Contestaţie la executare. Sentința nr. 3423/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3423/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 3423/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3423
Ședința publică din data de 03.04.2015
PREȘEDINTE –I. V. – judecător
GREFIER – S. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile de față, care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 26.02.2015 când părțile au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședința din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentința, iar instanța din lipsa de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 13.03.2015 și apoi pentru data de 27.03.2015 și pentru data de 03.04.2015.
La apelul nominal făcut in ședință publică, la pronunțare se constata lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Instanța, în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECĂTORIA
Constată că prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 16.06.2014, contestatorii B. B., T. C., T. E. D., B. Z. și B. S. A., în contradictoriu cu intimata V. A., au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună: anularea titlului executoriu reprezentând contract de împrumut autentificat sub nr. 147/13.04.2013 de către BNP Asociați T. Viarel si B. V.-D.; anularea tuturor formelor de executare silita pornite in Dosarul de executare nr.213/2014 de către B. Dragon D.-G. ;suspendarea executării silite pana la soluționarea prezentei cauze; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației s-a arătat că, în fapt, prin înștiințarea emisa in Dosarul nr,213/2014 din data de 27_ B. "D. D. G.", contestatorilor le-a fost comunicat faptul ca a fost declanșata urmărirea silita împotriva subsemnaților in baia titlului executoriu constând in Contract de împrumut autentificat sub nr. 1147/18.04.2013 de către BNP Asociați T. Viorei si B. Vatena-D., executare silta pornita la cererea creditoarei V. A.. La aceasta înștiințare au fost anexate următoarele înscrisuri:-somația imobiliara, prin intremediul căreia li s-a pus in vedere ca în termen de o zi de la primirea acesteia sa achite suma de 30 OOOEuro (la cursul BNR din ziua plații) reprezentând debit si suma de 8.613,_ reprezentând cheltuieli de executare silita ;încheierea din data de 13.05,2013 pronunțata de Judecătoria B. in Dosar nr._/197/2014, Dosar executional nr, 213/2014, prin care a fost încuviințata executarea silita; contract de împrumut autentificat sub nr.1147/13.04.2013 ; încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare din 27.05.2014.
Contestatorii arată că următoarele aspecte ce conduc la anularea tuturor formelor de executare silita datorita faptului ca titlul executoriu este lovit de nulitate.
Astfel, executarea silita a fost pornita la cererea creditoarei V. A.. având ca punct de pornire contractul de împrumut indicat. Acest contract de împrumut a luat naștere ca urmare a unor presiuni inimaginabile exercitate de numitul Stăma R. C. Mai, contestatoarea B. B., a fost angajata societăților Grand Federal S.R-L. si V. Exchange S.R.L. pana in luna aprilie 2013, pe fiecare din aceste societăți fiind angajata cu un program de 2 (doua) ore pe zi. Aceste societăți erau administrate de numitul S. Rohert sl aveau ca si obiect de activitate „amanet".
În luna februarie 2013, În urma unui control efectuat de către administratorul societății, contestatoarea a fost înștiințată ca a fraudat societatea cu suma de 60.000Euro, moment in care a început calvarul, fiind pusa in situația ca împreuna cu prietenul său, contestatorul B. S. A. sa semneze documente, înscrisuri prin care sa recunoașteau ca am fraudat societățile si totodată sa recunoască și faptul ca suma fraudată ar fi de 60.000 Euro, fără să a fi făcut vreun calcul, suma fiind stabilita de numitul S. R. C..
Contestatorii mai arată că au fost tot timpul amenințați că vor face ani grei de pușcărie daca nu-i dau numitului S. R. C. suma de 60.000Euro.
La data de 16.04.2013 contestatoarea B. B., la presiunea si insistentele numitului S. R. C., au încheiat contractul de vânzare-cum parare autentificat sub nr. 699/16 04,2013 de BNP S. G., contract prin care a înstrăinat cota sa de Vi din imobilele situate in B., ., jud. B. către numitul S. Cheorghe, tatăl numitului S. R. C..
