Plângere contravenţională. Sentința nr. 2204/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2204/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 4511/94/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 2204
Ședință publică din data de 10.06.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
P.- V. P. BADITA
GREFIER- S. I. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de petentul Ö. F., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect plângere contravențională – . nr._ din data de 18.03.2013.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 03.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 10.06.2014 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul acestei petenta Ors F., în contradictoriu cu intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, SERVICIUL RUTIER a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/18.03.2013 întocmit de intimat.
În motivare, petenta a arătat că prin procesul verbal contestat . nr._/18.03.2013 a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 675 lei (9 puncte amendă) în temeiul art. 102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002, aplicându-se și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Petenta solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal contestat întrucât nu se face vinovată de cele reținute în sarcina sa, la aplicarea sancțiunii nu s-au avut în vedere dispozițiile legale prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, agentul constatator a completat procesul verbal la rubrica alte mențiuni fără a o lăsa pe petentă să facă obiecțiuni, iar înștiințarea de plată a rămas necompletată încălcându-se astfel prevederile art. 25 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Petenta și-a întemeiat cererea în drept pe disp. art. 16 din OG nr. 2/2001 și art. 102-105 din OUG nr. 195/2002.
A depus în copie procesul verbal de contravenție . nr._/18.03.2013 și copia cărții de identitate.
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, conform art. 15, lit i din Legea 146/1997.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii petentei, menținerea procesului verbal ca temeinic și legal, și a comunicat buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și atestat operator radar, înregistrarea video nemaifiind disponibilă.
In cauza a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile existente la dosar.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției CP nr._/18.03.2013, petenta a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 675 lei, și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 zile pentru încălcarea prevederilor art.102/3/e din O.U.G nr.195/2002 (depășirea vitezei regulamentare).
În fapt, s-a reținut că în data de 18.03.2013, petenta a condus autoturismul cu nr. de inmatriculare_ pe DNCB, Km 2+500, localitatea Otopeni, jud. Ilfov fiind înregistrată de aparatul radar având o viteza de 147 km/h, viteza legală pentru acel sector de drum fiind de 90 km/h.
Plângerea a fost depusă cu respectarea termenului de 15 zile stabilit de art.118 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art.16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din același act normativ și a fost semnat de agentul constatator și de către petent, cu mențiunea că „nu are obiecțiuni și se află singură în autoturism.” Totodată instanța constată că procesul verbal contestat a fost completat la rubrica ”mențiuni”, petenta semnându-l fără a face nici un fel obiecțiuni, iar înștiințarea de plată cuprinde mențiunile prev. de art. 25 alin. 3 din OG nr. 2/2001, acestea făcând parte din formularul tipizat.
Instanța apreciază că dacă simpla semnătură a contravenientului la rubrica de luare la cunoștință de procesul-verbal nu echivalează, în principiu, cu recunoașterea faptei, nu același lucru se poate spune despre situația în care același contravenient semnează actul ce indică lipsa obiecțiunilor sale. Este de presupus că, într-o asemenea situație, orice persoană ar lua o minimă atitudine față de actul nelegal și cu conținut incorect, refuzând să își asume, prin semnătură, o mențiune ce nu corespunde adevărului. Nu există o altă explicație rezonabilă decât recunoașterea faptei pentru ca petenta să fi semnat procesul-verbal care indica lipsa obiecțiunilor sale. Acesta nu a contestat semnătura și nu a oferit o explicație pentru această atitudine. Faptul că ulterior petentul și-a schimbat atitudinea nu înlătură prezumția simplă întemeiată pe însăși atitudinea sa inițială
Față de aceste considerente instanța apreciază că procesul verbal este legal întocmit, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate absolută.
Analizând temeinicia procesului verbal, instanța constată că în cuprinsul acestuia s-a reținut o situație de fapt corectă, sancționarea petentului realizându-se cu respectarea dispozițiilor legale, fapta acestuia de a circula cu viteza de 147 km/h în zona de restricție a vitezei la 90 km/h întrunind elementele contravenției reglementate de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Potrivit acestor reglementări conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Contravenția a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic (Buletinul de verificare metrologică - fila nr.25 în dosar).
Având în vedere aceste considerente, instanța constată că intimatul a probat contravenția reținută în sarcina petentei, iar aceasta din urmă, prin susținerile sale, nu a reușit să facă dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cadrul procesului verbal de constatare a contravenției, actul astfel contestat bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate, temeinicie și veridicitate ce i-au fost conferite de lege.
Cu privire la sancțiune, instanța reține că agentul constatator a făcut o corectă încadrare a faptei reținute în sarcina petentului și a aplicat sancțiunile prevăzute de art.102 alin.3 lit.e din O.U.G. 195/2002 în mod legal. Pentru stabilirea acesteia, agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste dispoziții legale și de datele cauzei, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile, stabilind numărul de puncte-amendă pentru clasa de sancțiuni aplicabilă contravenției reținute în sarcina petentului. Totodată, instanța reține că atât sancțiunea principală a amenzii cât și cea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile sunt proporționale cu gravitatea faptei și pericolul social al acesteia, criterii legale prevăzute de art.98 alin. 3 din O.U.G. nr.195/2002. Astfel, instanța are în vedere că fapta de a circula cu viteză peste limita legală în timp ce traversezi o localitate are o anumită gravitate prin raportare la urmările care s-ar fi putut produce, petentul, prin fapta sa, punând în pericol siguranța sa, a celorlalți participanți la trafic cât și a locuitorilor din zonă.
Văzând și disp. art.34 din O.G. nr.2/2002, instanța va respinge plângerea contravențională formulată ca neîntemeiată și va menține procesul verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.
Conform art. 36 alin. 2 din OG 2/2001, în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat. Instanța apreciază că se impune obligarea petentului la plata sumei de 50 de lei, aceasta reprezentând o evaluare proporțională a cheltuielilor efectuate cu procedura prealabilă și judecarea cauzei la un singur termen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul Ö. F. - sector 4, București, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV - sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiata si menține procesul verbal contestat ca legal si temeinic.
În temeiul art. 36 alin. 2 din OG 2/2001 obligă petenta la plata către stat a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțata in ședința publica, astăzi, 10.06.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
BADITA V. P.M. S. I.
Red. Jud. PVB/thn MSI/
04 ex/red.09.07.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1267/2014. Judecătoria BUFTEA | Pretenţii. Sentința nr. 2209/2014. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
