Fond funciar. Sentința nr. 5533/2015. Judecătoria BRAŞOV
Comentarii |
|
Sentința nr. 5533/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 5533/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5533
Ședința publică din data de 22.05.2015
Instanța compusă din:
Președinte – M. S. – judecător
Grefier - M. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în ședința publică din data de 15.05.2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta încheiere, iar instanța din lipsa de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 22.05.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECĂTORIA
Constată că prin cererea înregistrată la data de 12.11.2014 sub nr._, reclamanta C. Națională de Căi Ferate CFR SA – Sucursala Regionala de Căi Ferate B., în contradictoriu cu pârâții B. A., Instituția P. Județului B. C. Locală B. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar B. și C. Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991, a solicitat instanței:
- constatarea nulității absolute parțiale a ordinului prefectului nr. 786/14.11.2012 privind atribuirea în proprietate a unor terenuri aferente apartamentelor cumpărate în mun. B., jud. B., respectiv poziția 1 din anexa 1 prin care s-a atribuit în proprietatea pârâtului B. A. un teren în suprafață de 562 mp;
- anularea poziției 1 din anexa 1 a ordinului prefectului nr. 786/14.11.2012 privind atribuirea în proprietate a unor terenuri aferente apartamentelor cumpărate în mun. B., jud. B.;
- radierea dreptului de proprietate și înscrierea acestuia în favoarea reclamantei;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că la data de 18.10.2010, reclamanta a vândut pârâtului B. A. o locuință conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 243/18.10.2000, terenul aferent locuinței fiind atribuit în folosință cumpărătorului, pe durata existenței construcției conform art. 8. Terenul aferent locuinței în suprafață de 562 mp construit și neconstruit a rămas în administrarea Regionalei CFR B., proprietar de drept fiind Statul Român. După dezmemebrarea locuinței, pârâtul B. A. a solicitat atribuirea terenului aferent în baza art. 36 alin.2 din legea nr. 18/1991. În cursul elaborării documentației de atribuire în proprietate, OCPI B. nu a avizat reclamanta despre radierea din CF a dreptului său de administrare operativă, deși din CF_ B. rezultă că terenul în cauză face parte din domeniul public al Statului Român. S-a arătat că prin HG nr. 581/1998 s-a stabilit că toate terenurile pe care se află linii CFR precum și terenurile stânga dreapta aferente acestora constituie domeniu public ale Statului Român, fiind date în administrarea Ministerului Transporturilor conform anexei 2, terenuri care au fost concesionate în anul 2002 . terenul pe care se află locuința vândută pârâtului B. A. situat în mun. B., .. 2 A, jud. B. face parte din proprietatea publică a statului, fiind inalienabil conform art. 136 alin.4 din Constituția României iar potrivit art. 11 alin.2 din Legea nr. 213/1998, actele juridice încheiate cu încălcarea regimului proprietărții publice sunt lovite de nulitate absolută. Ca urmare, ordinului prefectului nr. 786/14.11.2012 privind atribuirea în proprietate a unor terenuri aferente apartamentelor cumpărate în mun. B., jud. B., respectiv poziția 1 din anexa 1 este lovit de nulitate absolută întrucât nu există un act normativ de treceredin domeniul public în domeniul privat al statului.
În drept, art. 136 C. Ro, art. 7, 10, 11 din legea nr. 213/1998, art. 2 și r Legea nr. 18/1991, HG nr. 581/1998, OUG nr. 12/1998, art. 867 și urm 871 și urm.C.civ.
Au fost anexate înscrisuri (f. 9-32).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.
Pârâtul B. A. a formulat întâmpinare (f. 40-44) prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată. Pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei iar pe fondul cauzei s-a arătat în esență că reclamanta nu a făcut dovada încadrării terenului atribuit pârâtului prin ordinul prefectului atacat în categoria bunurilor proprietate publică identificate în anexa 2 a HG nr. 581/1998, că terenul în litigiu a figurat ca fiind teren cuprins în intravilanul mun. B. conform planului urbanistic general aprobat prin HCL nr. 425/1999, dreptul de proprietate fiind înscris în favoarea Statului Român, că Direcția Regională a Căilor Ferate B. a eliberat adeverință pentru înscrierea construcției în cartea funciară și nu a manifestat nicio opoziție deși știa că acest înscris este necesar în vederea obținerii Ordinului P..
