Partaj judiciar. Sentința nr. 3586/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3586/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 3586/2015
RO M ÂN I A
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL_
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3586
Ședința publică din 07.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. M. – judecător
Grefier – C. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut în fond în ședința publică din data de 10.03.2015, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 17.03.2015, 24.03.2015, 31.03.2015 până la data de astăzi, 07.04.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Instanța, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos:
JUDECĂTORIA
Constată că, prin acțiunea civilă formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.07.2010, sub nr._ , reclamanții M. I. ( potrivit îndreptării erorii materiale cu privire la numele reclamantei ), V. A., V. A. și V. P. în contradictoriu cu pârâții NEDETU I. și M. E. au solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenului situat în mun. B., ., în suprafață de 573, 75 mp, cu nr. top. inițial 6776/15 înscris în CF_ B., prin formarea de loturi ; să se dispună înscrierea în cartea funciară a situației nou create urmare a ieșirii din indiviziune, în sensul înscrierii dreptului de proprietate al părților asupra loturilor formate și atribuite corespunzător fiecărui apartament, în cotele deja existente pentru loturile de construcție ( apartamente ).
În expunerea în fapt a motivelor, reclamanții au arătat că imobilul situat în B., . este compus din casă de locuit ( parter și 2 etaje ) și teren în suprafață de 573, 75 mp . Construcția a fost edificată de soții M. I. si I. împreuna cu cele două fiice: I., născută M. - în prezent Nedetu și A., născută M. – în prezent V., aceasta din urma împreună cu soțul său care ulterior a decedat.
Prin actul de dezmembrare și partaj voluntar autentificat de fostul notariat de Stat Județean B. sub nr._/19.04.1995 imobilul a fost dezmembrat pe apartamente și partajat conform înțelegerii părților, înțelege realizată în baza contribuției fiecăruia la edificarea imobilului .
Au învederat reclamanții, că în urma actului de partaj, situația imobilului se prezintă astfel : . la parter cu cota de 1/3 părți de uz comun, inclusiv terenul in suprafața de 573, 75 mp – cu nr. top. nou 6775/15/I a revenit familiei M. I. și I. ,iar ca urmare a dezbaterii succesiunii rămasă de pe urma defunctului M. I., apartamentul a revenit în coproprietate reclamantei M. I. cu cota de 5/8 parți, reclamantei V. A. cu cota de 1/8 parte, paratei N. I. cu cota de 1/8 parte și pârâtului M. E. cu cota de 1/8 parte ; . la etajul I cu cota de 1/3 părți de uz comun, inclusiv terenul în suprafață de 573, 75 mp - cu nr. top nou 6775/15/II a revenit familiei V. A. și V. F., iar ca urmare a decesului proprietarului V. F., apartamentul a revenit în coproprietate reclamanților V. A. cu cota de 10/16 parte, V. A. cu cota de 3/16 parte si V. P. ( fosta MURVAI ) cu cota de 3/16 parte ; . la etajul II cu cota de 1/3 părți de uz comun, inclusiv terenul în suprafață de 573, 75 mp - cu nr. top nou 6775/15/III a revenit pârâtei NEDETU I. ( născuta M., fostă T. ).
Terenul în suprafață de 573, 75 mp a rămas în indiviziune. Pe acest teren familiile M. I. și I., respectiv V. F. si V. A. au edificat mai multe anexe gospodărești cu acordul coproprietarilor .
Reclamanții au menționat că până în primăvara acestui an folosința imobilului teren a fost pașnică. Neînțelegerile dintre coproprietari au început în urma cu câteva luni datorită atitudinii abuzive și totală rea credință a pârâtului M. E. care a început să distrugă anexele gospodărești edificate în urma cu 10 ani . Orice încercare de a discuta amiabil cu pârâtul a fost sortita eșecului.
