Plângere contravenţională. Sentința nr. 6455/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6455/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 5777/94/2013
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6455
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 27.11.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul A. D. și pe intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- obiectul cauzei – plângere contravențională,
- stadiul procesual – fond,
- cauza fiind la cel de-al doilea termen de judecată,
- petentul a fost citat cu mențiunea de a indica numele și domiciliul martorului încuviințat, în termen de 5 zile în vederea citării, sub sancțiunea decăderii din probă, după care:
Instanța constată decăderea petentului din proba testimonială, având în vedere că acesta nu a depus lista cu numele martorului încuviințat de instanță.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2013 sub nr._, petentul, A. D., în contradictoriu cu intimata, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/ 18.04.2013, solicitând instanței anularea procesului-verbal, ca fiind nelegal și netemeinic.
În motivarea cererii, petentul a arătat că nu se face vinovat de cele reținute în procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/18.04.2013, fiind sancționat în mod ilegal.
A mai precizat că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa sa și nu a avut posibilitatea să formuleze obiecțiuni.
Față de aspectele învederate, petentul a solicitat instanței admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Petentul a depus la dosar, în copie, procesul-verbal contestat, precum și copii de pe actele de identitate ale martorilor propuși.
Deși legal citată, intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar: punct de vedere al agentului constatator.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 18.04.2013 petentul a fost sancționat contravențional cu amenda de 200 lei și de 300 lei, pentru că în data de 18.04.2013, ora 15:45, în orașul B., . a refuzat să dea detalii sau se legitimeze cu actul de identitate la cererea justificată a organelor de menținere a ordinii publice. De asemenea, a adresat expresii și cuvinte jignitoare de natură să tulbure ordinea și liniștea publică, contravenții prevăzute de art. 3 pct. 31 și de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și sancționate de art. 4 alin. 1 lit. a și b din Legea 61/1991.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 61/1991 au drept scop garantarea siguranței publice, apărarea ordinii și prevenirea faptelor ilicite, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora.
Conform art. 3 pct. 1 din Lg nr. 61/1991, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.
Conform art. 3 pct. 31 din Lg nr. 61/1991, constituie contravenție refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Prin probele propuse de petent și administrate de instanță în cursul procesului, acesta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, nereușind astfel să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că, petentul s-a apărat prin faptul că acesta a intervenit într-o discuție purtată între agentul constatator și anumite persoane din fața unui local.
În cauza de față, dat fiind că sunt contravenții constatate pe loc de agentul constatator, care nu au lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Prin urmare, petentul nu a făcut dovada susținerilor sale, motiv pentru care argumentele sale nu sunt de natură a conduce la reținerea unei situații de fapt distincte de cea consemnată.
Instanța constată că agentul constatator a observat personal faptele săvârșite de petent și a avut posibilitatea de a aprecia dacă acesta respectă sau nu dispozițiile legale.
Din punctul de vedere al agentului constatator(f. 20), reiese faptul că petentul a adresat injurii și cuvinte jignitoare unor minori, precum și organelor de poliție, refuzând totodată să se legitimeze.
Petentul nu a dovedit existența unui motiv obiectiv pentru care agentul constatator nu ar fi putut observa ce s-a întâmplat și niciun motiv de subiectivitate pentru care acesta nu ar putea fi considerat imparțial.
Cu toate că prin plângere petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată pentru fiecare dintre cele două contravenții reținute în sarcina sa, sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, ținând seama de împrejurările în care au fost săvârșit faptele, de modul și mijloacele de săvârșire ale acestora, de scopurile urmărite, de urmările produse, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Potrivit art. 36 alin. 2 din OG 2/2001 în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat. În cauza de față, față de complexitatea cauzei și actele comunicate de către intimată pentru realizarea apărării, instanța stabilește cheltuielile judiciare la 100 lei, care vor fi achitate de către petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul A. D., cu domiciliul în B., .. 296, J. ILFOV, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 18.04.2013 în contradictoriu cu intimata IPJ Ilfov, cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 36 alin. 2 din OG 2/2001 obligă petentul la plata către stat a sumei de 100 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. A.L.B./D.S. și A.L.B./4 ex./13.08.2015
Comunicat părților azi, 2 ex, ………… 2015, Grefier,
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 1994/2014. Judecătoria BUFTEA | Somaţie de plată. Sentința nr. 3062/2014. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