A mai menționat contestatoarea faptul ca, desi prețul prevăzut in acest contract este de 72.000 lei, in realitate, numitul S. R. C. a evaluat cota de 1/2 din acest imobil la suma de 30.000 Euro, pretul de 72 000 lei nefiind achitat niciodată, rămânând astfel partea contestatoare B. B., împreuna cu contestatorul B. S. A., sa achite diferența de 30.000 Euro.
Mai mult decât atat, cei doi contestatori au fost forțați sa încheie, anterior, la BNP R. Jeno un contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 299/06.03.2013 prin care a fost transmis dreptul de proprietate al imobilelor ce face obiectul contactului de vânzare-cumpărare din 16.04.2013, de la contestatorul B. S. A. către contestatoarea B. B..
Aceasta transmisiune a proprietății a fost făcuta la insistentele numitului S. R. C. deoarece acesta dorea sa se asigure ca îsi va recupera suma de 60.000 Euro.
La data de 18,04.2013, contestatoarea B. B. a fost forțată de S. R. C. ca, împreuna cu mama si tatăl ei, respectiv contestatorii T. C. si B. Zcrttan, precum si cucontestatorul B. S. A. și mama acestuia, Tonii E.-D. sa încheie contractul de împrumut autentificat sub nr.1147/18,04.2013, pentru suma de 30.000Euro, urmând sa restituie aceasta suma pana în data de 19.04.2014.
Si de aceasta data numitul S. R. C. s-a folosit de persoane interpuse, respectiv de numita V. A., considerând termenul de 19.04.2014 ca fiind suficient pentru a-si recupera cei 30.000Euro.
Astfel, prin acest contract de împrumut, numitul S. R. C. s-a asigurat că își va recupera suma de 30.000 Euro creând aparenta de legalitate, deși in realitate intre contestatori și numita V. A. nu a existat niciun fel de înțelegere, nu a fost data nicio suma de bani, astfel că acest contract de împrumut care „atestă „ faptul că cele cinci părți contestatatoare au primit în cote egale de 1/5-a parte fiecare, de la creditoarea V. A., suma de 30.000 Euro, este lovit de nulitate.
Art 1235 din N.Cciv. arata ca; „Cauza este motivul care determina fiecare parte sa încheie contractul", iar art. 1236 din N.Cciv. stipulează ca: „Cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala."
Literatura de specialitate este unanima în a aprecia ca, in structura cauzei actului juridic intra doua elemente si anume: a)-scopul imediat (cauza proxima) numit si scopul obligației, fiind acela care se stabilește pe principalele categorii de acte juridice civile, respectiv:-reprezentarea sau prefigurarea mentala de către fiecare parte a contraprestatlel celeilalte parti, in actele juridice bilaterale sinalagmatice, in acest caz o parte se obliga știind ca si cealaltă parte se obliga la rândul el sl âectt reciprocității de prestații ii corespunde repracitatea de cauze, -intenția de a gratifica (animus donands) sau reprezentarea lipsei contra prestației celeilalte părți in actele cu titlu gratuit (unilaterale sau bilaterale), -prefigurarea remiterii (materiale sau simbolice) a lucrului, in actele reale și b)-scopul mediat (cauza remota) numit si scopul actului juridic este acel element al cauzei ce consta in motivul determinant al încheierii actului juridic civil, acest motiv, mai exact obiectiv ori scop, se refera fie la însușirile unei prestații, Fie la calitățile unei persoane.
Pornind de la aceste aspecte, în analiza contractului de împrumut ce constituie titlul executoriu, nu putem vorbi despre existenta cauzei in esența sa. din punct de vedere structural (scopul imediat si scopul mediat), lipsa unei contra prestații, respectiv remiterea sumei de 30.000 Euro de la (împrumutător fa debitor, neputând atrage obligația împrumutaților la plata acestei sume.