Au arătat reclamanții că doresc ca terenul aflat în indiviziune să fie partajat în loturi corespunzătoare anexelor edificate, atribuirea loturilor urmând a fi făcută către proprietarii apartamentelor cărora aceste anexe le corespund, în aceleași cote deja stabilite pentru spațiile locative ; în situația în care partajarea întregului teren nu este posibilă, să fie determinată zona necesară accesului în imobil și folosința locuințelor existente ( eventual terenul în suprafață de 101, 25 mp, liber conform mențiunii din certificatul de moștenitor, să rămână în indiviziune forțată ; sa fie stabilite eventualele sulte .
În drept, acțiunea civilă a fost întemeiată pe dispozițiile art. 492 și urm. din Codul civil, art. 728 din Codul civil ; art. 673 din C.pr.civilă ; Legea nr. 7/1996 .
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
Pârâtul M. E. a arătat prin întâmpinarea formulată ca este de acord cu admiterea în parte a acțiunii cu compensarea cheltuielilor de judecată .
În motivare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor M. I., V. A. si V. P., pe motiv ca reclamanta M. I. și-a cedat cota parte de 5/8 din imobilul supus ieșirii din indiviziune reclamantului V. A., prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 2222/13.08.2010. Reclamanta V. A. este mama reclamantului V. A. iar aceasta i-a donat fiului său cota sa de 1/8 din imobil, prin actul nr._/2010, astfel că în cauză se justifică calitatea procesuala activă doar a reclamantului V. A..
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că nu se opune admiterii acțiunii de ieșire din indiviziune formulată de reclamantul V. A., partajarea imobilului urmând a fi făcută prin formare de loturi corespunzătoare cotelor de proprietate ale pârâților și calcularea de sulte .
În drept, întâmpinarea a fost formulată în temeiul art. 115 si urm. din C.pr.civilă.
Pârâta N. I. nu a formulat întâmpinare în cauză.
La termenul de judecată din data de 21.06.2011, pârâtul M. E. nu a mai susținut excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor V. A. și V. P. invocată prin întâmpinare. A insistat numai în soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei M. I..
Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei M. I. pentru considerentele reținute în încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 21.06.2011.
În probațiune, instanța a încuviințat reclamanților proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâților și proba cu expertiză topografică. Ulterior, s-a încuviințat reclamanților prelungirea probatoriului cu expertiză specialitatea evaluare imobiliară.
Pârâții M. E. și N. I. au solicitat în probațiune proba cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamanților și proba cu expertiză specialitatea topografie, probe încuviințate și administrate în cauză.
În urma depunerii de către reclamanți la dosarul cauzei a extrasului CF nr._ B., nr. top. 6776/15, eliberat de OCPI B. la data de 28.08.2014, la termenul de judecată din data de 23.09.2014 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E. invocată de reclamanți, pe considerentul că pârâtul nu mai avea calitatea de coproprietar asupra imobilul teren ( parte de uz comun ) supus ieșirii din indiviziune .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Din extrasul CF nr._ B. rezultă că pe terenul situat în B., ., în suprafață de 573, 75 mp, cu nr. top inițial 6776/15, este edificat un imobilul .
Imobilul construcție a fost dezmembrat pe apartamente astfel: nr. top. 6776/15/I - .> situat la parter, compus din 3 camere, bucătărie, baie, cămară, hol, oficiu, la subsol pivniță și garaj cu 1/3 din părțile de uz comun ; nr. top. 6776/15/II – .> situat la etajul I compus din 3 camere, bucătărie, baie, cămară, hol, oficiu, balcon, la subsol o pivniță și garaj cu 1/3 din părțile de uz comun ; nr. top. 6776/15/III – .> situat la etajul II compus din 3 camere, bucătărie, cămară, hol, oficiu, balcon, la subsol o pivniță și garaj cu 1/3 din părțile de uz comun.
La data formulării cererii de chemare în judecată, conform extrasului CF nr._ B. proprietari tabulari asupra .> erau pârâta N. I. ( fostă T. ) cu cota de 1/8 parte, pârâtul M. E. cu cota de 1/8 parte și reclamantul V. A. cu cota de 6/8 parte ; .> este coproprietatea reclamanților V. A. cu cota de 10/16 parte, V. A. cu cota de 3/16 si V. P. ( căsătorită Murvai ) cu cota de 3/16 ; .> este proprietatea pârâtei N. I. ( fosta T. )
Prin sentința civilă nr._ pronunțată la data de 11.11.2013 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._/197/2010 ( irevocabilă ) s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra apartamentului nr. 1 intabulat în CF nr._ B., nr. top. 6776/15/I prin atribuirea întregului imobil reclamantului V. A..
