Contestaţie la executare. Sentința nr. 5289/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5289/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 5289/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5289
Ședința publică din data de 18.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. R. D. - judecător
GREFIER: D. I.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 20.10.2015, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 04.05.2015, iar apoi pentru data de 18.05.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.12.2014, sub nr._ /2015, contestatoarea R. B. S.A. în contradictoriu cu intimatele Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională de Administrare a Marilor Contribuabili - Serviciul de executare Silită Regiunea Centru B., Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Tg. J., Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională de Administrare a Marilor Contribuabili, a formulat contestație la executare, solicitând anularea formelor de executare constând în:
- decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/19.11.2014 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Tg. J.
- procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. 19/03.12.2014 emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili- Serviciul Executare Silită Regiunea Centru B., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că R. B. S.A. are ca obiect principal de activitate colectarea și prelucrarea deșeurilor, prestează servicii de cântărire auto pe cântare electronice, închiriază mijloace de încărcare și transport, containere metalice, oferă soluții privind identificarea și clasificarea deșeurilor generate de partenerii contractuali, stabilirea modalităților optime de gestionar a acestora, reducerea/eliminarea impactului asupra mediului înconjurător, raportarea către autorități, realizarea obiectivelor de valorificare a deșeurilor de ambalaje.
La data de 01.11.2013, la inițiativa S.C. G. Pet A. S.R.L., în calitate de vânzătoare și R. B. S.A., în calitate de cumpărătoare, s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. C 1921 pe durată nedeterminată, având ca obiect vânzarea cumpărarea deșeurilor industriale reciclabile generate de S.C. G. Pet A. SR.L. prin afectări sau dezmembrări de bunuri rezultate din activități proprii de producție sau din patrimoniul acesteia. Conform prevederilor contractuale, vânzătorului îi revenea obligația de a garanta proveniența deșeurilor, precum și faptul că acestea se află în proprietatea sa, libere de orice sarcini, acesta prezentând cumpărătorului și o autorizație de mediu valabilă. În temeiul contractului, în perioada noiembrie-decembrie 2013, S.C. G. Pet A. S.R.L. a livrat către R. B. S.A., 47.820 kg de deșeu de fier vechi în valoare totală de 492.325,30 lei, marfa fiind transportată de vânzător la sediul R., unde a fost descărcată, cântărită și depozitată în mod corespunzător de către cumpărător conform facturilor, avizelor de însoțire a mărfii, tichetelor de cântar și formularele de încărcare descărcare de deșeuri nepericuloase completate cu ocazia preluării mărfii. Întrucât tranzacțiile de vânzare cumpărare de deșeuri de fier au fost realizate în scopul obținerii de venituri impozabile, societatea a înregistrat cheltuielile efectuate, ca fiind cheltuieli deductibile.
Urmare a controlului efectuat la data de 21.07.2014 de DRAF 4 la sediul S.C. G. Pet A. S.R.L., inspectorii antifraudă au constatat că această societate nu a avut activitate reală, așa-zisele achiziții de deșeuri înregistrate de aceasta fiind fictive, concluzionând astfel că nici conținutul economic al operațiunilor de livrare/vânzare ulterioară a deșeurilor de fier către R. nu ar exista, întreg circuitul pretins fiind unul fictiv. Abia la data de 29.10.2014, inspectorii antifraudă au considerat necesar să efectueze un control și la sediul social al R. în care să verifice modul de desfășurare al operațiunilor comerciale dintre S.C. G. Pet A. S.R.L. și R. B. S.A., iar în ciuda tuturor documentelor care atestă realitatea operațiunilor de vânzare cumpărare, inspectorii antifraudă au concluzionat că există suspiciuni cu privire la realitatea acestor operațiuni.
Urmare a controlului efectuat la data de 21.07.2014, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Tg. J. a emis decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/19.11.2014, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili- Serviciul Executare Silită Regiunea Centru B. a emis procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. 19/03.12.2014.
A afirmat că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nu este motivată, nefiind indicate elementele care conduc la concluzia iminenței pericolului concret de sustragere, ascundere sau risipire a patrimoniului, că organul de control nu a stabilit o obligație clară de plată în sarcina societății R. care întotdeauna și-a îndeplinit obligațiile fiscale, virând anual la bugetul de stat sume de peste 8.000.000 lei, având încasări lunare în cuantum estimativ de 17.171.942 lei, ceea ce înseamnă că R. este pe deplin solvabilă și nu își va diminua patrimoniul pentru o eventuală obligare la plata unei sume de 78.772 lei, aproximativ 0,45% din valoarea încasărilor lunare. La nici un moment, organele fiscale nu au făcut referire la necesitatea efectuării unui control de fond, limitându-se la necesitatea efectuării unui control fiscal de fond, limitându-se numai la stabilirea, prin estimare, a unui presupus prejudiciu printr-un proces verbal întocmit de către DGA în temeiul art. 97 alin. 2 C.pr.fisc., care nu reprezintă un act administrativ fiscal și care nu este supus nici unei căi de atac.