Așa cum s-a arătat și anterior, contestatorii nu au niciun fel de obligație de plata a sumei de 30.000 Euro, aceasta nefiind data, motivul încheierii arestul contract de împrumut fiind presiunea exercitata de către numitul S. R. C. si mai exact a faptului ca daca nu achită întreaga suma va face plângere penala.
În mod cert nu se poate vorbi despre existenta cauzei respectiv de existenta scopului imediat, in contractele de împrumut, scopul obligației îl constituie prefigurarea mentala de către fiecare parte a prestației efectuate.
Ori, in speța dedusa judecații, partite contractante au avut prefigurarea mentală au avut cunoștința despre încheierea unui contract fictiv si prin urmare sancțiunea prevăzuta de art.l238 alin.l din N.Civ este anulabilitatea acestui contract.
Mai mult decât atât, este liogic conținutul acestui contract de împrumut, prin care cinci persoane- membrii 2(doua] familii se împrumuta de la aceeași persoana, fiecare dintre acestea „primind" 5.000Euro, insa obligația de restituire a sumei de 30,O00Euro, este garantata in solidar in conformitate cu prevederile art. 1443 NCC.
În drept au fost invocate disp. art. 711, art. 712 alin 2 NCPC, art.718 NCPC, art. 1238 NCC.
Intimata a formulat întâmpinare (f.53-58) prin care a solicitat, în principal, respingerea contestației la executare ca inadmisibilă iar în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată și aplicarea unei amenzi contestatorilor, cu cheltuieli de judecată.
S-a arătat în cuprinsul întâmpinării în ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, că petenții se rezumă la a indica aspectele de fapt ce reprezintă motivele contestației la executare, cererea de suspendare nefiind motivată în vreun fel, în sensul de a crea convingerea instanței că dreptul subsemnatei la executare se impune a fi suspendat din exercițiul sau pentru a preîntâmpina producerea vreunui prejudiciu iminent In dauna debitorilor executați silit.. Simpla cerere de suspendare a executării, prin ea însăși, nu poate constitui motiv de admitere fără ca partea interesată să indice la modul concret „ motivele la care face referire textul legal al art.718 a.lin. (1) C.proc.civ. De altfel, sintagma „numai pentru motive temeinice* cuprinsă de aceasta prevedere legală indică în chip neîndoielnic caracterul excepțional al acestei măsuri și obligație instanței a analiza în concret motivele temeinice indicate de partea interesată.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, intimata a arătat că părțile contestatoare aveau la îndemână actiunea privind constatarea nulității contractului de împrumut, conform art. 157 din Legea nr. 36/1995, apărările acestora neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
În ceea ce privește fondul, intimata a arătat că Așa cum rezulta si din contractul de împrumut autentificat sub nr.1147/18.04.2013 la BNP Asociați T. V. si B. V. D., la data de 18 aprilie 2013, a împrumutat contestatorilor suma de 30.000 euro, pâna la data de 19.04.2014.
Știind că dispune de rezerve financiare (intimata fost colegă de serviciu cu numita B. B.}, contestatorii (care nu sunt persoane străine, sunt concubini sau rude) i-au solicitat acest împrumut în vederea deplasării lor în Italia unde urmau să înființeze o afacere.
Pentru a face credibilă posibilitatea reală de rambursare a împrumutului, debitorul B. S. A. i-a arătat că este titularul unui drept de reparare a prejudiciului moral și material produs printr-o infracțiune săvârșită împotriva sa . Cu privire la acest drept de creanță, cuantificat la 30.000 Euro, a informat-o pe intimată că a obținut o soluție de primă instanță favorabilă și că urmează să încaseze în curând acești bani.
