Contestaţie la executare. Sentința nr. 4032/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4032/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 3341/305/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR 4032
Ședința publică din 01.04.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. - judecător
GREFIER: C. D.
Pe rol fiind soluționarea contestației la executare formulată de contestatoarea .-prin reprezentant legal în contradictoriu cu intimata ANAF prin AJFP C. (Garda Financiară)-prin reprezentant legal
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea reprezentată prin apărător ales av. Balca S. L., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat Balca S. L. depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în original.
Instanța invocă din oficiu excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B. în soluționarea prezentei contestații prin raportare la art 172 alin 4 din CPrFiscală și art 713 alin 1 NCPrCiv și acordă cuvântul apărătorului ales al contestatoarei
Avocat Balca S. L., având cuvântul asupra excepției, arată că din punctul său de vedere competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei B.
Întrebat de președintele completului care este, în opinia sa, instanța de executare care trebuie să soluționeze contestația la executare, avocat Balca S. arată că OUG nr. 74 din 2013 coroborat cu art. 111 CPrCiv conferă contestatoarei posibilitatea de a alege instanța de la sediul său, este vorba de o competență alternativă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei B. invocată din oficiu de instanță.
În urma deliberării, instanța a pronunțat următoarea sentință
JUDECĂTORIA
Constată că, prin contestația la executare formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei S. G. la data de 24.07.2013, sub nr._ , contestatoarea S.C. „ D. B. „ S.R.L. B. în contradictoriu cu intimata GARDA FINANCIARĂ - Secția C. a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii emisă la data de 28.06.2013 de intimata Garda Financiară – Secția C..
În expunerea în fapt a motivelor, contestatoarea a arătat că în data de 02.07.2013 intimata i-a prezentat o notă de constatare, un proces verbal și decizia de instituire a măsurilor asigurătorii, din care reiese un așa-zis prejudiciu în cuantum total de 79.216 lei . Intimata a instituit sechestru asigurător pentru obligații fiscale în cuantum de 75.713 lei asupra imobilului proprietatea sa situat în București, . valoare de 124.780, 34 lei.
A învederat contestatoarea că înscrisurile mai sus enumerate i-au fost comunicate la data de 08.07.2013 la sediul societății și că până în prezent intimata nu a emis o decizie de impunere pe care să o poată contesta.
În opinia contestatoarei, măsura asiguratorie instituită de intimată este nelegală atât timp cât intimata nu a indicat în mod concret și probat existența pericolului ca debitoarea încearcă să-și sustragă, ascundă ori risipească patrimoniul, contrar prevederilor art. 129 alin. 2 sin C.pr.fiscală. În lipsa unor dovezi din care să rezulte încercarea debitoarei de a-și ascunde ori risipi bunurile, măsura asiguratorie este abuzivă și aduce atingere dreptului de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul 1 Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului .
În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 172 și 173 din OG nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin întâmpinarea formulată de ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., în numele Agenției Naționale de Administrare Fiscală s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Garda Financiară C. pe considerentul că, potrivit OUG nr. 74/2013, Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a subrogat în toate drepturile și obligațiile Gărzii Financiare, dobândit calitate procesuală pasivă.
Intimata a invocat excepția lipsei competenței teritoriale a Judecătoriei S. G. și excepția tardivității formulării contestației la executare.
Cu privire la excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei S. G. s-a arătat că, potrivit art. 174 alin. 4 din OG nr. 92/2003, competența de soluționare a contestației împotriva măsurilor asigurătorii revine instanței competente .Pe motiv că în prezenta cauză are calitatea de intimată Agenția Națională de Administrare Fiscală, competența de soluționare a cauzei este lăsată la aprecierea contestatoarei care poate să aleagă între instanța de la sediul său - Judecătoria B. sau a celei de la sediul intimatei – Judecătoria sectorului 5 București.
Referitor la excepția tardivității formulării contestației, intimata a învederat că acesta a fost introdusă după împlinirea termenului de 15 zile de la data comunicării . Contestatoarei i s-a comunicat decizia contestată la data de 02.07.2014 iar contestația la executare a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei S. G. la data de 24.07.2013.
Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, deoarece încălcarea de către contestatoare a dispozițiilor legale în materie fiscală au determinat luarea măsurilor asiguratorii, măsuri ce constituie o obligație pentru organele fiscale și nu o opțiune, măsură necesară garantării executării creanței către bugetul de stat.
Întâmpinarea a fost formulată în temeiul art. 205 din NCPC.
Prin sentința civilă nr. 395 pronunțată la data de 12.02.2014 de Judecătoria S. G. în dosarul civil nr._ s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei S. G., invocată de intimată, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea JUDECĂTORIEI B..
