Plângere contravenţională. Sentința nr. 1877/2014. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1877/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 12683/94/2012
Dosar nr._ /94/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR.1877
Ședința publică de la 21.05.2014
Instanța constituită din:
Președinte: M. E.
Grefier: R. U.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 14.05.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 15.10.2012 sub nr._/193/2012, petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, anularea procesului verbal . nr._/20.09.2012.
În motivare petenta a arătat că a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1600 lei în temeiul OG 37/2007, art.8 alin.1, pct.14, art.9, alin.1 lit.a, pentru nedotarea cu aparat tahograf funcțional. Mai arată petenta că la data efectuării controlului a fost sesizată o defecțiune tehnică a aparatului tahograf care ulterior a fost remediată.
În drept: OG 2/2001.
În susținerea cererii petentul a anexat copie a procesului verbal contestat.
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii și menținerea actului de sancționare ca temeinic și legal, fapta săvârșită de petentă întrunind elementele constitutive ale contravenției sancționată de OG 37/2007, art.8 alin.1 pct.14.
Cu privire la legalitatea procesului verbal intimatul arată că este încheiat cu respectarea disp. art.16, art.17, art.9 din OG 2/2001.
Totodată, arată intimata, întocmirea procesului verbal în lipsa reprezentantului contravenientei și neconsemnarea obiecțiunilor nu sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute conform art.17 din OG nr.2/2001.
Petenta a formulat precizare a plângerii contravenționale, prin care a arătat că, în virtutea art.11 din Regulamentul de organizare ISCTR, aprobat prin HG 1088/02.11.2011, agentul constatator și-a depășit atribuțiile prevăzute de art.7 lit. b din Regulamentul mai sus menționat. Totodată, mai arată petenta, în condițiile în care vehiculul nu transporta nici marfă și nici călători, ci doar muncitori către șantierul aflat pe ., autoturismul nu se afla sub incidența OG 37/2007 cu completările și modificările ulterioare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
P. procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ incheiat la data de 20.09.2012 de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de_ lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 9 alin. 1 lit.a din O.G. nr. 37/2007, întrucât la data de 20.09.2012, ora 13.50, pe DNCB, localitatea Chitila, s-a constatat ca auto cu numărul de înmatriculare_ nu detinea un aparat tahograf functional, conducătorul auto neprezentând diagrame sau verificare tahograf valabilă.
Procesul verbal a fost comunicat petentului, aceasta încadrându-se în termenul legal de depunere a plângerii de 15 zile prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Instanța subliniază faptul că procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Fiind investită potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța constată că în cauza de față petentul nu a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta nefiind, așadar, răsturnată.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta comisă de petent constituie contravenția prevăzută de articolele mai sus menționate.
Astfel, din analiza inscrisurilor depuse la dosar se poate constata că, contrar celor afirmate de către petent, la data constatării contraventiei, autovehiculul_ era folosit pentru transport marfa. Astfel, intimata a depus la dosar înscrisul, reperezentând aviz de insotire a marfii . nr._/20.09.2012, obtinut ca urmare a controlului din 20.09.2012.
Pe de altă parte, trebuie arătat că formularul de control în trafic . nr._, semnat fără obiectiuni de către angajatul intimatei N. C., arată ca autoutilitara_ nu avea un tahograf functional.
S-a mai depus la dosar de către intimată licenta de transport international de mărfuri pentru autovehiculul_, ceea ce implica pentru aceasta obligatia de a avea un aparat tahograf funtional instalat pe acesta.
P. plângerea contravențională, petenta a recunoscut că aparatul tahograf nu funcționa in ziua controlului, dar că a remediat defectiunea.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța reține dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea aplicată pentru săvârșirea unei contravenții trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanta consideră că nu se impune reindividualizarea sancțiunii contravenționale raportat la gravitatea faptei.
Față de aceste considerente, instanța urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea privind pe petenta ., cu sediul în ., Ploiești, ., jud. Prahova, în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, cu sediul în București, Bv. D. G. nr.38, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.05.2014
PREȘEDINTEGREFIER
Red jud. M.E/gref.RU/4 ex/18.07.2014
← Pretenţii. Sentința nr. 6414/2014. Judecătoria BUFTEA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2365/2014.... → |
---|