Încrezându-se în promisiunile si buna lor credință le-a acordat împrumutul fără a le solicita nicio garanție reală, dar au convenit ca obligația de restituire a împrumutului să fie solidară între debitori. A urmărit astfel să-și mărească garanția generală specifică creditorului chirografar și să minimalizeze riscul unei eventuale insolvabilități a vreunuia dintre debitori.
Anterior datei scadenței, a purtat o discuție telefonică cu debitorul B. S. A., prilej cu care acesta i-a solicitat prelungirea termenului de restituire a împrumutului justificând-o prin nerealizarea speranțelor lor antreprenoriale coroborată cu neîncasarea sumei de 30.000 euro ce i-a fost acordată de instanța penală cu titlul de despăgubiri materiale șl daune morale.
Nu a fost de acord iar la scadența a procedat la executarea silită a contractului de împrumut, formându-se dosarul de executare nr.213/2014 al B. D. D. G..
După primirea somatiei de executare, contestatorii au înțeles să formuleze contestație la executare în scopul tergiversării acțiunii de executare silită.
Motivele invocate nu au nicio legătură cu realitatea, sunt acuzații mincinoase făcute doar cu scopul de întârzia pe calea contestației la executare restituirea împrumutului si de induce în eroare instanța.
Astfel, contestatorii dezvolta pe larg teoria cauzei actului juridic civil dar evita să recunoască realitatea juridica impusă de prevederile art.1239 alin.(2) C.civ. potrivit căruia existența cauzei se prezumă până la proba contrară, încearcă să-și justifice cererea în anularea titlului executoriu contestat pe teoria juridică a simulației, se aduc în discuție presupuse acte de „forță" și «presiuni inimaginabile" exercitate de terțe persoane doar cu scopul de a justifica o construcție logică neverosimilă: este greu de crezut că cinci persoane mature, cu prilejul încheierii a două contracte autentice, la date di ferite și în fața a doi notari diferiți au putut fi forțate să facă ceva împotriva propriei voințe.
Răstălmăcind înțelesul conținutului actului de împrumut, contestatorii nu mai recunosc primirea sumei de 30.000 euro, afirmând că ar fi primit doar suma de 5.000 euro fiecare, pentru că așa rezultă din act. Or, printr-o interpretare logică si in acord cu voința reala a părților se poate cu ușurință constata că în actul de împrumut s-a consemnat corect că debitorii au primit suma de 30,000 euro, in cota egale da 1/5-a parte fiecare. Aceasta înseamnă că suma de 30.000 euro a fost împărțită la 5 debitori, în cote egale.
În ceea ce privește anularea formelor de executare, intimata solicită să se constate că actele de executare efectuate in dosarul execuțional nr.213/2014 al B. D. D. G. au fost făcute cu respectarea normelor legale care reglementează procedura executării silite.
În drept au fost invocate disp. art. 249, art. 258 alin 2 NCPC.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat (f.72-75) contestatorii arată în esență că cererea de suspendare a executării silite este justificată de prejudiciul că prejudiciul imens creat prin declanșarea executării silite este cauzat de executarea unei sume de bani extrem de importantă - 30.000 Euro, sumă nedatorată astfel cum se va proba în cadrul contestației la executare.
Cu privire la excepția inadmisibilității, contestatorii au arătat că instanța este competentă să se pronunțe cu privire la valabilitatea titlului executoriu.
Cu privire la fondul cauzei, au solicitat respingerea apărărilor formulate având in vedere următoarele argumente:
În primul rand, nu corespunde adevărului afirmația făcuta de intimata potrivt căreia; "contestatorii mi-au solicitat acest imprumut in vederea deplasării lor in Italia unde urmau sa in ființeze o afacere."
Este o afirmație falsa, de natura a induce in eroare instanța de judecata si nu in ultimul rând pentru a induce instanței de judecata ideea de legalitate a acestui contract de Împrumut.
Practic prin aceasta afirmație, intimata spune ca toti cei 5 (cinci) contestatori urmau sa-si părăsească domiciliile si locurile de munca pentru a pleca in necunoscut.
