Contestaţie la executare. Sentința nr. 4036/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4036/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 23267/197/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3062
ROMANIA
JUDETUL BRASOV
JUDECATORIA BRASOV
Sentinta civila nr. 4036
Sedinta publica din data de 1.04.2014
Instanta constituita din:
Președinte: A. N.
Grefier: C. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect “contestatie la executare“ formulată de contestatorul, M. P.-P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin reprezentant legal, in contradictoriu cu intimatii, B.-G. Societe Generale S.A.-Sucursala Brasov, prin reprezentant legal, C. C. C., C. P. M., prin reprezentanti legali, si O.C.P.I. Brasov, prin reprezentant legal.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 4.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da partilor posibilitatea sa depuna la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 18.03.2014, iar ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 1.04.2014, când a dat următoarea hotărâre:
INSTANTA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 6.09.2013 sub nr._ contestatorul, M. P.-P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin reprezentant legal, in contradictoriu cu intimatii, B.-G. Societe Generale S.A.-Sucursala Brasov, prin reprezentant legal, C. C. C., si O.C.P.I. Brasov, prin reprezentant legal, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să anuleze actele de executare silita efectuate in dosarul executional nr. 147/2013 aflat la rolul B. Dutceac I..
În motivarea cererii, s-a aratat, in esenta, că imobilul urmarit este grevat de masura asiguratorie a sechestrului prevazuta de art. 163-164 din C.proc.pen., iar masura asiguratorie instituita in cadrul procesului penal nu poate fi ridicata prin nicio alta modalitate decat in conformitate cu dispozitiile C.proc.penala, de catre procuror sau de catre instanta penala competenta. In speta, sechestrul asigurator a fost dispus prin Ordonanta din 23.06.2008 emisa de P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosar penal nr. 1249/P/2007, pentru protejarea intereselor minorului, C. P. M., respectiv acoperirea daunelor morale cauzate prin infractiunea de omor, iar imobilul situat in Brasov, ., .. A, apt. 9, jud. Brasov intra in sfera de aplicare a dispozitiilor art. 812 din C.proc.civ., potrivit caruia „nu sunt supuse urmaririi silite imobilele declarate neurmaribile in cazurile si in conditiile prevazute de lege”. Masura sechestrului are caracter temporar, pana la ramanerea definitiva a hotararii ce se pronunta in procesul principal, si consta in indisponibilizarea bunurilor, astfel incat din momentul instituirii acestuia nicio persoana nu mai este in masura sa faca acte de dispozitie cu privire la bun pana la finalizarea definitiva a procesului penal. Sechestrul instituit in cadrul procesului penal nu poate fi ridicat decat prin contestarea masurii asiguratorii in procesul penal, in conformitate cu art. 168 din C.proc.pen., o masura dispusa in cadrul procesului penal neputand fi eludata in cadrul unui proces civil. Potrivit dispozitiilor sentintei penale nr. 675/2.07.2013 emisa de Tribunalul Arges in dosar nr._, prin care a fost solutionat fondul cauzei penale privind pe intimatul, C. C. C., a fost mentinuta masura sechestrului asigurator instituit prin Ordonanta nr. 1249/23.06.2008. In prezenta cauza, procedura executionala a fost initiata inainte de solutionarea in mod definitiv a dosarului penal, iar prin emiterea publicatiei de vanzare imobiliara nr. 2/21.08.2013 se incearca o ridicare a masurii asiguratorii, sustinadu-se in mod eronat superioritatea rangului ipotecii creditorului-intimat. S-a mai aratat ca neindeplinirea procedurii de comunicare a notarii urmaririi imobilului in carte funciara atrage nulitatea executarii silite efectuate.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozitiile art. 711-715, art. 821, art. 703 C.proc.civ.
Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru, in baza art. 92 din C.proc.civ.
