Somaţie de plată. Sentința nr. 234/2013. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 234/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 18-01-2013 în dosarul nr. 5962/94/2012
DOSAR NR._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR.234
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 18.01.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. E. D.
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe creditoarea . (R.) SRL și pe debitorul . SRL, având ca obiect somație de plată.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 10.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 18.01.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.05.2012 sub numărul_, creditoarea . (R.) SRL a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea debitoarei . SRL la plata sumei de 9.869,57 lei, constând în: 9.000,65 lei debit principal reprezentat de contravaloarea produselor de tutun livrate și neachitate; 868,92 lei dobânda legală penalizatoare aferentă. A mai solicitat actualizarea debitului în raport cu rata inflației aplicabilă la data plății efective; cu obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, creditoarea a arătat că între părți a intervenit a conveție verbală în baza căreia creditoarea furniza, iar debitoarea achiziționa în mod periodic, pe bază de comandă, diverse produse din tutun. Astfel, în baza comenzilor primite creditoarea a efectuat livrări de produse pentru care au fost emise facturi acceptate de către debitoare prin semnare și ștampilare, dar neachitate de debitoare.
A mai arătat că debitoarea datorează penalități de întârziere conform art.2 și 3 din OG 9/2000 și art.1-10 din OG 13/2001.
Creditoarea a mai arătat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În drept au fost invocate disp. OG 5/2001, OG 9/2000 și OG 13/2011.
În dovedirea acțiunii, creditoarea a depus la dosar, în copie, în cadrul probei cu înscrisuri ce i-a fost încuviințată, următoarele înscrisuri: facturile fiscale neachitate, certificat de înregistrare la ONRC.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 39 lei taxă judiciară de timbru, în baza art. 3 lit. o¹ din Legea nr. 146/1997, și cu suma de 3 lei timbru judiciar, potrivit art. 3 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995.
Debitoarea nu a formulat întâmpinare și nici nu a trimis reprezentat în fața instanței pentru a-și formula apărări.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit facturilor fiscale atașate prezentului dosar creditoarea a livrat debitoarei o . bunuri, în valoare totală de 9000,65 lei.
Deși între părți nu s-a încheiat un act în formă scrisă, instanța apreciază că între acestea a intervenit un contract de vânzare-cumpărare comercială, pentru care Codul comercial nu cere forma scrisă, nici ad solemnitatem și nici ad probationem. Existența contractului menționat este probată cu factura fiscală menționată mai sus. În temeiul dispozițiilor art. 46 Cod comercial, facturile reprezintă un înscris sub semnătură privată ce fac dovada existenței actului juridic și a executării acestuia. În speță, acceptarea facturilor este expresă, prin ștampilarea și semnarea acestora de către societatea debitoare, împrejurare ce echivalează cu o manifestare de voință neîndoielnică ce atestă voința debitoarei de a accepta factura menționată.
Dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 5/2001 prevăd că procedura somației de plată se desfășoară la cererea creditorului în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligația de plată a unor sume de bani asumate prin contract, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură ori alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligației privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice prestație.
Textul legal stabilește, astfel, două condiții de plată, prima privitoare la existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, iar a doua, privitoare la existența unui înscris între părți care atestă drepturi și obligații.
Potrivit art. 379 alin. 2 Cod procedura civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. În plus, alin. 4 al aceluiași articol dispune ca o creanță este lichidă când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
Astfel, în baza textelor legale menționate, instanța urmează a reține că, în speță, s-a făcut dovada existenței în patrimoniul creditorului a unei creanțe certe, lichide și exigibile, motiv pentru care va admite cererea si va soma debitoarea să achite creditorului suma 9.000,65 lei, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate.
Totodată față de dispozițiile O.G. nr.9/2000 va soma debitoarea să plătească către creditoare dobânda legală raportată la debitul restant, calculată potrivit O.G. nr. 9/2000.
În baza art. 1 alin. 2 din O.G. nr.5/2001 va dispune actualizarea debitului în raport cu rata inflației aplicabilă la data plății efective.
Cu privire la celelalte capete de cerere instanța la va respinge ca neîntemeiate, apreciind că în speță sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 9/2000 și nu cele ale O.G. nr. 13/2011.
În temeiul dispozițiilor art. 6 alin. 3 din O.G. nr. 5/2001, instanța va fixa un termen de plată de 20 de zile de la data comunicării prezentei ordonanțe.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedura civila, debitorul urmează a fi obligat și la plata sumei de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care, suma de 39 lei taxă de timbru și suma de 0,3 lei timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de creditoarea . (R.) SRL, cu sediul ales la Cabinet de Avocat P.-MAWAS L.-FIDA în sector 1, București, ., . 14, în contradictoriu cu debitorul . SRL, cu sediul în Voluntari, ., .-8, ..
Somează debitoarea să plătească creditoarei suma de 9.000,65 lei, reprezentând contravaloare facturi neachitate.
Somează debitoarea să plătească către creditoare dobânda legală, raportată la debitul restant, calculată potrivit O.G. nr. 9/2000.
Dispune actualizarea debitului în raport cu rata inflației aplicabilă la data plății efective.
Obligă debitoarea să achite creditoarei sumele restante, într-un termen de 20 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Obligă debitoarea către creditoare la plata sumei de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.01.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. Jud. CED
Dact./4 ex./ DS/2013
← Pretenţii. Sentința nr. 5965/2013. Judecătoria BUFTEA | Pretenţii. Sentința nr. 210/2013. Judecătoria BUFTEA → |
---|