Contestaţie la executare. Sentința nr. 4852/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4852/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 23-07-2013 în dosarul nr. 11374/94/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.4852
Ședința publică din data de 23.07.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – L. C. M.
GREFIER - M. G.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea S.C. L. I. Export S.R.L. și pe intimata G. F.-Secția Ilfov, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 15.07.2013, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 23.07.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub nr._/301/2011, la data de 14.04.2011 și precizată la 13.01.2012, reclamanta S.C. L. I. EXPORT S.R.L. a contestat, în contradictoriu cu pârâta G. FINANCIARA SECTIA ILFOV, decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/F/04.04.2011 și Procesul verbal nr._/30.03.2011, solicitând anularea acestora și pe cale de consecință, ridicarea sigiliilor aplicate pe depozite și deblocarea conturilor bancare.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în mod nelegal au fost luate măsuri asiguratorii împotriva sa prin decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/F/04.04.2011, invocând faptul că aprecierile comisarilor Gărzii Financiare privind neînregistrarea veniturilor în evidențele financiar-contabile și sustragerea sa de la plata impozitelor sunt neîntemeiate și au nici un suport probator.
În drept, au fost invocate disp. art. 172 și art. 173 din Ordonanța de Guvern nr. 92/2003.
În dovedirea contestației, contestatoarea a depus înscrisuri în copie la dosar.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare cu motivarea că în temeiul art. 85 din O.G. nr. 92/2003, doar declarația fiscală și decizia de impunere constituie titlu de creanță prin care se pot stabilii obligații de plată la buget în sarcina contribuabililor și care pot deveni titluri executorii, procesul verbal nr._/3.03.2011 nu are un asemenea caracter, de aceea nici nu poate fi atacat în instanță.
La termenul din data de 09.04.2012 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale iar prin sentința civilă nr. 7756/02.05.2012 a admis excepția necompetenței teritoriale și de declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 20.09.2012, sub nr._ .
Prin întâmpinarea depusă la data de 27.06.2013, intimata, pe capătul de cerere privind anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/IF/04.04.211, a solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiat cu motivarea că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii a fost emisă în concordanță cu dispozițiile Codului de procedură fiscală precum și cu cele ale OPANAF nr.2605/2010 privind Procedura de aplicare efectivă a măsurilor asigurătorii. Referitor la solicitarea contestatoarei de ridicare a măsurilor asiguratorii, arată că acest capăt de cerere a rămas fără obiect, deoarece aceste măsuri asiguratorii au fost ridicate prin Decizia de ridicare a măsurilor asiguratorii nr._ emisă de G. F. Ilfov la data de 17.09.2012.
În susținerea întâmpinării, intimata a depus la dosar copie a deciziei nr._/17.09.2012 și sentința civilă nr. 1908/31.01.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._/301/2011.
Analizând actele și lucrările dosarului instanta reține următoarele:
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii formulată de intimată prin întâmpinare, instanta o va respinge ca neîntemeiată tinand seama de faptul că prin prezenta contestatie se contestă decizia de instituire a măsurilor asigurătorii, iar nu titlul executoriu reprezentat de decizia de impunere, ce a fost emis ulterior formulării prezentei.
Potrivit art 172 Cod procedură fiscală” Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii".[…](3) Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.” O astfel de procedură specială este stabilită în cuprinsul Codului de Procedură fiscală, care în titlul IX se referă la contestația formulată împotriva actelor administrative fiscale. Astfel, art. 205 C.proc. fisc. arată că (1) Impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii.
Din analiza textelor legale mentionate mai sus raportat la situatia de fapt, instanta retine faptul că contestatoarea nu avea, la momentul formulării actiunii, o altă cale de atac impotriva deciziei de instituire a masurilor asigurătorii în afara celei prevăzute de art 172 din OG nr 92/2003, motiv pentru care va respinge excepția inadmisibilității invocată de intimată ca neîntemeiată.
