Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 10264/2015
Cod ECLI
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 28.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. E. R.
GREFIER L. E. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant B. P. și pe pârât B. S., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 7.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 14.10.2015, pentru data de 21.10.2015 și pentru data de 28.10.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ reclamantul B. P. a chemat în judecată pârâta Băgiu S. solicitând instanței ca, în baza probelor administrate în cauză, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 20.000 lei, cu titlul de despăgubiri, sumă ce reprezintă prețul achitat pentru teren, conform procesului verbal din data de 26.06.1994, în cuantum de 1.600.000 lei vechi și indexarea acestuia din momentul plății până la achitarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a învederat instanței că pârâta se face vinovată de faptul că a înstrăinat un bun de două ori obținând un folos patrimonial.
În drept au fost invocate prevederile art. 1349, art. 1350, art. 1357, art. 1365 C.civ.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune. Pârâta a arătat că prescripția începe să curgă de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască momentul nașterii dreptului său la acțiune, respectiv, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care instanța a constatat existența unei cauze de ineficacitate a convenției încheiate de reclamant cu pârâta.
Reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate având în vedere că termenul prescripției extinctive a fost întrerupt prin recunoașterea de către pârâtă a plății prețului de 1600.000 lei cât și prin plângerile înregistrate pe rolul organelor de urmărire penală.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă instanța reține următoarele:
Conform art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 termenul prescripției este de 3 ani iar în raporturile dintre organizațiile socialiste, de 18 luni.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea.
În prezenta cauză instanța reține că fapta ilicită pretins a fi fost săvârșită de pârâtă constă în încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2270/17.12.2007 având ca obiect terenul care a făcut obiectului procesului verbal încheiat cu reclamantul B. P. în data de 26.06.1994.
Reclamantul din prezenta cauză a cunoscut paguba produsă prin fapta ilicită menționată mai sus și pe autorul acesteia la data de 21.12.2010, data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 3290/16.03.2010, pronunțate de Judecătoria B..
În consecință, termenul prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 a început să curgă la data de 21.12.2010.
Conform art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.
Potrivit Referatului întocmit de Poliția Municipiului B., la data de 23.04.2010, persoana vătămată B. P. a înregistrat pe rolul Poliției Municipiului B. plângerea împotriva făptuitoarei Băgiu S. solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 3 C.P.
În cuprinsul Referatului întocmit de Poliția Municipiului B. în data de 28.01.2013 se face referire la recunoașterea de către pârâtă a celor reclamante de persoana vătămată B. P.. Recunoașterea la care se face referire în cuprinsul Referatului întocmit de Poliția Municipiului B. în data de 28.01.2013 nu are însă semnificația recunoașterii dreptului care face obiectul prezentei acțiuni. Astfel, pârâta din prezenta cauză nu a recunoscut îndreptățirea reclamantului la restituirea sumei solicitate prin prezenta cu titlul de despăgubiri produse prin fapta ilicită ci a recunoscut încheierea procesului verbal din data de 26.04.1994. În consecință, recunoașterea obținută în cursul cercetării penale nu are semnificația recunoașterii dreptului a cărui acțiune se prescrie conform art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 și nu poate produce întreruperea prescripției extinctive.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. 1 lit. b din Decretul nr. 167/1958 prescripția se întrerupe prin introducerea unei cereri de chemare în judecată ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanță judecătorească ori la un organ de arbitraj necompetent.
Formularea plângerii penale înregistrate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. sub nr. 4011/P/2010 și a plângerii înregistrate pe rolul Judecătoriei B. sub nr. 24._ nu întrerupe termenul de prescripție în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. b din Decretul nr. 167/1958 întrucât aceste acte de procedură nu au natura unor cereri de chemare în judecată în sensul textului sus-citat.
În această situație sunt incidente prevederile art. 19 alin. 1 și 2 și art. 14-15 C.proc.penală.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă și va respinge cererea formulată de reclamantul B. P. în contradictoriu cu pârâta Băgiu S., ca fiind prescrisă.
Având în vedere soluția pronunțată în cauză instanța va respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Constatând culpa procesuală a reclamantului în formularea prezentei cereri, în temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ, instanța va dispune obligarea acestuia la plata către pârâtă a sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv, onorariul apărătorului ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă.
Respinge cererea formulată de reclamantul B. P. domiciliat în com. Prejmer, .. 319, jud. B., în contradictoriu cu pârâta Băgiu S., domiciliată în com. Prejmer, .. 224, jud. B., ca fiind prescrisă.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. E. R. L. E. L.
C.E.R. 9.02.2016, 4 exemplare
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 27/2015. Judecătoria... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 06/2015. Judecătoria... → |
|---|
