueze aceste lucrări, pe cheltuiala pârâților, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că în urma efectuării unei expertize topo asupra imobilelor situate în comuna C., . s-a constatat că imobilul înscris în CF 2545 C. nr top 962/1-963/9, asupra căruia există un drept de servitute de trecere, fiind fond aservit, nu corespunde situației de carte funciară.În curtea comună pârâții A. au construit fără autorizație o scară de acces la imobilul proprietate a acestora care ocupă circa 4-5 mp din curtea comună.Această construcție și acoperișul ies cu mult înafara scării, fapt ce stânjenește folosirea curții.Pârâții A. au poziționat pe fațada imobilului proprietate a reclamanților o parte din scocul de la casa lor și burlanul de scurgere a apei pluviale.
În drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art 1528 NCC.
Pârâta T. ( A.) R. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care precizează că numele corect este A. și nu A.. În ceea ce privește fondul cauzei pârâta arată că scara a cărei demolare se solicită este scara de acces în imobilul proprietate a sa și a pârâtului A. M., scară strict necesară datorită diferenței de nivel între sol și ușa de acces în casă.Această scară a existat încă de la edificarea imobilului, cu zeci de ani în urmă, fiind construită de vechiul proprietar și consolidată în anul 1999. Referitor la burlanul de scurgere a apei pluviale și acesta a fost montat de fostul proprietar.Pârâta apreciază faptul că prezenta acțiune are caracter șicanator și nu este întemeiată pe argumente juridice.
Pârâtul A. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului în formularea acțiunii de rectificare CF și excepția inadmisibilității acțiunii.În ceea ce privește fondul cauzei pârâtul A. solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată.Scara despre care se face vorbire în acțiune a existat dintotdeauna, fiind construită de vechii proprietarii.Scara inițială a fost din lemn, însă s-a deteriorat și a fost reconstruită, exact pe locul celei existente inițial, în anul 1999.În ceea ce privește burlanul și acesta a existat dintotdeauna, fiind montat de proprietarul inițial al imobilului.
Pârâta C. S. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiunea în rectificare CF și excepția lipsei calității procesual pasive.
Reclamanții au renunțat la judecată cu privire la petitul de rectificare carte funciară și cu privire la pârâții C. T. și C. S., instanța luând act de această renunțare prin încheierea din data de 25 02 2013.De asemenea, prin renunțarea la judecată cu privire la petitul de rectificare, excepțiile invocate de pârâți au rămas fără obiect.
În probațiune, reclamanții au solicitat admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și proba testimonială.
Pârâta T. R. M. a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamanților și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin prezenta acțiune reclamanții M. C. și M. E. au chemat în judecată pârâții A. M. și T. R. M. solicitând obligarea acestora la demolarea construcției edificată pe imobilul teren înscris pe nr top 962/1-963)9 și să demonteze de pe fațada imobilului proprietate a reclamanților burlanul de scurgere a apei pluviale, iar în caz de neexecutare a obligațiilor de către pârâți să fie autorizați reclamanții să execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâților.
Din interogatoriul administrat în cauză pârâtului A. M. rezultă că inițial accesul în imobilul proprietate a sa se făcea pe o scară din lemn, construită în 1983, scară ce a fost refăcută în anul 1999, fiind construită din beton, cu acoperiș, cu permisiunea Primăriei, deoarece . la circa 1, 10 m față de nivelul solului.În ceea ce privește burlanul, acesta a fost amplasat de vechiul proprietar.
Pârâta T. a declarat faptul că scara de acces spre imobilul său exista din anul 1994, fiind din lemn și a fost înlocuită cu o scară din beton, cu acordul Primăriei.Deasupra scărilor există un acoperiș, construcția neavând destinația de verandă.Burlanul există în același loc din anul 1983.Pârâta nu este de acord cu acțiunea formulată de reclamanți deoarece scara este singura modalitate de acces în casă și nu împiedică ..
În cauză s-a administrat și interogatoriul reclamanților din care rezultă că în anul 1994 exista o scară de lemn ce permitea accesul în imobilul pârâților, în același loc, iar în anul 2004 a fost consolidată.Motivul pentru care s-a formulat prezenta acțiune este faptul că din cauza scărilor respective nu este posibil accesul mașinilor mari în curte.
