Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 8025/2014. Judecătoria BRAŞOV

Sentința nr. 8025/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 1030/197/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

CIVIL

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8025/2014

Ședința publică de la 25.06.2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C. E. R. – Judecător

GREFIER L. E. L.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant C. C. I. și pe pârât P. T., pârât C. D., pârât C. D. I., având ca obiect constatare nulitate act juridic.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 4.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 11.06.2014, pentru data de 18.06.2014 și pentru data de 25.06.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ reclamantul C. C. I. a chemat în judecată pârâții P. T., C. D., C. D. I. solicitând instanței ca, în baza probelor administrate în cauză, să constate nulitatea absolută a actului juridic numit testament încheiat de notarul public P. T. și autentificat sub nr. 822/10.04.1997, să constate nulitatea absolută a actului juridic numit declarație încheiat de notarul public C. D. și autentificată sub nr. 1870/1997, să constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis de notarul public C. D. I. și autentificat sub nr. 147/1997, în baza căruia s-a format dosarul succesoral nr. 179/1997, să dispună radierea actelor juridice din cartea funciară unde au fost înscrise, revenindu-se la situația anterioară de carte funciară și să oblige pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamantul a învederat instanței că testamentul autentificat sub nr. 822/10.04.1997 și declarația autentificată sub nr. 1870/1997 sunt false.

În drept au fost invocate prevederile art. 1247-1249 C.civ., art. 1087 C.civ și art. 1132-1134 C.civ.

Pârâta C. D. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune având în vedere că natura juridică a nulității care intervine în cazul încălcării unor drepturi succesorale este nulitatea relativă, nulitate care trebuie invocată în interiorul termenului legal de prescripție de 3 ani. Asupra fondului cauzei pârâta a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii formulate având în vedere că reclamantul a semnat personal la sediul biroului notarial din B., declarația autentificată sub nr. 1870/1997 și a folosit declarația în cursul dezbaterii succesorale în urma defunctului său tată.

La data de 13.06.2012 reclamantul a depus la dosar completare de acțiune prin care a solicitat obligarea pârâților la plata de daune morale și materiale în cuantum de 50.000 euro, suferite în urma săvârșirii de către notarii publici a faptelor ilicite constând în eliberarea actelor defăimate ca fiind false.

La data de 26.09.2012 reclamantul a depus la dosar notă de ședință prin care a arătat că daunele materiale solicitate de la pârâți se ridică la suma de 45.000 euro iar daunele morale la suma de 5000 Euro.

La data de 7.11.2012 reclamantul a depus la dosar notă de ședință prin care a arătat că solicită obligarea pârâtei C. D. la plata sumei de 30.000 Euro, reprezentând daune materiale și a sumei de 3500 euro reprezentând daune morale și obligarea pârâtului T. P. la plata sumei de 15.000 Euro, reprezentând daune materiale și a sumei de 1500 Euro, reprezentând daune morale.

Pârâtul C. D.-I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii formulate având în vedere că dezbaterea succesiunii defunctului C. I. și eliberarea certificatului de moștenitor nr. 147/1997, au fost realizate în baza testamentului autentificat sub nr. 822/1997și a declarației autentificate sub nr. 1870/1997.

La data de 1 martie 2013 pârâta C. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului ca fiind tardiv formulată având în vedere că dreptul material la acțiune este prescris.

La data de 2 septembrie 2013 pârâta C. D. a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea cererii formulate de reclamant, ca lipsită de interes având în vedere că acesta nu a acceptat moștenirea după defunctul său tată în termenul reglementat de art. 700 NCC. Pârâta a mai arătat că nu are calitate procesuală pasivă întrucât nu este parte în niciunul dintre actele a căror nulitate se solicită.

La data de 23.10.2013 reclamantul a depus la dosar răspuns la excepțiile invocate de pârâta C. D. prin care a arătat că a acceptat tacit moștenirea după defunctul său tată C. I. prin preluarea unor bunuri de valoare din patrimoniul defunctului. Reclamantul a arătat că pârâta are calitate procesuală pasivă întrucât a fost agent instrumentator pentru actul a cărui nulitate se solicită și se face vinovată de prejudiciu material și moral produs reclamantului prin fapta sa ilicită.

La data de 23.10.2013 reclamantul a depus la dosar notă de ședință prin care a precizat că temeiul de drept al despăgubirilor solicitate prin completarea de acțiune depusă la dosar este reprezentat de art. 998 și art. 999 C.civ și art. 1349, 1357, 1358, 1359, 1385, 1386 și 1391 NCC.

În ședința publică din data de 29.05.2013 pârâta C. D. a precizat că nu înțelege să mai susțină excepția prescripției dreptului la acțiune.

În ședința publică din data de 4.12.2013 au fost respinse excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta C. D. pentru considerentele expuse în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin declarația autentificată sub nr. 1870/31 iulie 1997 reclamantul C. C. I. a arătat că este de acord cu prevederile testamentului autentificat sub nr. 822/10.04.1997 prin care a fost exheredat de la moștenirea tatălui său C. I..