Mai mult, R. a declarat în întregime materia impozabilă, acționând cu bună credință, a înregistrat în contabilitatea sa achizițiile de deșeuri din partea G. Pet A. S.R.L., organul de control nu a reținut încălcarea de către R. a vreunei obligații legale stabilite în sarcina sa, că societatea R. a efectuat multiple verificări privind solvabilitatea și credibilitatea societății G. Pet A. S.R.L. la momentul semnării contratului, iar concluzia privind caracterul nereal al operațiunilor de achiziție a avut la bază exclusiv constatările inspectorilor rezultate în urma controlului efectuat la societatea vânzătoare.
A mai afirmat că achizițiile de deșeuri de fier s-au făcut ca urmare a semnării unui contract de vânzare cumpărare valabil încheiat, iar declararea ca fictive a operațiunilor înregistrate în temeiul acestei convenții, în lipsa unei verificări temeinice din partea inspectorilor antifraudă nu poate fi decât abuzivă, că prețul practicat de R. în relația cu G. Pet A. S.R.L., este unul mediu prin raportare la prețurile folosite în mod uzual pentru marfa tranzacționată la momentul respectiv, preț achitat de societate numai ulterior primirii și cântăririi mărfii, că organele fiscale nu au analizat și nu au stabilit în concret fictivitatea sau lipsa scopului economic al operațiunilor dintre R. și G. Pt A. S.R.L.
Pentru toate aceste considerente, contestatoarea a solicitat admiterea cererii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.711 N.C.pr.civ., art. 129 alin. 11, art. 172, art. 173 C.pr.fisc., Ordinul Președintelui ANAF nr. 205/2010, art. 21din Ordinul nr.3055/2009.
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus în copie vizată spre conformitate, înscrisuri (fl. 12-285).
La data de 15.01.2015, prin serviciul Registratură al instanței, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare (fl. 1 vol II), arătând că în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. 1 Secțiunea 5 din HG nr. 520/2013, „ în cadrul Agenției se organizează și funcționează Direcția Generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală”, astfel că în prezenta cauză, este singura intimată care justifică calitate procesuală pasivă în ceea ce privește decizia de instituire a măsurilor asigurătorii.
Pe fondul cauzei, a arătat că susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate, întrucât în conformitate cu art. 129 alin. 2 C.pr.fisc., pentru luarea măsurilor asigurătorii, este suficient numai să se constate pericolul sustragerii/ascunderii/risipirii patrimoniului debitoarei, cu consecința îngreunării procedurii de colectare, nefiind necesară producerea vreunuia dintre evenimentele precizate anterior, în acest sens fiind și dispozițiile O.P.A.N.A.F. nr. 2605/21.10.2010. Astfel, ca urmare a constatărilor efectuate la S.C. G. Pet A. S.R.L., precum și din analiza efectuată pe baza stabilirii traseului deșeurilor înscrise pe facturile de livrare care apar emise de către această societate către S.C. R. Brașv S.A., a rezultat că toate achizițiile de deșeuri prin care s-a creat aparența unei proveniențe licite sunt fictive, că nu au existat cântare care să emită tichete de cântar conform legii sau tichete de cântar prezentate sau completate cu date false, nu au existat mijloace de determinare a compoziției fizico chimice a deșeurilor, nu s-au întocmit documentele specifice dețineri și circulației deșeurilor periculoase și nepericuloase, conform prevederilor legale, datele privind expediția înscrise pe facturile de achiziție cu privire la delegați și mijloacele de transport nu sunt reale. Prin urmare, având în vedere suspiciunile potrivit cărora S.C. R. B. S.A., a evidențiat în actele contabile și în alte documente legale, achiziții care nu ar avea la bază operațiuni reale, în sumă totală de 492.325.30 lei, ceea ce a avut drept consecință diminuarea creanțelor fiscale datorate bugetului de stat, în mod corect s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 129 C.pr.fisc.
Întrucât art. 129 alin. 3 C.pr.fisc., permite luarea măsurilor asigurătorii anterior emiterii titlului de creanță fiscală, iar comportamentul fiscal al reclamantei denotă intenția acesteia de a se sustrage de la achitarea obligațiilor fiscale, în scopul conservării creanței fiscale, au fost dispuse măsuri asigurătorii.