Din extrasul CF nr._ B. ( nr. vechi_ ) - depus la dosarul cauzei după operarea în evidențele de carte funciară a sentinței civile nr._/ 2013 pronunțată de Judecătoria B. reiese că terenul intabulat sub nr. top. 6776/15, în suprafață de 574 mp este coproprietatea reclamanților V. A. cu cota de 10/48 părți, V. A. cu cota de 19/48 părți, V. P. ( căsătorita Murvai ) cu cota de 3/48 părți și N. I. ( fosta T. ) cu cota de 16/48 părți.
Din raportul de expertiză tehnică nr._/2011 întocmit de expert O. C. N. rezultă că pe terenul înscris in CF_ B., nr. top. 6776/15 sunt edificate în afara casei S+P+2E ( C1 ) încă 3 anexe ( C2 - șura, C3 - atelier, C4 - anexî ) neînscrise în cartea funciară . Terenul pe care sunt edificate construcțiile are suprafața de 542 mp . Casa de locuit are o suprafață de 142 mp, C2 – șura are o suprafață de 92 mp, C3 – atelierul are o suprafață de 17 mp, C4 – anexa are o suprafață de 8, 5 mp . Rămâne o suprafața de teren neconstruită de 282, 5 mp.
A stabilit expertul topograf că terenul nu este comod partajabil în natură din următoarele motive: suprafața terenului pe care sunt edificate anexele C2 și C3 și care ar fi partajabil este de 230 mp, restul terenului fiind afectat pentru accesul la imobil și folosința casei ; construcția C2 - șura are o suprafață de 92 mp, iar lotul aferent al acesteia ar trebui să aibă o suprafață mai mare decât aceasta și ar depăși ca suprafață cota parte pentru unul din coproprietari și nu poate fi dezmembrată .
Prin suplimentul la raportul de expertiză tehnică topografică ( încuviințat de instanță după pronunțarea sentinței civile nr._/ 2013 de Judecătoria B. ) expertul topograf a arătat că terenul nu este comod partajabil în natură din următoarele motive: fiecare apartament din casa trebuie să aibă cote părți din teren ( s-au calculat proporțional cu suprafața fiecărui apartament ) ; nu este posibil ca un apartament să rămână fără cota parte din terenul aferent construcției ; la data efectuării măsurătorilor topometrice, reclamanții au solicitat formarea unui lot care să cuprindă C3 ( atelierul ) lucru care nu poate fi realizat întrucât nu se poate trasa o limită între C1 și anexa C3 deoarece acestea sunt lipite una de alta ( se încalcă prevederile art. 612 din NCC ) .
Expertul a învederat că a încercat prin simulări să constituie un lot comun pentru casa, un lot pentru pârâta N. I. și unul pentru reclamanți ( conform cotelor părți ) dar acest lucru nu este posibil: piedicile sunt cele mai sus enumerate și faptul că nu poate fi proiectată o limită care să treacă ( să taie ) construcția C2. Cotele părți înscrise în cartea funciară aferente . pot fi constituite într-un lot care să nu aparțină construcție C1- casa, altfel, apartamentul ar rămâne fără cote părți din teren ceea ce nu este posibil.
În speță a întocmit și raportul de expertiză evaluare proprietății imobiliare nr._/ 2013 de către expert I. V. – S. prin care s-a terenul supus ieșirii din indiviziune a fost evaluat la suma de 473.258 lei ( 106.300 euro ).
Noul cod civil prevede în art. 669 că « încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească « iar in art 670 NCC se stipulează că « partajul poate fi facut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii « .
Art. 6 alin 6 din NCC prevede că « dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi « .
Față de dispozițiile legale evocate, în speță sunt incidente dispozițiile noului cod civil.
Conform art. 649 alin. 1 lit. a din NCC sunt considerate părți comune „ terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafața construită, cât și din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinației construcției, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia ; pentru eventuala suprafață excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăți obișnuite „.
Diametral opusă principiului consacrat,de art. 669 din NCC ,cea de-a doua modalitate a proprietății comune pe cote – părți este coproprietatea pe cote-părți forțată și perpetuă și are ca obiect bunuri care prin natura lor sunt destinate a fi folosite în mod permanent de către mai multe persoane ,fiind imposibil de împărțit,întrucât odată împărțite,ele își pierd destinația pentru care au existat ,devenind improprii folosinței.
Caracterul de permanență al acestei forme de coproprietate este dat de destinația bunurilor care formează obiectul acestui drept iar caracterul forțat este dat de faptul ca aceasta stare se menține independent de voința coproprietarilor.
În practica judiciară și în literatura de specialitate, s-a decis potrivit dispozițiilor vechiului cod civil că, coproprietatea forțată poate să înceteze când nu se mai impune cu necesitate a fi menținută iar natura și destinația funcționala a lucrului dă posibilitatea împărțirii acestuia. În acest sens a statuat și instanța supremă, aceasta reținând că în cazul în care terenul prin natura sa este afectat folosinței în comun a coproprietarilor depășește suprafața normală de folosire a curții, porțiunea de teren poate fi împărțită.
Legiuitorul a prevăzut în art. 671 alin .1 din NCC că „ partajul estre inadmisibil în cazurile prevăzute de secțiunile a 3-a și a 4-a din prezentul capitol, precum și în alte cazuri prevăzute de lege „ Cu toate acestea, în alin. 2 al art. 671 din NCC se arată că „ partajul poate fi cerut în cazul părților comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când acestea părți încetează de a mai fi destinate folosinței comune „.
În speța de față dedusă judecății, expertul a arătat că imobilul teren parte de uz comun nu este comod partajabil în natură, nu este posibil ca un apartament să rămână fără cota parte din terenul aferent construcției.
În raport de expertiza tehnică topografică întocmită în cauză instanța va reține că întreaga suprafață de teren de 573, 75 mp – parte de uz comun este destinată folosinței comune a coproprietarilor . Așadar, în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 671 alin.2 din NCC, terenul neputând fi împărțit în natură, prin formare de loturi.
Nu poate fi primită nici solicitarea pârâtei N. I. de a primi o despăgubire materială conform expertizei de evaluare proprietăți imobiliare întocmită în cauză întrucât nu este admisibil ca apartamentul nr. 3 - proprietatea sa să rămână fără cotă parte din terenul aferent acestuia.
În temeiul tuturor considerentelor de fapt și de drept reținute, instanța va respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții V. A., V. A. și V. P. în contradictoriu cu pârâta N. I. ( fostă T., născută M. ) ca neîntemeiată.
Având în vedere că s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E., instanța va respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții V. A., V. A. și V. P. în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitatea procesuală pasivă.
Va respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta M. I., în contradictoriu cu pârâta N. I. ( fostă T., născută M. ) ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, ca o consecință a admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei M. I..
Va lua act că pârâta N. I. nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții V. A., V. A. și V. P., toți domiciliați în mun. B., ., . cu pârâta N. I. ( fostă T., născută M. ), cu domiciliul procesul ales la sediul Cabinetului de avocat T. N., situat în B., . nr. 6, ., ..
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții V. A., V. A. și V. P. în contradictoriu cu pârâtul M. E., cu domiciliul procesul ales la sediul Cabinetului de avocat T. N., situat în B., . nr. 6, ., . formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitatea procesuală pasivă.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta M. I., domiciliată în mun. B., . în contradictoriu cu pârâta N. I. ( fostă T., născută M. ), ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Ia act că pârâta N. I. nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. C. D.
Red/ dact.A.M. – 24.04.2015 ( 8 ex. )
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3583/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 4112/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