De altfel, aceasta afirmație contrazice alte afirmații referitoare la dorința intimatei de a-și mări garanția și la discuțiile purtate cu debitorul B. S. A.
In mod cert aceste afirmații sunt de natura a crea serioase semne de întrebare, cine a primit împrumutul si de ce? De unde pana unde "speranțele antreprenoriale" ale debitorilor? Cum poate proba aceasta afirmație intimata, in condițiile in care contestatorii B. Z., Toboșarii C. si Torni E. C. ii erau persoane total necunoscute? De unde pana unde încrederea in persoane necunoscute de a împrumuta o astfel de suma de bani, imensa?
Cu certitudine intimata V. A. nu a dat nimănui niciun ban, aceasta fiind de fapt persoana interpusa intre contestatorii si numitul S. R. C., intimata V. A. nu avea de unde sa aiba atatia bani, aceasta fiind angajata la societățile menționate anterior, iar suma de 30.000 Euro reprezintă o suma importanta care cu greu poate fi economisită de o persoana de 28 de ani.
Excepția inadmisibilității și cererea de suspendare a executării silite au fost puse în discuție la termenul din data de 23.10.2014.Instanța a respins excepția inadmisibilității contestației la executare și, rămânând în pronunțare asupra cererii de suspendare a executării silite, a respins-o în ședința Camerei de Consiliu din data de 24.10.2014.
În probațiune au fost depuse înscrisuri, a fost încuviințată proba testimonială pentru contestatori, fiind audiat martorul B. M. (declarație f.51dosar supliment ) și interogatoriul intimatei, răspunsurile fiind depuse la f.34-36 dosar supliment și s-a luat interogatoriul părților, din oficiu, răspunsurile fiind inserate în cuprinsul încheierii de la termenul din data de 20.11.2014.
La dosar a fost depusă copia conformă cu originalul a dosarului execuțional nr. nr.213/2014 al B. Dragon D.-G..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În cuprinsul contractului de împrumut autentificat sub nr.147/13.04.2013 de către BNP Asociați T. Viarel si B. V.-D.,încheiat între intimata V. A., în calitate de creditoare și contestatorii B. B., T. C., T. E. D., B. Z. și B. S. A., toți în calitate de debitori, s-a consemnat că aceștia din urmă au primit cu titlu de împrumut, în cote egale de 1/5 –a parte fiecare,de la creditoare, suma de 30.000 Euro, sumă pe care s-au obligat să o restituie până la data de 19.04.2014, contestatorii garantând în solidar restituirea împrumutului.
S-a menționat în cuprinsul contractului că debitorii contestatori recunosc prin semnarea contractului că au primit împrumutul în sumă de 30.000 Euro.
Urmare a nerespectării obligațiilor asumate la prin contractul de împrumut, respectiv a obligației de a restitui împrumutul acordat, intimata a formulat cerere de executare silită împotriva debitorilor( f.93), pentru suma de 30.000 Euro, solicitând executarea silită prin asupra bunurilor imobile și mobile deținute de debitori .
Prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 13.05.2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._/197/2014 a fost admisă cererea formulată de B. D. D. G., dispunându-se încuviințarea executării silite a titlului executoriu mai sus menționat.
La data de 28.05.2014 au fost comunicate contestatorilor: înștiințare poprire, încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare, copie titlul executoriu și somația, conform proceselor verbale de înmânare depuse la filele 107,109,111,113 și 115 din dosar.
Împotriva formelor de executare silită contestatorii au formulat prezenta contestație la executare, invocând nulitatea contractului de împrumut și nelegalitatea executării silite, întrucât contractul de împrumut este unul fictiv, suma de bani menționată în cuprinsul acestuia nefiindu-le niciodată predată, lipsind deci cauza acestuia, motivul pentru care a fost încheiat contractului de împrumut fiind acela că au fost exercitate presiuni asupra contestatorilor de către o persoană care nu a fost parte în contract, numitul S. R. C., care, dorind să recupereze o sumă pe care o imputa angajatei sale, contestatoarea B. B., le-a impus tuturor contestatorilor semnarea actului.