A mai arătat că referatul justificativ al măsurilor asigurătorii are un circuit intern, că nu există o dispoziție legală care să oblige organul fiscal să comunice acest referat contribuabilului, că din analiza Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/19.11.2014 se poate observa că obligațiile fiscale în cuantum de 78.72 lei reprezentând impozit pe profit, au fost stabilite prin estimare, urmând ca acestea să fie avute în vedere la finalizarea inspecției fiscale în urma căreia va fi emisă Decizia de impunere, precum și faptul că procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. 19/03.12.2014 a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 N.C.pr.civ., art. 22, art. 81, art. 129C.pr.fisc.
La data de 30.01.2015, prin serviciul Registratură al instanței, contestatoarea a depus precizare de acțiune (fl. 18 vol. II), în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu numai cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, în calitate de intimată, având în vedere art. 15 alin. 1 Secțiunea 5 din HG nr. 520/2013.
A atașat, în copie, înscrisuri (fl. 21-31 vol. II).
La data de 05.02.2015, prin serviciul Registratură al instanței, intimata a depus concluzii scrise (fl. 32 vol. II). A anexat în copie înscrisuri (fl. 37-40).
Instanța, în baza art. 255 N.C.pr.civ., a încuviințat pentru părți, proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-le utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În urma unui control efectuat în perioada noiembrie – decembrie 2013 privind verificarea legalității operațiunilor comerciale efectuate de contestatoarea S.C. R. B. S.A., s-a constatat că statul a fost prejudiciat cu suma de 78.772 lei reprezentând impozit pe profit.
Întrucât, în sarcina contestatoarei s-au stabilit obligații în cuantum de 78.772 lei, prin Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/19.11.2014 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Tg. J. (fl. 13 vol. I), au fost luate măsuri asigurătorii asupra bunurilor identificate în patrimoniul contestatoarei, apreciindu-se de către echipa de inspecție fiscala că exista pericolul ca aceasta sa se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
Totodată, la data de 03.12.2014, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili- Serviciul Executare Silită Regiunea Centru B., a emis procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile privind spectmetrul portabil model Alpha . în valoare de 114.549,75 lei.
Atât decizia de instituire a măsurilor asiguratorii, cât și procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile,i-au fost aduse la cunoștință contestatoarei la data de 28.11.2014, pentru ca împotriva acestora, societatea debitoare să formuleze la data de 15.12.2014, în termen legal, prezenta contestație la executare.
În drept, potrivit, art. 129 alin. 2 C.proc.fisc. se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
De asemenea, potrivit alin. 5 al aceluiași articol, decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată și semnată de către conducătorul organului fiscal competent. În conformitate cu alin. 11, împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172.
Potrivit art.172 alin.1 din OG nr.92/2003, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. O dispoziție similară este cuprinsă și la art.711 alin.1 N.C.pr.civ. invocându-se dreptul celor interesați sau vătămați prin executarea silită de a o contesta în cadrul contestației la executare.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale, rezultă că pentru a se justifica instituirea acestei măsuri, organul de control trebuie să aprecieze că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă sau să își risipească patrimoniul.
Văzând starea de fapt mai sus expusă, precum și dispozițiile legale enunțate, instanța reține că luarea măsurilor asigurătorii prin decizia contestată nu s-a făcut în conformitate cu prevederile legale, întrucât organul fiscal nu a motivat în nici un mod luarea măsurilor, neinvocând și nedovedind nicio situație concretă din care să rezulte că este îndeplinită condiția existenței pericolului sustragerii, ascunderii sau risipirii patrimoniului contestatoarei, cu consecința periclitării sau îngreunării colectării. Motivarea actelor administrative reprezintă o condiție de valabilitate a acestora, emitentului unui astfel de act revenindu-i obligația de a indica în mod neechivoc elementele de fapt și de drept ce au stat la baza soluției adoptate, pentru a putea fi cunoscute atât de către destinatar ca să-și poată formula eventuale apărări, dar și pentru ca instanța să poată exercita un control efectiv al legalității actului. și aceasta pentru că decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii se emite atunci când au încetat motivele pentru care au fost dispuse, astfel cum statuează art. 130 C.proc. fisc.
Or, în cuprinsul deciziei de instituire a măsurii asigurătorii contestate, dispunerea acestei măsuri este justificată prin aceea că pe de o parte, s-au stabilit în sarcina contestatoarei obligații de plată în cuantum de 78.772 lei, iar pe de altă parte că există suspiciunea că S.C. R. B. S.A. a evidențiat în actele contabile și în alte documente legale, achiziții care nu ar avea la bază operațiuni reale, dat fiind faptul că achizițiile înregistrate de G. Pet A. S.R.L. erau fictive.