Pârâtul, B.-G. Societe Generale S.A.-Sucursala Brasov, prin reprezentant legal, a formulat intampinare (f. 36-47), prin care a invocat exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare, in baza art. 714 din C.proc.civ., si exceptia lipsei calitatii procesuale active, in baza art. 712 din C.proc.civ. In motivare, s-a aratat ca executorul judecatoresc, prin adresa din data de 3.06.2013, a comunicat catre contestator incheierea de incuviintare a executarii silite, potrivit dovezii de comunicare din data de 10.06.2013. In acest context, depunerea contestatiei la executare in data de 6.09.2013 apare ca fiind in mod evident tardiva. In ceea ce priveste calitatea procesuala activa, intrucat contestatorul nu invoca un drept real asupra imobilului executat silit, rezulta ca acesta nu este titularul dreptului dedus judecatii. Deopotriva, nici minorul in favoarea caruia a fost dispusa masura sechestrului asigurator, nu poate pretinde un drept real asupra imobilului, ci cel mult un drept de creanta.
S-a mai aratat ca cererea este inadmisibila, intrucat nu s-a constatat si incheierea prin care s-a incuviintat executarea silita, potrivit art. 711 din C.proc.civ.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea contestatiei la executare ca neintemeiata.
In motivare, s-a aratat ca indisponibilizarea bunului sechestrat presupune suspendarea temporara a dreptului de dispozitie al proprietarului-debitor, ceea ce nu se identifica cu notiunea de inalienabil sau cu notiunea de insesizabil, motiv pentru care executarea silita demarata nu este afectata de nelegalitate. Totodata, s-a invocat si caracterul prioritar al dreptului de ipoteca raportat la efectele sechestrului asigurator.
In data de 24.12.2013, contestatorul a depus la dosar cerere precizatoare (f. 228-229), prin care s-a aratat ca actiunea a fost promovata in baza art. 711 raportat la art. 92 din C.proc.civ., pentru protejarea intereselor minorului, C. P. M.. Astfel, masura asiguratorie a fost luata in baza art. 163 alin. 6 lit. b raportat la art. 17-18 din C.proc.pen.
S-a solicitat introducerea in cauza a minorului, C. P. M., in baza art. 93 din C.proc.civ.
In sedinta publica din data de 4.03.2014, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a contestatorului, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a O.C.P.I. Brasov, a calificat ca fiind aparare de fond exceptia inadmisibilitaii raportat la art. 711 din C.proc.civ.
In sedinta publica din data de 7.01.2014, instanta a constatat incidenta art. 93 din C.proc.civ. In acest sens, s-a dispus introducerea in cauza a minorului, C. P. M..
Instanta a administrat, la solicitarea reclamantului, proba cu inscrisuri, in baza art. 260 din C.proc.civ.
A fost atasat la dosarul cauzei dosarul executional nr. 147/2013 aflat la rolul B. Dutceac I., in baza art. 716 din C.proc.civ.
Analizând probele administrate in cauza, instanța retine urmatoarea situatie de fapt:
Prin Ordonanta nr. 1249/P/2007 din data de 23.06.2008 emisa de P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosar penal nr. 1249/P/2007 (f. 20-21), pentru protejarea intereselor minorului, C. P. M., respectiv acoperirea daunelor morale cauzate prin infractiunea de omor, in baza art. 163 alin. 6 lit. b raportat la art. 17-18 din C.proc.pen., a fost aplicat sechestrul asigurator asupra bunului imobil proprietatea intimatului,. C. C. C., imobil situat in Brasov, ., ., apt. 9, inscris in Cartea Funciara a Mun. Brasov nr._ sub nr. top. 9353/4.16/14/9.
Ulterior, prin Rezolutia nr. 7313/4663/_ din data de 18.07.2008 (f. 22-24, vol. I), Procurorul General a mentinut Ordonanta nr. 23.06.2008 emisa de P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosar penal nr. 1249/P/2007, de instituire a masurii sechestrului.
Potrivit dispozitiilor sentintei penale nr. 675/2.07.2013 emisa de Tribunalul Arges in dosar nr._, prin care a fost solutionat fondul cauzei penale privind pe intimatul, C. C. C., a fost mentinuta masura sechestrului asigurator instituit prin Ordonanta nr. 1249/23.06.2008 (f. 27-28, vol I).
Sechestrul asigurator dispus prin Ordonanța Parchetului a fost înscris în cartea funciară nr._ a orașului Brasov, in foaia B-inscrieri privitoare la proprietate (f. 37, vol II).
