Pretenţii. Sentința nr. 21/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 12565/197/2014
ROMÂNIA
JUDEȚUL B.
JUDECĂTORIA B.
DOSAR NR._
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 21.10.2014
Președinte: L. S.
Grefier: D. C.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea hotărârii privind pe reclamanta C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI B. împotriva pârâtei C. I. pentru „pretenții”.
La apelul nominal făcută în ședință publică la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă au avut loc în ședința publică din data de 06.10.2014, când părțile au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință, care face parte din prezenta hotărâre ,iar instanța a amânat pronunțarea pentru data de 13.10.2014, 20.10.2014, 21.10.2014.
JUDECĂTORIA
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ /06.05.2014, reclamanta C. de Asigurări de Sănătate a Județului B. a chemat în judecată pe pârâta C. I. solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 289,73 lei reprezentând beneficiu necuvenit.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâta a beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință a medicamentelor pentru pensionari cu venituri realizate numai din pensii de până la 600 lei (700 lei) aprobat prin HG nr. 186/25.02.2009, în urma declarației date de aceasta la medicul de familie.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat însă că pârâta a realizat și alte venituri, respectiv venituri din dividende situație în care nu poate beneficia de prevederile HG nr. 186/25.02.2009 iar reclamanta este îndreptățită să recupereze 40 % din contravaloarea medicamentelor de care a beneficiat pârâta pe bază de prescripții medicale, respectiv suma de 372,02 lei.
În drept s-au invocat dispozițiile HG nr. 186/2009, art. 1357 C.civ, OG nr. 13/2011.
În probațiune s-au depus înscrisuri .
Pârâta nu a depus întâmpinare.
La data de 31.07.2014 reclamanta a depus cerere de renunțare la judecată .
Asupra cererii de renunțare la judecată:
Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. 1 - 4 din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă „ (1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.
(4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.”
Unul dintre principiile de baza care guvernează desfășurarea procesului civil este acela al disponibilității. Potrivit acestui principiu reclamantul are dreptul ca, după investirea instanței, să renunțe la judecată fie printr-o declarație verbală, fie scrisă.
Dispozițiile art. 406 alin. 1-4 din NCPC sunt reglementate următoarele situații, în funcție de faptul dacă renunțarea s-a făcut în etapa de regularizare, după comunicarea cererii de chemare în judecată, dar până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, în primele două situații nefiind nevoie de consimțământul pârâtului/debitorului, iar în ultima situație fiind nevoie de acest acord. În ceea ce privește posibilitatea obligării reclamantului /creditorului la plata cheltuielilor de judecată, în etapa regularizării o astfel de obligație nu există, însă în celelalte situații la cererea pârâtului/debitor, reclamantul/creditorul poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
În speța dedusă judecății, renunțarea s-a făcut înainte de primul termen de judecată, astfel instanța a luat în examinare cererea, fără a fi necesar acordul pârâtei, iar aceasta nu s-a prezentat și nici nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Sub acest aspect, în cauză, manifestarea de voință în sensul de a renunța la judecată reprezintă un act de desistare al reclamantului, deci un act de dispoziție al acestuia, care nu este supus cenzurii de către instanță
Față de aceste considerente instanța urmează a luat act de cererea de renunțare la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act de renunțarea la judecata cererii formulată de reclamanta C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI B. cu sediul în B., .. 11, jud. B. prin reprezentant legal împotriva pârâtei C. I. domiciliată în B., .. 13,., jud. B., având ca obiect „ pretenții „ .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 21.10. 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER
L. S. D. C.
Red. /Dact. LS-21.10.2014
4 ex.
| ← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 7186/2014.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