Au fost anexate înscrisuri (f. 45-90).
Pârâta C. Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar B. a formulat întâmpinare prin care a arătat că pentru aplicarea art. 36 alin. 2 și 6 din Legea nr. 18/1991 este necesar ca terenul în cauză să fie proprietate de stat iar pe de altă parte să fi fost atribuit în folosință pe durata existenței construcției iar ordinul prefectului nr. 786/2012 a fost emis de Instituția P. la propunerea Primăriei Municipiului B. pe baza verificării situației juridice a terenului conform evidenței de carte funciară (f. 91-92).
Pârâtele Instituția P. și C. Județeană B. pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, au formulat întâmpinare (94-95 prin care au arătat că lasă soluția la aprecierea instanței. S-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a comisiilor de fond funciar iar pe fond s-a arătat că pârâtului B. A. i s-a atribuit suprafața de 284,37 mp, ordinul fiind emis în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991 și în baza art. 10 din Legea nr. 85/1992, pe baza propunerii Primăriei B.. S-a arătat că clădirea a avut la origine, aceeași situație juridică ca și etrenul aferent, împrejurare care nu a obstrucționat însă vânzarea locuinței. S-a apreciat că dispozițiile Legii nr. 85/1992 erau incidente și în acest caz, fiind temeiul juridic pentru vânzarea locuințelor de serviciu de către diferite autorități/instituții/agenți economici. Considerentele SNCFR golesc de conținut un drept legal al cumpărătorului locuinței, fără să se dovedească existența unui impediment de ordin tehnic – de exemplu, amplasarea într-o zonă de protecție a căii ferate determinată în concordanță cu reglementările specifice.în această ultimă ipoteză, s-a arătat că dezmemebrarea trebuia făcută de către administratpr și strict numai cu privire la construcții, fără teren, pentru a nu exista confuzii în aplicarea altor dispoziții legelae cum sunt cele ale Legii nr. 85/1992.
În drept, au fost invocate dispozițiile a art. 205 și urm. NCpc, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 85/1992.
Prin încheierea de ședință din data de 06.02.2015 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor C. Locală B. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar B. și C. Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991 și s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pentru petitul privind constatarea nulității absolute parțiale a Ordinului P. (f. 106).
Prin precizarea de acțiune înregistrată la data de 11.02.2015, reclamanta a arătat că înțelege să renunțe la judecarea petitului 3 al acțiunii formulate, solicitând ca în cazul admiterii acțiunii, instanța să dispună repunerea și restabilirea situației anterioare emiterii Ordinului P. nr. 786/14.11.2012 (f. 108-109).
În cursul judecății s-au depus la dosar înscrisuri (f. 115-150, 157-164).
Întrucât la termenul de judecată din data de 06.02.2015, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor C. Locală B. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar B. și C. Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991, cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acestea va fi respinsă ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Asupra fondului cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 243/18.10.2000, Regionala Căi Ferate B. a vândut pârâtului B. A. locuința situată în .. 2A, locuința fiind vândută în baza Legii nr. 85/1992 republicată și a dispoziției nr. 31/1999 a Directorului General al CFR SA. Pe durata existenței construcției, cumpărătorului i s-a atribuit în folosință terenul aferent locuinței (f. 17).
La momentul vânzării, locuința nu era intabulată în cartea funciară, construcția fiind înscrisă în CF_ B. prin încheierea OCPI B. nr._/27.05.2011, proprietar al terenului figurând Statul Român (f. 47).
În baza art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 conform căruia „terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau în folosință pe durata existenței construcției, în vederea construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținută din construcție”, pârâtul B. A. a formulat cerere de atribuire a terenului dat în folosință pe durata existenței construcției prin contractul de vânzare cumpărare nr. 243/18.10.2000.
În urma propunerii făcute de Primăria B., Instituția P. a emis ordinul nr. 786/14.11.2012 prin care la anexa 1 poziția 1 i-s atribuit în proprietate pârâtului B. A. cota de 506/1000 din 562 mp respectiv 284,37 mp (f. 9-10).
Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta a invocat nulitatea absolută a acetui act administrativ, arătând că la momentul dezmembrării și înscrierii construcției, OCPI B. nu a avizat-o despre radierea din cartea funciară a dreptului de administrare operativă a CFR.
Or, această lipsă de informare nu este de natură a atrage nulitatea absolută a ordinului prefectului nr. 786/14.11.2012 anexa 1 poziția 1.
Totodată, din documentația depusă la OCPI B., rezultă că prin încheierea nr._/07.07.2010, dreptul de administrare operativă în favoarea Direcției Generale a Căilor Ferate B. a fost menținut în CF_ B. (f. 14, 116) întrucât nu a fost prezentat un înscris din partea SNCFR B. din care să rezulte consimțământul acesteia pentru radierea acestui drept (f. 117). Acest drept a fost radiat prin încheierea OCPI nr._/10.12.2012, doar după emiterea ordinului prefectului nr. 786/14.11.2012 (f. 16), în urma constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 36 alin.2 din Legea nr. 18/1991 privind atribuirea în proprietate a terenului aferent locuinței cumpărate în baza Legii nr. 85/1992.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat că ordinul atacat este lovit de nulitate absolută întrucât terenul atribuit face parte din proprietatea publică a Statului Român fiind inalienabil.
În susținerea cererii, reclamanta a indicat HG nr. 581/1998 conform căreia toate terenurile pe care se află linii CFR precum și terenurile stânga dreapta aferente acestora, constituie domeniu public al Statului Român, fiind date în administrarea Ministerului Trasporturilor conform anexei 2 în care este menționată poziția „triaj de rețea”.
Reclamanta a susținut că terenul atribuit în proprietate pârâtului B. A. reprezintă un teren aferent liniilor CFR și care ar constitui astfel domeniu public.
Potrivit HG nr.581/1998 anexa 2 lit. a, constituie domeniu public liniile ferate de circulație, suprafața de teren pe care sunt construite, precum și terenurile situate de o parte și de alta a axei căii ferate până la limita de expropriere aprobată sau limita zonei de siguranță a infrastructurii feroviare, potrivit legii.
Din documentațiile cadastrale depuse la dosarul cauzei, nu rezultă însă că acest teren este aferent și necesar exploatării liniilor CFR iar reclamanta nu a propus administarea de probe în acest sens și deci nu a făcut dovada că acest teren se află în zona de siguranță a infrastructurii feroviare în sensul HG nr. 581/1998.
În același sens, instanța reține că încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 243/18.10.2000 s-a făcut în baza Legii nr. 85/1992 care la art. 10 alin.4 în forma în vigoare la acel moment, prevedea că terenul atribuit în folosință pe durata existenței construcției poate fi atribuit în proprietate cumpărătorului conform art. 36 alin.2 din Legea nr. 18/1991. Or, la acel moment, reclamanta a apreciat că terenul în cauză nu constituie domeniu public al Statului Român și deci poate fi înstrăinat pentru ca ulterior, prin prezenta cerere de chemare în judecată să susțină că acest teren este inalienabil.
Ca urmare, întrucât din actele și lucrările dosarului nu rezultă că terenul atribuit în proprietate pârâtului B. A. prin ordinul prefectului 786/14.11.2012 anexa 1 poziția 1 face parte din domeniul public al statului, instanța va respinge acțiunea formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. Națională de Căi Ferate CFR SA – Sucursala Regionala de Căi Ferate B. cu sediul în mun. B., ., jud. B., CUI_, J_, în contradictoriu cu pârâții B. A. CNP_ domiciliat în mun. B., .. 2A, jud. B., Instituția P. Județului B. cu sediul în mun. B., ., jud. B., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. Națională de Căi Ferate CFR SA – Sucursala Regionala de Căi Ferate B. cu sediul în mun. B., ., jud. B., CUI_, J_, în contradictoriu cu pârâtele C. Locală B. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar B. și C. Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991, ambele cu sediul în mun. B., ., jud. B., ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22.05.2015.
P. GREFIER
S. M. C. M.
Red. M.S. 07 Iulie 2015
← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5549/2015. Judecătoria... → |
---|