Rezoluţiune contract. Sentința nr. 4203/2015. Judecătoria BRAŞOV
Comentarii |
|
Sentința nr. 4203/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 4203/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4203/2015
Ședința publică de la 22.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. E. R.
GREFIER L. E. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant A. R. și pe pârât N. M. T., având ca obiect rezoluțiune contract.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 1.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 8.04.2015, pentru data de 15.04.2015 și pentru data de 22.04.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ reclamanta A. R. a chemat în judecată pârâții N. M. T. și N. M. solicitând instanței ca, în baza probelor administrate în cauză, să dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1998/05.07.1996 la Biroul Notarului Public P. I., cu consecința repunerii părților în situația anterioară, restabilirea situației anterioare în cartea funciară, respectiv, înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei și radierea dreptului de proprietate al pârâților pentru imobilul obiect al contractului de întreținere și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a învederat instanței că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin semnarea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1998/1996 în sensul că nu au suportat cheltuielile înmormântării soțului reclamantei, decedat în anul 1998, nu au procurat reclamantei hrana în calitatea și cantitatea necesare, nu au cumpărat medicamentele de care reclamanta avea nevoie zilnic, nu au permis medicului să o consulte și nici altor persoane să o viziteze. Reclamanta a mai arătat că pârâții au încasat pensia ce i se cuvenea deși nu au avut nicio procură în acest sens.
În drept au fost invocate prevederile art. 1020-1021 C.civ, art. 194 C.proc.civ.
Pârâtul N. M. T. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei N. M., decedată la data de 26 septembrie 2012. Pârâtul a solicitat respingerea prezentei acțiuni apreciind că și-a îndeplinit integral obligațiile contractuale asumate față de reclamantă.
Pârâtul N. M. T. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat transformarea obligației de întreținere în natură în plata unei sume lunare, în vederea menținerii contractului de întreținere, raportat la nivelul întreținerii de care reclamanta a beneficiat în cadrul familiei sale. Pârâtul a mai solicitat ca, în situația admiterii cererii având ca obiect rezoluțiunea contractului de întreținere, reclamanta să fie obligată la plata contravalorii materialelor și manoperei pentru realizarea construcției-garaj ridicate în curtea imobilului din C., Măgurii, nr. 69, respectiv, suma de 18.000 lei.
În motivare, pârâtul-reclamant a arătat că a construit în curtea imobilului situat în C., Măgurii, nr. 69, un garaj, potrivit autorizației de construire nr. 79/29.07.2013, emisă de Primăria C..
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu răspunsul la interogatoriu al părților, proba cu declarațiile martorilor H. A., S. A., R. V. A., P. M., D. D., H. N., M. I. și proba cu raportul de expertiză nr._/9 decembrie 2014, întocmit de expert tehnic T. F. M..
În ședința publică din data de 4 iunie 2014 a fost admisă excepției lipsei capacității de folosință a pârâtei N. M., considerent pentru care instanța va anula cererea formulată de reclamanta-pârâtă A. R. în contradictoriu cu pârâta N. M., ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 5 iulie 1996 între A. A. și A. R., în calitate de transmițători și N. M. T. și N. M., în calitate de dobânditori, s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 1998, prin care transmițătorii au transmis cu titlul de întreținere dobânditorilor nuda proprietate asupra imobilului situat în C., ., înscris în CF nr. 2755 a localității C., nr. top 1439, 1437/2. În schimbul transmiterii nudei proprietăți a imobilului dobânditorii și-au asumat obligația de a asigura transmițătorilor întreținerea completă pentru tot restul vieții, constând în hrană, tratament medical, la nevoie spitalizare iar în caz de deces de a-i înmormânta pe cheltuiala lor potrivit obiceiului locului.
În cuprinsul contractului de întreținere încheiat s-a prevăzut că dobânditorii urmau a intra efectiv în posesia imobilului dobândit la data stingerii uzufructului viager.
Rezoluțiunea reprezintă sancțiunea neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația avută anterior încheierii contractului.
Pentru a fi admisibilă rezoluțiunea, se cer a fi îndeplinite următoarele condiții: una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligațiile iar debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere.