Împrejurarea că în sarcina contestatoarei s-au stabilit obligații suplimentare în cuantum de 78.772 lei, nu înseamnă că există riscul de sustragere, ascundere sau risipire a patrimoniului, aprecierea acestui pericol trebuind justificată în concret prin raportare la conținutul declarațiilor fiscale și a situației financiare a debitoarei contestatoare.
Potrivit certificatelor de atestare fiscală și ordinelor de plată atașate la filele 152-229 dosar, instanța reține că societatea R. și-a îndeplinit obligațiile fiscale, că aceasta nu figurează cu obligații de plată către bugetul de stat, având încasări lunare în cuantum estimativ de 17.171.942 (fl. 232) lei, că sumele declarate de R. B. S.A. la bugetul de stat, bugetul local în perioada 2011-2014 sunt în cuantum de 52.027.067 lei, ceea ce înseamnă că este solvabilă și că nu își va diminua patrimoniul pentru o eventuală obligare la plata unei sume de 78.772 lei.
În acest sens, instanța observă și Scrisoarea de bonitate a clientului S.C. R. S.A. eliberată de Raifeisen Bank B. la data de 05.12.2014, conform căreia din luna decembrie 2000, această societate desfășoară operațiuni bancare prin Raifeisen Bank B., toate angajamentele societății fiind îndeplinite (fl. 149), dar și Diplomele de Excelență eliberate de Camera de Comerț și Industrie B. 2014 pentru rezultatele deosebite obținute în activitatea de export de către S.C. R. S.A.(fl. 148-152).
În ceea ce privește relațiile contractuale desfășurate în baza contractului de vânzare cumpărare nr. C 1921/ 01.11.2013, între S.C. G. Pet A. S.R.L., în calitate de vânzătoare și R. B. S.A., în calitate de cumpărătoare, conform cărora în perioada noiembrie-decembrie 2013, S.C. G. Pet A. S.R.L. a livrat societății R., 47.820 kg de deșeu de fier vechi în valoare totală de 492.325,30 lei, instanța are în vedere documentele justificative necontestate de către organele fiscale atașate la filele 136-138, 267-295, constând în fișe de magazie aferente perioadei 01-30.11.2013, 01-30.12.2013, 01-30.12.2013, situația intrări ieșiri, facturi fiscale, care atestă realitatea achizițiilor efectuate de contestatoare, marfa fiind transportată de vânzător la sediul R., unde a fost descărcată, cântărită și depozitată în mod corespunzător de către cumpărător conform facturilor, avizelor de însoțire a mărfii, tichetelor de cântar și formularele de încărcare descărcare de deșeuri nepericuloase completate cu ocazia preluării mărfii și că societatea R. a înregistrat deșeurile în cauză în evidențele sale de gestiune.
De asemenea, instanța are în vedere și înscrisurile atașate la filele 236-244, reprezentând interogare fișă agent economic cu codul_/11.11.2013, interogare Registrul contribuabililor inactivi/reactivi, interogare ONRC, interogare listă firmă din 22.11.2013, interogare Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform cărora S.C. R. S.A., a efectuat verificări privind solvabilitatea și credibilitatea societății G. Pet A. S.R.L., pentru a se asigura că nu există cazuri de înșelăciune în care vânzătoarea să fi fost implicată.
Pentru cele expuse, întrucât la dosarul cauzei nu au fost remise dovezi în sensul că societatea contestatoare intenționează să-și micșoreze averea, iar decizia nu cuprinde elemente justificative concrete, aplicabile situației contestatoarei față de care să se ia măsura, instanța se găsește în imposibilitate de a exercita controlul de legalitate și temeinicie a măsurii luate.
Față de cele reținute în fapt și în drept, văzând și dispozițiile art. 46 C.pr.fisc. și art. 175 N.C.pr.fisc., instanța va anula decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/19.11.2014 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Tg. J. și procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. 19/03.12.2014 emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili- Serviciul Executare Silită Regiunea Centru B..
Față de soluția pronunțată pe fondul cauzei, instanța, va obliga pe intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, să plătească contestatoarei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea având ca obiect „contestație la executare”, astfel cum a fost precizată, formulată de contestatoarea R. B. S.A., cu sediul în mun. B., .. 1, jud. B., înregistrată la ORC sub nr. J_, având cod unic de înregistrare_, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în mun. București, ., sector 5, jud. București,și în consecință:
Anulează decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/19.11.2014 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 Tg. J. și procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. 19/03.12.2014 emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili- Serviciul Executare Silită Regiunea Centru B..
Obligă pe intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, să plătească contestatoarei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, declarație de apel care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. R. D. D. I.,
pt. grefier, D. I.,
aflat în concediu legal,
semnează grefier șef secție civilă,C. M.
Red./Dact. IRD
12.08.2015, 4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4279/2015. Judecătoria... | Anulare act. Sentința nr. 5308/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