Anterior instituirii acestei măsuri asiguratorii, intimatul, C. C. C., a încheiat contractul de credit nr. 48/28.06.2007 ce avea ca scop finanțarea activității curente a intimatului, contract de credit modificat si completat prin actul aditional nr. 1/5.10.2009 (f. 18-29, vol. II).
Pentru garantarea creditului a fost constituit in garanție la B.-G. Societe Generale S.A.-Sucursala Brasov, bunul imobil situat in Brasov, ., ., apt. 9, inscris in Cartea Funciara a Mun. Brasov nr._ sub nr. top. 9353/4.16/14/9, potrivit contractului de ipoteca autentificat sub nr. 2722/28.06.2007 (f. 30-31, vol. II).
Intrucat nu s-a achitat creditul care a fost garantat cu dreptul de ipoteca asupra imobilului, la cererea creditorului, prin incheierea din data de 2.04.2013 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosar nr._, s-a incuviintat executarea silita imobiliara (f. 41, vol II).
Prin promovarea prezentei contestații la executare, contestatorul urmăreste anularea formelor de executare emise in dosarul executional nr. 147/2013 aflat la rolul B. Dutceac I., pentru motivele indicate in acțiune.
Contestația la executare este concepută ca un mijloc procesual de cenzurare a legalității procedurii execuționale, sub aspectul actelor și formelor de executare îndeplinite în vederea realizării dispozițiilor titlului executoriu.
Examinând conținutul acțiunii introductive, astfel cum a fost precizata, instanța constată că argumentele de care se prevalează contestatorul vizează nelegalitatea procedurii execuționale în ansamblul său.
In ceea ce priveste exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare referitoare la actele de executare intocmite in dosarul executional nr. 147/2013 aflat la rolul B. Dutceac I., examinand exceptia invocata, in raport cu starea de fapt retinuta si cu prevederile legale aplicabile in cauza, instanta constata ca aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele considererente:
Tardivitatea formularii cererii de chemare in judecata este o exceptie de procedura, absoluta si peremptorie, care se solutioneaza inaintea fondului, conform art. 248 alin. 1 din C.proc.civ.
In drept, instanta retine ca dispozitiile art. 714 din C.proc.civ. prevad urmatoarele: „contestația privitoare la executarea silita propriu-zisa se poate face in termen de 15 zile, de la data când cel care contesta executarea insasi a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit incheierea de incuviintare a executarii si nici somatia, sau executarea se face fara somatie”
Potrivit prevederilor art. 714 din actul normativ incident in cauza, exercitarea contestației la executare este condiționată de respectarea unui termen imperativ, a cărui durată de 15 zile, începe să curgă de la momente diferite, în funcție de situațiile expres și limitativ reglementate de textul de lege mai sus enunțat.
În speță, prin prisma motivelor invocate în susținerea contestației, rezultă că voința debitorului este aceea de contesta executarea silită însăși. Din modul în care este configurata cererea de chemare in judecata transpare intenția de a se contesta toate actele de executare, deci a procedurii execuționale în integralitatea sa.
Este de mentionat ca cererea avand ca obiect contestatie la executare reprezinta o cale de atac la indemana celor care apreciza ca un act de executare este contrar legii. In acest sens, instanta constata ca suntem in prezenta unui termen de decadere, fiind incidente dispozitiile art. 185 din C.proc.civ. potrivit carora „cand un drept procesual trebuie exercitat ., nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel”.
Conceptul de decadere exprima ideea de sanctiune determinata de neexercitarea dreptului procedural inauntrul unui anumit interval de timp (in cazul de fata, 15 zile). Functiile decaderii decurg din chiar scopul termenelor de procedura, fiind menita sa garanteze celeritatea procedurii judiciare si apararea intereselor legitime ale tertilor. Totodata, decaderea garanteaza ca actele de excutare luate cu incalcarea dispozitiilor legale sa poata fi desfiintate . mai apropiat de momentul adoptarii acestora, indiferent de imprejurarea ca nulitatea este relativa sau absoluta.
In cazul de fata, instanța va respinge excepția tardivității contestației la executare ca neintemeiata, fata de dispozitiile art. 714 raportat la art. 92 alin. 1 din C.proc.civ. („procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege”), art. 92 alin. 5 din C.proc.civ. („procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii emise în favoarea persoanelor prevăzute la alin. 1”) si art. 649 din C.proc.civ. („orice terță persoană vătămată printr-un act de executare silită poate solicita desființarea acestuia sau, după caz, încetarea executării silite înseși, numai pe calea contestației la executare, dacă prin lege nu se dispune altfel”) coroborat cu art. 163 (art. 249) si art. 17 (art. 19) din C.proc.pen.