În fapt, în perioada 26.02-30.03.2011 intimata a efectuat controale la . SRL având ca obiect verificarea înregistrării în contabilitate a tranzacțiilor comerciale efectuate în perioada decembrie 2010-martie 2011.În urma verificărilor efecuate de către comisarii Gărzii Financiare Secția Ilfov s-a întocmit procesul verbal nr_/30.03.2011 în care s-au stabilit obligații de plată în sumă totală de 7 737 925 lei reprezentând TVA de plată și impozit pe profit, emițându-se decizia de instituire a măsurilor asigurătorii/04.04.2011.
S-a constatat în urma controlului că în perioada decembrie 2010-până la momentul controlului . SRL s-a aprovizionat cu marfa din import C., emitând facturi de vânzare a mărfurilor către clienti de pe piata internă la preturi mult mai mici decat cele practicate pe piata internă. S-a mai reținut că facturile de vânzare emise către principalii clienti ai societății nu au înscrise date referitoare la expeditia marfurilor și nici semnatura de primire, iar principalii săi clienti nu functioneaza la sediul social declarat, nu au puncte de lucru, iar reprezentantii legali ai acestora fac imposibilă verificarea tranzactiilor înscrise în facturile emise de . SRL. Astfel, intimata a concluzionat în cuprinsul procesului verbal nr_/30.03.2011 că există posibilitatea ca între reprezentantul legal al . SRL și principalii săi clienti să existe o stransă legătură în scopul sustragerii de la evidentierea și plata impozitelor și taxelor către bugetul consolidat al statului, facturile fiscale fiind întocmite către societăți care se sustrag de la efectuarea verificărilor, neputându-se verifica traseul real al mărfurilor.
Potrivit art. 129 alin. 2 din OG 92/2003 se dispun masuri asiguratorii sub forma sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia când exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa îsi ascunda ori sa îsi risipeasca patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. Rezulta, deci ca pentru a se justifica instituirea acestei masuri, pârâtul trebuie sa dovedeasca existenta pericolului ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa îsi ascunda ori sa îsi risipeasca patrimoniul.În speta contestatoarea debitoare a fost supusa inspectiei fiscale astfel ca exista riscul înstrainarii bunurilor, iar luarea masurilor asiguratorii se poate lua si înainte de emitere titlului de creanta.Instanța reține că intimata a justificat, pe deplin,la momentul instituirii, necesitatea luării masurii,decizia fiind emisă în concordantă cu dispozițiile legale,sens în care va respinge capătul de cerere privind anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr_/04.04.2011 ca neîntemeiată.
Cu privire la capătul de cerere privind anularea procesului verbal nr_/30.03.2011, instanța reține că acesta nu este un act de executare, ci are caracterul unui act premergător emiterii unui act administrativ fiscal și nu poate fi contestat pe calea contestatiei la executare prevăzute de art 172-173 din OG 92/2003.
Potrivit art 130 din OG 92/2003, ”Măsurile asigurătorii instituite ...se ridică, prin decizie motivată, de către creditorii fiscali, când au încetat motivele pentru care au fost dispuse .
Prin decizia nr_/IF/17.09.2012 intimata G. F. Sectia Ilfov, a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii privind contribuabilul . SRL având în vedere adresa nr 705/22.08.2012 a DGFP Ilfov din care rezultă că societatea sus-menționată și-a achitat în totalitate obligațiile fiscale stabilite în sarcina sa prin Raportul de inspectie fiscală nr 212/07.07.2012 și decizia de impunere nr FIF 212/04.07.2012.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. L. I. Export S.R.L., cu sediul în, .. 53Bis, parter, județul Ilfov în contradictoriu cu intimata G. F. - Secția Ilfov, cu sediul în sector 3, București, .. 10, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.07.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
L. C. M. M. G.
Red.jud.LCM Thn.red.gr.MG/4 ex/26.07.2013
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 2955/2013. Judecătoria BUFTEA | Obligaţie de a face. Sentința nr. 2431/2013. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