Din cuprinsul încheierii de autentificare nr. 1870/31 iulie 1997 rezultă că reclamantul a fost prezent în fața notarului public și a semnat toate exemplarele declarației în fața acestuia. În consecință, prezența și semnătura reclamantului reprezintă constatări personale ale notarului public.

La data de 10 aprilie 1997, la sediul B. P. T., a fost autentificat sub nr. 822 testamentul prin care C. I. a înțeles să lase întreaga avere mobilă și imobilă soției sale, C. A., cu titlul de legat universal.

Din cuprinsul încheierii de autentificare nr. 822/10.04.1997 rezultă că autorul reclamantului C. I. s-a prezentat în fața notarului public la data de 10 aprilie 1997 și a semnat în fața acestuia încheierea de autentificare a testamentului. În consecință, prezența și semnătura autorului reclamantului reprezintă constatări personale ale notarului public.

Înscrisul autentic face dovadă până la declararea falsului, fiind deci necesară înscrierea în fals, în privința constatărilor personale ale agentului intrumentator, percepute prin propriile simțuri.

În consecință, pentru a răsturna constatările personale ale notarilor publici care au autentificat declarația și testamentul a căror nulitate se solicită a se constata prin prezenta era necesar ca reclamantul să se înscrie în fals.

Prin rezoluția din 21 iulie 2008, pronunțată de P. de pe lângă Curtea de Apel B., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții P. T., C. D., C. D. I. cu privire la infracțiunile de fals intelectual prev. de art. 289 C.pen și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C.pen. constatând intervenirea prescripției răspunderii penale.

În ședința publică din data de 4.12.2013 instanța a încuviințat reclamantului proba cu expertiza grafică și, în vederea administrării acesteia, a dispus citarea reclamantului cu mențiunea ,, personal la interogatoriu” pentru a semna în fața instanței și a pus în vedere acestuia să prezinte scripte de comparație care să provină de la acesta și de la autorul său. Reclamantul nu s-a prezentat în instanță pentru a semna și nu a depus la dosar scriptele de comparație necesare pentru administrarea probei cu expertiza grafică. La termenul de judecată din data de 4.06.2014 reclamantul, prin mandatar, a declarat că înțelege să renunțe la administrarea probei cu expertiza grafică.

Raportul de constatare tehnico-științifică de natură grafică nr._/2008, efectuat în cadrul dosarului de urmărire penală, are natura unei expertize extrajudiciare în prezentul dosar, motiv pentru care acesta nu poate fi reținut cu valoarea probantă a unei expertize având în vedere lipsa acordului celorlalte părți în acest sens.

În plus, expertiza administrată în dosarul de urmărire penală nu a fost efectuată pe baza scriptelor de comparație puse la dispoziție de reclamant și necontestate de către acesta la momentul administrării probei. Din cuprinsul procesului verbal depus la fila 10 a dosarului nr. 151/P/2008 rezultă că scriptele de comparație au fost predate de notarul public C. D..

De asemenea, din cuprinsul înscrisurilor existente în dosarul nr. 151/P/2008 rezultă că, la data de 2.06.2005, notarul public C. D. a comunicat reclamantului declarația și testamentul care fac obiectul prezentei cereri, acesta din urmă semnând avizul de recepție din data de 17.06.2005. Comparând semnătura aplicată pe declarația notarială cu semnătura din avizul de recepție din data de 17.06.2005 expertul tehnic a concluzionat în sensul că, acestea au fost executate, probabil, de una și aceeași persoană.

Conform art. 948 C.civ. condițiile esențiale pentru valabilitatea unei convenții sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții care se obligă, un obiect determinat și o cauză licită.

Prin consimțământ se înțelege exteriorizarea hotărârii de a încheia un act juridic civil.

În prezenta cauză, instanța reține că probele administrate nu au dovedit faptul că reclamantul și autorul acestuia nu și-ar fi exprimat consimțământul în sensul încheierii declarației autentificate sub nr. 1870/31 iulie 1997 și a testamentului autentificat sub nr. 822/10 aprilie 1997.

De asemenea, faptele ilicite săvârșite de notarii publici P. T. și C. D. constând în emiterea unor înscrisuri autentice false nu au fost probate în prezenta cauză, motiv pentru care cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata daunelor materiale și morale este neîntemeiată.

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse instanța va respinge prezenta cerere, ca neîntemeiată.

Constatând culpa procesuală a reclamantului în formularea unei cereri neîntemeiate, în temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.civ, instanța va dispune obligarea acestuia la plata către pârâta C. D. a sumei de 3720 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv, onorariul apărătorului ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulată de reclamantul C. C. I., cu domiciliul ales la mandatar P. A. din B., .. 15, jud. B., în contradictoriu cu pârâții P. T., domiciliat în B., de Mijloc, nr. 83, ., C. D., domiciliată în B., .. 60, jud. B., C. D. I., domiciliat în B., ., ., ., ca neîntemeiată.

Obligă reclamantul la plata către pârâta C. D. a sumei de 3720 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria B..

Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2014.

P. GREFIER

C. – E. R. L. – E. L.

C.E.R. 3 decembrie 2014, 6 exemplare

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 8025/2014. Judecătoria BRAŞOV