În prezenta cauză condițiile prevăzute mai sus pentru rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1998/5 iulie 1996 nu sunt îndeplinite.
Astfel, din cuprinsul răspunsului la întrebarea nr. 9 a interogatoriului, rezultă că, pe perioada locuirii împreună, reclamanta și soțul acesteia au luat masa împreună cu familia pârâtului. Acest aspect rezultă și din declarațiile martorilor R. V. A. și D. D., audiați în ședința publică din data de 12.11.2014. Martorul R. V. A. a mai declarat că, la solicitarea reclamantei, acesteia i se pregătea felul de mâncare dorit. Martorul D. D. a declarat că reclamanta lua masa împreună cu întreaga familie a pârâtului iar atunci când nu se simțea bine, i se ducea mâncarea la pat. În cuprinsul răspunsului la întrebarea nr. 10 a interogatoriului reclamanta a recunoscut faptul că martorul D. D. a locuit în imobil în perioada 2007-2009. Martora S. A. a declarat că reclamanta refuza mâncarea pregătită în casa familia N. atunci când aceasta nu era pe placul ei. Martora H. A. a declarat că reclamanta gătea din necesitate însă aceste afirmații provin din relatările reclamantei iar nu din constatările personale ale martorei.
În consecință, instanța nu poate reține neîndeplinirea de către familia N. a obligației de a asigura reclamantei hrana necesară pentru perioada cuprinsă între data încheierii contractului de întreținere și data înregistrării prezentei acțiuni.
În cuprinsul răspunsului la interogatoriu reclamanta-pârâtă a recunoscut că a fost consultată de medicul de familie atât la solicitarea familiei pârâtului cât și la solicitarea acesteia. Reclamanta a mai recunoscut faptul că nu i s-a interzis părăsirea locuinței.
În cuprinsul cererii de chemare în judecată reclamanta a susținut că a fost încuiată în casă pe perioada asigurării întreținerii, fapt care nu a fost confirmat prin probele administrate în cauză. Astfel, martorele H. A. și S. A., audiate în ședința publică din data de 12.11.2014, au declarat că au vizitat-o pe reclamantă pe întreaga perioadă cuprinsă între data încheierii contractului de întreținere și data audierii. De asemenea, martorul D. D. a declarat că reclamantei nu i s-a interzis niciodată să primească vizita prietenelor ei și că aceasta nu a fost niciodată încuiată în casă.
Martora H. A. a declarat că, în anii 2001-2002, reclamanta a suferit un accident de circulație în urma căruia a fost imobilizată la pat aproximativ 8 luni. Martora a mai declarat că, pe durata imobilizării, reclamanta a fost îngrijită de nepoata sa, O. E., decedată la momentul audierii. Cu toate acestea, din cuprinsul răspunsului la întrebarea nr. 20 a interogatoriului, rezultă că soția pârâtului a fost ajutată de martora J. N. pentru a asigura îngrijirea reclamantei pe durata imobilizării acesteia. Martora H. ( J. ) N. a declarat că a ajutat-o pe soția pârâtului în perioada în care reclamanta a fost operată și imobilizată la pat. Martora a mai declarat că nu a văzut și alte persoane care să fi ajutat la îngrijirea reclamantei pe perioada imobilizării acesteia. În plus, martora S. A. a declarat că a văzut-o pe numita J. N. la domiciliul reclamantei.
Martorul P. M. a declarat că l-a însoțit pe pârâtul-reclamant în Timișoara unde reclamanta-pârâtă fusese internată în urma unui accident rutier. Martorul a mai declarat că pârâtul a făcut o . cumpărături pentru reclamantă pe perioada celor 2-3 zile cât a durat internarea și că a suportat cheltuielile de spitalizare ale acesteia. Din cuprinsul răspunsului la întrebarea nr. 18 a interogatoriului rezultă că pârâtul și soția acestuia s-au deplasat la Timișoara unde reclamanta fusese internată în urma accidentului rutier suferit.
În privința cheltuielilor de spitalizare și a celor legate de procurarea medicamentelor instanța reține că martorii care au fost propuși de cele două părți au relatat susținerile părților fără a cunoaște aceste aspecte în mod direct.