Astfel, instanta are in vedere faptul ca minorul, C. P. M., este beneficiarul masurii asiguratorii, avand calitatea de terta persoana vatamata prin executarea silita demarata, persoana careia nu i-a fost comunicat nici un act de executare intocmit in cadrul dosarului executional. In acest context, reclamantul a promovat prezenta contestatie la executare in baza art. 92 alin.1 coroborat cu art. 92 alin. 5 din C.proc.civ., pentru apararea drepturilor si interesului legitim al minorului, parte civila in litigiul penal.
F. de motivele de fapt si de drept mai sus expuse, rezulta ca reclamantul a formulat contestatie la executare cu respectare textelor de lege mai sus indicate.
In ceea ce priveste fondul cauzei deduse judecatii, in drept, instanta retine, ca dispozitiile art. 163 (art. 249 alin. 1-2, 5-7) din C.proc.pen. prevad urmatoarele: “procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune. Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora. Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora. Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății, și la cererea părții civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi și părții civile. Măsurile asigurătorii luate în condițiile alin. (1) sunt obligatorii în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă”.
F. de continutul art. 163 (art. 249) si art. 17 (art. 19) din C.proc.pen., rezulta ca scopul măsurilor asigurătorii este tocmai acela de a indisponibiliza bunurile mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, respectiv prevenirea starii de insolvabilitate a debitorului prin instrainarea bunurilor sale, indisponibilizarea presupunand faptul ca nicio persoana nu mai este in masura sa efectueze acte de dispozitie-inclusiv acte de executare silita- cu privire la un bun pana la finalizarea definitiva a procesului penal.
Efectul de indisponibilizare a bunului proprietatea intimatului-debitor constituie o primă diferență față de dreptul de ipotecă pe care îl invocă intimatul-creditor, indisponibilizarea presupunând faptul că acesta nu mai este în măsură să facă acte de dispoziție cu privire la bunul său până la finalizarea definitivă a procesului. Ipoteca, ca drept real accesoriu, de garantare, nu are drept efect indisponibilizarea bunului, proprietarul acestuia păstrând toate atributele dreptului său, recunoscute de lege, art. 555 și următoarele C.civ., inclusiv dreptul de dispoziție sub toate aspectele sale. În caz de înstrăinare a bunului, ipoteca fiind un drept real, se menține asupra acestuia, noul proprietar fiind obligat să o respecte și în cazul în care creanța în baza căreia a fost constituită nu este achitată să o suporte sau eventual să sufere pierderea imobilului.
Caracteristica sechestrului asigurator este generata de interesul pentru care a fost constituit, si anume pentru a se asigura posibilitatea aplicarii confiscarii speciale si a repararii pagubei produse prin infractiune, intrucat interesul protejat prin instituirea masurii asiguratorii este unul general al societatii, spre deosebire de ipoteca, ce este instituita conventional, pentru protejarea unui singur creditor in raport de actele debitorului, care ii pot vatama interesele.
O aplicatie legala a acestei caracteristici sunt si dispozitiile art. 864 din C.proc.civ., ce stabilesc ordinea de distribuire a sumelor obtinute in urma executarii silite, daca legea nu prevede altfel. Or, spre deosebire de norma procesual civila (norma de drept comun), masurile asiguratorii instituite in cursul unui proces penal impun respectarea unor norme speciale, derogatorii de la dreptul comun.
Instanta mai retine ca, in baza art. 168 (art. 250 alin. 1-2, 6-8) din C.proc.pen., „impotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond. Contestația nu este suspensivă de executare. Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație la acest judecător ori la această instanță, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii. Contestația nu suspendă executarea și se soluționează, în ședință publică, prin încheiere motivată, cu citarea părților, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. După rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestație potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii”.