În urma probatoriului administrat în cauză, cu precădere a răspunsurilor la interogatoriu ,instanța reține că toți contestatorii au declarat că au încheiat contractul de împrumut pentru a împiedica formularea unei plângeri penale ce îi viza pe contestatorii B. B. și B. S. A., care, prin activitățile desfășurate în cadrul firmei conduse de numitul S. R. C., respectiv prin încheierea unor contracte de amanet fictive, a produs o pagubă, evaluată de cei doi contestatori la suma de 30.000 Euro. Conform declarațiilor acestora din urmă, numitul S. R. C. le-a imputat un prejudiciu în cuantum de 60.000 Euro.
Invocând prevederile art.1238 NCC, contestatorii susțin că este lovit de nulitate contractul de împrumut, pentru lipsa cauzei.
Din motivarea cererii rezultă însă că aceștia susțin că a existat un viciu de consimțământ la încheierea contractului, sub forma violenței exercitate de un terț, numitul S. R. C., constând în amenințarea cu formularea unei plângeri penale împotriva celor doi contestatori vinovați de producerea pagubei în dauna societății comerciale conduse de acesta.
Or, amenințarea legitimă (justă) cu un rău nu constituie viciu de consimțământ, așa cum reiese din interpretarea dispozițiilor art. 1216 și 1217 NCC.
Așadar, în condițiile în care contestatorii au consimțit la încheierea în mod conștient a contractului în scopul de a evita o eventuală răspundere penală, aceștia nu mai pot ulterior să susțină contrariul, respectiv că suma menționată în cuprinsul contractului nu era datorată.
Deci, chiar potrivit declarațiilor contestatorilor cauza actului juridic încheiat, care, potrivit art. 1235 NCC reprezintă motivul care determină fiecare parte să încheie contractul, a fost evitarea consecințelor penale pe care le-ar fi putut suporta contestatorii B. B. și B. S. A., iar ceilalți contestatori care sunt, părinții și respectiv tatăl contestatorului B. S. A., au consimțit la încheierea actului pentru a evita aceleași consecințe negative pentru copiii lor.
În aceste condiții instanța reține că la încheierea actului cauza a existat, contractul de împrumut fiind încheiat în mod valabil.
Deși au susținut că nu datorau suma de 30.000 Euro numitului S. R., contestatorii nu a probat această împrejurare, sarcina probei revenindu-le conform art. 249 NCPC.
Debitorii s-au obligat în mod solidar să restituie împrumutul în valoare de 30.000 Euro, până la data de 19.04.2014, astfel că instanța constată că executarea silită a fost începută cu respectarea prevederilor art. 662 și urm NCPC.
Pe de altă parte, reținând că în cauză nu au fost invocate și nici identificate de către instanțe aspecte privind nelegalitatea întocmirii actelor de executare silită, contestația la executare este și neîntemeiată .
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul disp. art. 719 NCPC urmează să respingă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatori împotriva formelor de executare silită emise în dosarul execuțional nr. 213/2014 de către B. D. D.-G..
Reținând culpa procesuală a contestatorilor, în temeiul art. 453 NCPC, urmează să îi oblige pe aceștia să plătească intimatei suma de 8791 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatorii B. B., T. C., T. E. D., B. Z. și B. S. A., toți cu domiciliul ales în B., ..92, ., jud. B., în contradictoriu cu intimata V. A., cu domiciliul în C., ., jud. B. .
Obligă contestatorii să plătească intimatei suma de 8791 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. V. C. S.
Red. I.V., ex .8
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 6888/2015. Judecătoria BRAŞOV | Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... → |
|---|