Pentru acest considerent instanța urmează a reține prevederile art. 249 C.proc.civ., conform căruia cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească. În consecință, sarcina probei celor afirmate în cuprinsul cererii de chemare în judecată aparține reclamantei-pârâte. În plus, instanța urmează a reține răspunsul reclamantei-pârâte la întrebarea nr. 2 a interogatoriului, din care rezultă că aceasta a locuit în Germania până la decesul soțului, venind în țară o dată pe an, pentru o perioadă de 2 luni. De asemenea, din cuprinsul răspunsului la întrebarea nr. 7 a interogatoriului administrat pârâtului-reclamant, rezultă că reclamanta-pârâtă își procura medicamentele din Germania și că, în țară, i se asigura doar medicația prescrisă de medicul de familie.
Imposibilitatea conviețuirii determinată de consumul de alcool nu a fost dovedită prin probele administrate în cauză.
Încasarea de către pârâtul-reclamant a pensiei reclamantei-pârâte nu a fost probată prin probele administrate în cauză și, în plus, nu se încadrează în noțiunea de întreținere pentru a putea determina rezoluțiunea contractului de întreținere. Pentru același considerent . anterior stingerii uzufructului viager nu poate constitui un motiv de rezoluțiune a contractului de întreținere.
Din cuprinsul adresei nr. 115/17.07.2014, emisă de P. Evanghelică CA C., rezultă că reclamanta a achitat cheltuielile de înmormântare ale urnei defunctului A. A., decedat la data de 30 noiembrie 1998. În cuprinsul răspunsului la întrebarea nr. 5 a interogatoriului reclamanta a recunoscut faptul că pârâtul și soția acestuia au organizat slujba de înmormântare a urnei defunctului la Biserica Evanghelică din C.. Instanța apreciază că neîndeplinirea obligației de a suporta cheltuielile de înmormântare ale defunctului A. A. nu poate constitui un motiv suficient pentru rezoluțiunea contractului de întreținere întrucât nu are natura unei obligații apreciate ca fiind esențială la data încheierii contractului. Un argument în plus în această privință îl reprezintă faptul că, deși cheltuielile de înmormântare a urnei defunctului au fost efectuate în data de 11.02.1999, conform chitanței depuse la dosar, prezenta acțiune a fost înregistrată la data de 24.09.2013.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse instanța va respinge cererea formulată de reclamanta-pârâtă A. R. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant N. M. T., ca neîntemeiată.
Față de soluția pronunțată cu privire la cererea principală instanța va respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant N. M. T. având ca obiect obligarea reclamantei-pârâte la plata contravalorii materialelor și manoperei pentru realizarea construcției-garaj ridicate în curtea imobilului din C., ..
Instanța va respinge, de asemenea, cererea pârâtului-reclamant de transformare în bani a obligației de întreținere apreciind că imposibilitatea asigurării întreținerii în natură a reclamantei determinată de stabilirea definitivă a acesteia în Germania nu a fost probată în prezenta cauză. În plus, pârâtul-reclamant nu a solicitat administrarea de probe din care să rezulte cuantumul cheltuielilor legate de asigurarea întreținerii reclamantei pentru a putea dispune în sensul solicitat.
Având în vedere soluțiile pronunțate cu privire la cererea principală și cererea reconvențională instanța va respinge cererea reclamantei-pârâte de obligare a pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată și va respinge cererea pârâtului-reclamant de obligare a reclamantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Anulează cererea formulată de reclamanta-pârâtă A. R., cu ultimul domiciliu cunoscut în C., ., ., în contradictoriu cu pârâta N. M., ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință.
Respinge cererea formulată de reclamanta-pârâtă A. R., cu domiciliul ales în B., .. 68, ., . Avocat A. N., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant N. M. T., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat N. I din B., ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant N. M. T. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă A. R., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantei-pârâte de obligare a pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Respinge cererea pârâtului-reclamant de obligare a reclamantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. E. R. L. E. L.
C.E.R. 31 iulie 2015, 4 exemplare
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4162/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4248/2015. Judecătoria... → |
---|