Pretenţii. Sentința nr. 5965/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5965/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 1185/94/2013
ROMÂNIA -JUDEȚUL ILFOV
JUDECĂTORIA BUFTEA
Dosar nr._
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.5965
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15.10.2013
INSTANȚA CONSITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE TĂŞCAN ADRIANA
GREFIER F. G.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții formulată de reclamanta S.C. G. H. & GARTEN GmbH împotriva pârâtei S.C. H. T. S.R.L.
Dezbaterile de fond au avut loc in ședința publica de la 24.09.2013, fiind consemnate in încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta Încheiere, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 01.10.2013, 02.10.2013, 09.10.2013, apoi la data de 15.10.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANTA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 29.01.2013, sub nr._ reclamanta S.C. G. H. & Garten GmbH a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. H. T. S.R.L. pronunțarea unei hotărâri prin care sa se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 4.750 Euro reprezentând avans conform Facturii Proforma nr.HER0150/15.07.2011, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale. În urma corespondenței purtate cu pârâta reprezentantul reclamantei a solicitat oferte de parchet de la societatea pârâtă, fapt pentru care s-a emis factura proforma HER0150/15.07.2011, urmând ac pârâta să livreze 450 m.p. de parchet, iar reclamanta să plătească un avans de 4750 Euro, reprezentând ½ din suma de 9500 Euro ce urma achitată la livrarea integrală a mărfii. Reclamanta a achitat avansul conform referinței bancare din 20.07.2011, însă pârâta nu a livrat niciun fel de marfă.
Pârâta a fost convocată la conciliere în vederea restituirii sumei de 4750 Euro, însă aceasta nu a dat curs concilierii.
În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a depus în copie înscrisuri doveditoare .(f.3-11).
Instanța, în temeiul art. 167 Cod procedură civilă a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri considerând-o utilă, concludentă și pertinentă pentru justa soluționare a cauzei și proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța reține următoarele:
În fapt, în perioada iunie-iulie 2011 între reclamantă și pârâtă s-au derulat raporturi comerciale având ca obiect vânzarea-cumpărarea de parchet, ca urmare a comenzii reclamantei, transmise prin corespondență electronică.
Pe baza facturii pro forma emise de pârâtă (f.10), reclamanta a efectuat plata unui avans de 50% din valoarea totală convenită pentru cantitatea de parchet comandată.
Astfel, potrivit procesului verbal ieșiri H 371 (f.11, 29-traducere) reclamanta a achitat, la data de 20.07.2011, în contul pârâtei, un avans de 4750 Euro pentru factura pro forma nr. HER0150/15.07.2011.
Pârâta nu i-a livrat reclamantei cantitatea de parchet comandată și pentru care aceasta din urmă a achitat avansul de 4750 Euro.
A mai arătat reclamanta că a încercat să soluționeze litigiul pe cale amiabilă, pârâta neprezentându-se însă la concilierea directă (f.3-4).
Situația de fapt astfel expusă, necontestată de către pârâtă, rezultă din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar cu întrebările formulate în cadrul interogatoriului propus de reclamantă, instanța apreciind că refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde la interogatoriu reprezintă o mărturisire deplină, în temeiul art.225 C.pr.civ în ceea ce privește neîndeplinirea obligației de livrare a produselor comandate și, implicit, deținerea fără cauză a sumei achitate cu titlu de avans.
În drept, instanța reține că art. 969 alin.1 C.civ. consacră principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), dispunând in acest sens: “Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante”.
Așa cum s-a dedus din interpretarea art.1082 C.civ, în materie contractuală, sarcina dovedirii executării obligației revine debitorului, creditorul nefiind ținut să probeze decât existența obligației.
Instanța reține că în cauză a intervenit acordul de voință al părților asupra elementelor esențiale ale vânzării, respectiv bunurile vândute și prețul acestora, convenindu-se totodată asupra efectuării unei plăți parțiale în avans.
Dată fiind reciprocitatea și interdependența obligațiilor asumate de părțile contractante (vânzarea și implicit predarea bunurilor, respectiv plata prețului), fiecare dintre obligațiile reciproce fiind cauza juridică a celeilalte, instanța reține că neîndeplinirea culpabilă a uneia dintre obligații, în cauză, cea de livrare a bunurilor comandate, lipsește de suport juridic obligația reciprocă, respectiv pe cea de plată a prețului.
Întrucât reclamanta a dovedit relațiile contractuale cu pârâta, îndeplinirea propriei obligații de plată a avansului și neîndeplinirea de către pârâtă a obligației corelative, de livrare, instanța stabilește obligația acesteia din urma de a-i restitui reclamantei suma pretinsă.
Pentru aceste motive, instanța urmează să admită cererea de chemare în judecată și să oblige pârâta la restituirea sumei de 4750 Euro achitate de reclamantă cu titlu de avans.
Reținând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, având în vedere că pârâta a căzut în pretenții, instanța o va obliga la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru în cuantum de 1361,30 lei și timbru judiciar, în sumă de 5 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. G. H. & GARTEN GmbH cu sediul în București, ..17, .. Etaj 7, Apartament 74, Sector 5 în contradictoriu cu pârâta S.C. H. T. S.R.L. cu sediul în . Florești, ., Județul Ilfov.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de_ lei debit.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Tășcan A. F. G.
Pentru grefierul aflat în concediu de odihnă
semnează grefierul șef,
Red.jud.T.A.
Thn.red.gr.FG/4 ex /
4.02.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 746/2013. Judecătoria BUFTEA | Somaţie de plată. Sentința nr. 234/2013. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