Din declarația martorei S. A. rezultă că pârâții s-au mutat în imobil în anul 1999, iar accesul în apartamentul acestora se făcea pe niște scări din lemn, amplasate în fața ușii, lemn care a putrezit în timp.Pârâții au schimbat scările respective în anul 2005, cu unele din beton, care însă nu sunt mai late decât cele vechi, doar sunt amplasate în altă poziție.Deasupra scărilor există un acoperiș pentru a nu mai ploua pe scări.De asemenea, martora a declarat faptul că în curte a avut acces un tractor cu lemne, singura problema fiind poarta de acces în curte și nu scările de la ..
Din declarația martorului R. I. rezultă că noile scări au fost construite în altă poziție decât cele de lemn și din cauza acestei construcții nu este posibil accesul mașinilor de gabarit mare în curte, acesta participând personal la un astfel de incident, fiind nevoit să-l ajute pe reclamant să care niște materiale din cauza faptului că autovehiculul n-a intrat în curte datorită verandei construită de pârâți.
Între părți s-a purtat un alt proces având ca obiect grănițuire, proces ce a făcut obiectul dosarului civil nr_/197/2009 .În cauza respectivă s-a dat sentința civilă nr 9417/2013, iar din considerentele acestei sentințe rezultă faptul că, având în vedere raportul de expertiză efectuat în cauza de expert F. G., s-a constatat că suprafața de teren înscrisă în CF corespunde cu suprafața reală măsurată iar liniile de graniță sunt corect stabilite precum și faptul că nu există bunuri ale pârâților amplasate pe terenul reclamanților.
Din planșele foto depuse la dosarul cauzei se observă faptul că ușa de acces la imobilul pârâților se află la o distanță de sol de aproximativ 1m, fapt ce face imposibil accesul acestora în casă fără existența unor scări de acces.Din întregul probatoriu administrat în cauză a rezultat faptul că dintotdeauna au existat scări de acces la acest imobil, cu mențiunea că inițial acestea erau din lemn și datorită deteriorării acestor trepte a fost necesară consolidarea scării.
Prin urmare, pârâții au realizat această consolidare, construind scări din beton și un acoperiș deasupra acestora pentru a nu fi afectate de condițiile meteo. De asemenea, instanța constată faptul că scările sunt construite pe platforma din beton care merge de-a lungul clădirii, iar la . C. . există o poartă din beton.
În ceea ce privește burlanul de scurgere a apei pluviale, din întregul probatoriu administrat în cauză a rezultat faptul că acesta a existat încă din anul 1983, nefiind construit sau amplasat de către pârâți.De asemenea, reclamanții n-au făcut dovada faptului că, deși acest burlan există de aproximativ 20 de ani, există motive pentru care acest burlan a început să le creeze prejudicii și în ce constau aceste prejudicii.
Legea 50/1991 stabilește regimul juridic al autorizării construcțiilor impunând deopotrivă pentru persoanele fizice și juridice, în calitatea lor de constructori, anumite obligații și în același timp impunând autorității administrative atribuții de control pentru respectarea disciplinei în construcții.
Conform ART. 27 din Legea 50/1991-Președinții consiliilor județene, primarii și organele de control din cadrul autorităților administrației publice locale și județene au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților lor administrativ-teritoriale și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz.
În cauză nu s-a făcut dovada faptului că pârâții ar fi fost sancționați pentru nerespectarea dispozițiilor legale în materie .
Față de aceste considerente și având în vedere dispozițiile art 1169 cod civil, potrivit cărora cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanții M. C. și M. E. împotriva pârâților A. M. și T. (A.) R. M..
În tem art 274 c pr civilă va obliga reclamanții să achite pârâtei T. R. M. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții M. C. și M. E., domiciliați în C., ., jud. B. împotriva pârâților A. M., domiciliat în C., ., jud. B. și T. (A.) R. M., domiciliată în C., ., jud. B..
Obligă reclamanții să achite pârâtei T. R. M. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi: 7 11 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. A. L. T.
Red./Dact. judecător L.A.
13.11.2013 – 4ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8186/2013. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 7918/2013. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