Utilizand argumentul “per a contrario”, rezulta ca indisponibilizarea bunurilor prin instituirea masurii asiguratorii, in cursul procesului penal, impiedica, in mod legal si imperativ, orice demersuri procedurale care ar afecta regimul juridic al masurilor asiguratorii, si care ar sustrage bunurile sechestrate de la afectatiunea speciala la care au fost supuse prin acte sau masuri dispuse de organele competente.
In acest context, se impune concluzia ca pana la data solutionarii definitive a procesului penal, atat masura asiguratorie luata, precum si modul de aducere la indeplinire a acesteia, nu pot fi contestate sau verificate, pe cale de actiune sau pe cale de exceptie, decat in termenele si conditiile normei speciale, respectiv art. 168 (art. 250) din C.proc.pen.
Astfel, executarea silita promovata de catre intimatul-creditor reprezinta o forma indirecta de contestare a masurii asiguratorii si a efectelor sale, implicit nelegala prin raportare la art. art. 168 (art. 250) din C.proc.pen.
In absenta contestatiei intimatului-creditor cu privire la masura asiguratorie dispusa, formulata in conditiile legii, instanta constata ca nu poate fi retinuta teza acreditata de acesta privind ordinea de preferinta in indestularea creantei intrucat executarea silita demarata nu se afla in faza distribuirilor de sume sau in alta faza executionala care sa comporte analiza privind o reala eficientizare a rangului de prioritate/preferinta al creditorului si, implicit, de indestulare a creantei.
Dincolo de principiul de drept conform căruia judecata în penal se face cu precădere înaintea celei în fața instanței civile, este evident însă că, la acest moment beneficiarul masurii asiguratorii ar fi prejudiciat în calitatea sa de creditor, până la pronunțarea unei hotărâri definitive care să consfințească dreptul său de parte civilă.
În raport de cele de mai sus, executarea silita imobiliara demarata ar eluda practic, scopul pentru care a fost instituit, respectiv indisponibilizarea bunului pe parcursul judecării cauzei și pronunțării unei soluții definitive.
Constatand ca au fost incalcate dispozitiile legale mai sus indicate, raportat la dispozitiile art. 703 din C.proc.civ., instanta va admite cererea de chemare in judecata si va anula actele de executare silita efectuate in dosarul executional nr. 147/2013 aflat la rolul B. Dutceac I..
Teza acreditata de intimatul-creditor, in sensul inadmisibilitatii contestatiei la executare, raportat la dispozitiile art. 711 alin. 3 din C.proc.civ., nu va fi retinuta de instanta. Astfel, textul de lege mai sus indicat, potrivit caruia “după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale”, nu instituie in sarcina contestatorului obligatia de a solicita anularea incheierii de incuviintare a executarii silite, ci ii confera acestuia doar posibilitatea de a o contesta, in aplicarea principiului prevazut de art. 9 din C.proc.civ.
Cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu O.C.P.I. Brasov, prin reprezentant legal, va fi respinsa ca fiind exercitata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, avand in vedere ca in sedinta publica din data de 4.03.2014 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare, invocata de intimatul, B.-G. Societe Generale S.A.-Sucursala Brasov, prin reprezentant legal, cu sediul in Brasov, .. 5, jud. Brasov, ca neintemeiata.
Admite cererea de chemare in judecata avand ca obiect „contestatie la executare” formulata de către contestatorul, M. P.-P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin reprezentant legal, cu sediul in Bucuresti, ., sector 5, in contradictoriu cu intimatii, B.-G. Societe Generale S.A.-Sucursala Brasov, prin reprezentant legal, cu sediul in Brasov, .. 5, jud. Brasov, C. C. C., cu domicliul in P., . nr. 10, ., apt. 5, jud. Arges, si C. P. M., prin reprezentanti legali, E. A. M. si E. V. I., cu domiciliul in P., . nr. 10, ., apt. 5, jud. Arges.
Anuleaza actele de executare silita efectuate in dosarul executional nr. 147/2013 aflat la rolul B. Dutceac I..
Respinge cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu intimatul, O.C.P.I. Brasov, prin reprezentant legal, cu sediul in Brasov, Piata Sfatului nr. 26 A, jud. Brasov, ca fiind exercitata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la instanta a carei hotarare se ataca.
Pronunțata in ședința publica, azi, 1.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. N. C. D.
Red. / Tehno. A.N. /7 ex. / 10.07.2014
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2031/2014. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 66/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
