Pretenţii. Sentința nr. 1795/2013. Judecătoria BUFTEA

Sentința nr. 1795/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 7073/94/2012

Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BUFTEA

SENTINȚA CIVILĂ NR.1795

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 26.03.2013

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE C. E. D.

GREFIER D. S.

Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanta . SISTEME DE MANAGEMENT SRL și pe pârâta ., având ca obiect pretenții.

Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 7.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 13.03.2013, apoi la 19.03.2013, apoi la 26.03.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 13.06.2012 și înregistrată sub nr._, reclamanta . SISTEME DE MANAGEMENT SRL a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună să fie obligată pârâta la plata următoarelor: 2391,58 ron reprezentând contravaloare prestări servicii de certificare a sistemelor de management al calității; penalități de întârziere de 0,15 % din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 4.09.2009 și până la plata integrală a debitului; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 8.10.2007 reclamanta a încheiat cu pârâta contractul de certificare al calității (SMC) în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 900:2001, și ale Regulamentelor de C. a SMC pentru domeniile de activitate ce se regăsesc enumerate la art.2 din contractul menționat anterior, contract modificat prin catul adițional nr.1/12.08.2009.

În baza contractului și în urma serviciilor prestate de către societatea reclamantă în beneficiul pârâtei, s-a emis factura fiscală nr.505/20.08.2009, în valoare totală de 2391,58 ron, factură neachitată integral fără nicio justificare.

Reclamanta a mai arătat că pârâta a recunoscut și acceptat la plată factura fiscală nr.505/20.08.2009.

Potrivit clauzelor contractuale, art.17, reclamanta va percepe penalități de întârziere de 0,15 % din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, până la achitarea integrală a debitului.

Reclamanta a mai arătat că a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, a invitat pârâta la conciliere directă, însă demersurile efectuate au rămas fără rezultat, pârâta neachitând nicio sumă de bani.

Față de aspectele învederate, reclamanta a promovat prezenta acțiune solicitând instanței admiterea cererii și obligarea pârâtei la plata sumei de 2391,58 ron reprezentând contravaloare prestări servicii conform facturii fiscale nr. nr.505/20.08.2009 și penalități de întârziere aferente debitului neachitat.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1 și 3 Cod comercial, art.969-970 C.civil, art.1082 și următ. C.civil.

În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

A depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri, în copie: extras de cont, contract de certificare a SMC nr.234/8.10.2007, act adițional nr.1 la contractul de certificare nr.234/2007, factura fiscală nr.505/ 20.08.2009, confirmări de primire, convocare la conciliere directă, notificare de plată, somație de plată.

Cererea a fost legal timbrată cu 203 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.

Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula eventuale apărări.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

La data de 20.08.2009, reclamanta, în calitate de furnizor a emis factura fiscală nr. 505 pe numele pârâtei, în calitate de cumpărător pentru suma de 2391,58 lei.

Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. A.. 4 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteală.

Însă, această factură fiscală nu este acceptată de pârâta, în mod expres și nici nu s-a făcut dovada acceptării tacite a acesteia, printr-una din modalitățile permise de lege. Totodată, reclamanta nu a făcut dovada cuantumului debitului solicitat, modalitatea de stabilire a debitului consemnat în factură.

În aceste condiții, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile față de pârâtă. În consecință, având în vedere dispozițiile art. 1169 cod civil care reglementează principiul general potrivit cu care „cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”, creditoarei îi revenea sarcina probei în dovedirea existenței caracterului cert și lichid al creanței.

Față de aceste considerente, instanța va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulată de reclamanta . SISTEME DE MANAGEMENT SRL, cu sediul ales la . SRL, în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Voluntari, .. 7, J. ILFOV, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.03.2013.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Red./Dact./C.E.D./D.S./4 ex./2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 1795/2013. Judecătoria BUFTEA