A reținut instanța în considerente că în prezenta cauză competența teritorială este alternativă, reclamantul având posibilitatea de opțiune între două instanțe deopotrivă competente, contestatoarea optând pentru sesizarea instanței de la sediul său, respectiv Judecătoria B..
Dosarul declinat a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei B. la data de 25.02. 2014, sub nr._ .
La primul termen de judecată, instanța a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B. și a rămas în pronunțarea asupra excepției.
Analizând cu prioritate excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B., instanța reține următoarele :
În art. 129 alin. 11 din O.G. nr. 92/ 2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că „ împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172 „.
Potrivit art. 172 alin. 4 din actul normativ mai sus evocat „contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență „.
Competența de soluționare a contestației la executare revine instanței de executare ( art. 713 alin. 1 din NCPC ).
Potrivit art. 650 alin. 1 din NCPC „ instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune astfel „.
În speță, executarea silită se face de organul de executare fiscală, astfel că instanța de executare competentă să soluționeze contestația este instanța de la sediul organului de executare fiscală.
În speță, măsura asiguratorie a fost instituită de Garda Financiară - Secția Județeană C. . La data înregistrării contestației la executare pe rolul Judecătoriei S. G., nu intrase în vigoare HG nr. 520 / 24.07.2013, astfel că potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 74/2013, Garda Financiară era în ființă. S-a desființat în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a H.G. nr. 520/2013.
Prin urmare, la data înregistrării contestației la executare Garda Financiară – Secția Județeană C. avea calitate procesuală pasivă, acesta fiind transmisă ulterior, ope legis, în temeiul O.U.G. nr. 74/2013.
Conform dispozițiilor art. 107 alin. 2 din NCPC „ instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul „ .
Preluarea calității procesuale pasive într-un litigiu aflat pe rolul instanței nu modifică competența teritorială a instanței sesizate .
În speță nu sunt incidente dispozițiile art. 111 din NCPC, dispoziții care permit reclamantului să alegă instanța competentă teritorial, deoarece competența de soluționare a contestație la executare revine instanței de executare care se stabilește potrivit prevederilor legale precitate.
Conform art. 713 alin. 2 din NCPC există competență teritorială alternativă de soluționare a contestației la executare. Legiuitorul a prevăzut ca în situația în care urmărirea silită se face prin poprire, contestația se poate introduce și la judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul sau sediul debitorul, sau în cazul urmării silite a imobilului, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului.
În speță, în raport de prevederile legale evocate, instanțele competente teritorial să soluționeze prezenta contestație la executare sunt Judecătoria S. G. sau Judecătoria de la locul situării imobilului asupra căruia s-a instituit măsura asiguratorie, respectiv Judecătoria sectorului 2 București ( imobil este situat în București, .>
Având în vedere că în toate cazurile de competență teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, și cum contestatoarea a optat pentru Judecătoria S. G., această instanță este competentă teritorial să soluționeze prezenta contestație la executare.
Norma prevăzută de art. 116 din NCPC nu a suferit nicio modificare față de art. 12 din vechiul Cod de procedură civilă, astfel încât rămân actuale jurisprudența deja conturată și opiniile din doctrină, în sensul că instanța nu se poate dezinvesti prin declinarea competenței de soluționare a cauzei, din oficiu, ori la cererea pârâtului, însă nici reclamantul nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanțe competente.
Instanța reține că societatea contestatoare prin alegerea ulterioară a competenței unei alte instanțe, alegere în baza căreia Judecătoria S. G. și-a declinat competența încalcă norma prevăzută de art. 116 din NCPC.
În raport de prevederile legale, Judecătoria B. nu este instanța de executare.
În temeiul tuturor considerentelor de fapt și de drept reținute, instanța, în temeiul art. 130 alin. 2 din NCPC raportat la art. 132 alin. 3 din NCPC, va admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B. și în consecință va declina competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatoarea S. C. „ D. B. „ S.R.L., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. în favoarea JUDECĂTORIEI S. G..
Va constata ivit conflictul negativ de competență, iar în temeiul art. 134 din NCPC va suspenda judecata cauzei și va înainta dosarul Curții de Apel B. în vederea soluționării conflictului de competență
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B., invocată din oficiu, și în consecință:
Declină competența de soluționare a contestația la executare formulată de contestatoarea S. C. „ D. B. „ S.R.L., cu sediul procesual ales la Cabinet avocat „ Balca S. – L. „, situat în mun. B., .. 53, . cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în mun. S. G., .. 9, jud. C., în favoarea JUDECĂTORIEI S. G..
Constată ivit conflictul negativ de competență.
Suspendă judecata cauzei și înaintează dosarul Curții de Apel B. în vederea soluționării conflictului de competență.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. C. D.
Red/ Dact. A.M. – 10.04.2014 – 3 ex.
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 3598/2014. Judecătoria BRAŞOV | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4069/2014. Judecătoria... → |
|---|
