Somaţie de plată. Sentința nr. 977/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 977/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 3970/94/2012
ROMÂNIA -JUDEȚUL ILFOV
JUDECĂTORIA BUFTEA
Dosar nr._
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 977
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 20.03.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE B. A. - L.
GREFIER F. G.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță de plată formulată de creditoarea S.C. E. S.R.L. în contradictoriu cu debitoarea S.C. C. E. SERVICE S.R.L.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru creditoare se prezintă avocat N. S. cu împuternicire avocațială ., nr._/2014 depusă la dosar la acest termen de judecată, lipsă fiind debitoarea.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința care arată următoarele:
- cauza a fost suspendată în temeiul art. 1551 C.pr.civ. pentru neîndeplinirea creditoarei a obligațiilor impuse de instanță, în sensul de a preciza temeiul de drept al cererii, de a depune calculul debitului reprezentând penalitățile de întârziere și de a face dovada sediului debitoarei; la data de 04.12.2013 creditoarea a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei și a atașat la cerere Certificatul constatator emis de ONRC cu privire la debitoare și a făcut precizări cu privire la calculul penalităților;
Apărătorul creditoarei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru respectiv chitanța nr._(204) în valoare de 20 lei și timbru judiciar de 0.15 lei, pe cererea de repunere pe rol a cauzei.
Instanța ia act că s-a făcut de către creditoare dovada achitării taxei judiciare de timbru pe cererea de repunere pe rol a cauzei.
Instanța, pune în dezbatere cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de creditoare.
Apărătorul creditoarei solicită repunerea cauzei pe rol.
Instanța, deliberând asupra cererii de repunere a cauzei pe rol, instanța încuviințează cererea de repunere a cauzei pe rol, constatând că s-a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor și în temeiul dispozițiilor art. 245 C.pr.civ., dispune continuarea judecății.
Nefiind cereri prealabile, instanța acordă cuvântul pe probe.
Apărătorul creditoarei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța, în temeiul art. 167 codul de procedură civilă încuviințează pentru creditoare proba cu înscrisurile de la dosar, ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de soluționat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul creditoarei solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată. Între părți a existat încheiat un contract, s-au emis facturi care arată efectuarea serviciilor, solicită obligarea debitoarei la plata debitului și a penalităților, până la rămânerea definitivă a hotărârii, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și timbrul judiciar.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ creditoarea .. a chemat în judecată debitoarea S.C. C. E. Service S.R.L. solicitând ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună somația de plată precum și termenul de plată împotriva debitoarei prin care să fie obligată la plata sumei de 1.210,50 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de salubritate prestate, a penalităților de întârziere conform contractului de servicii de salubritate nr. 455/25.03.2009, până la pronunțarea sentinței, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și timbrul judiciar.
În fapt, a arătat că între părți a fost încheiat contractul de prestări servicii salubritate nr. 455/25.03.2009, prin care clientul a achiziționat servicii de salubritate. Valoarea serviciilor achiziționate de debitoare este calculată în funcție de cantitatea de deșeuri ridicată. Debitorul nu și-a respectat obligația de plată, deși creditoarea și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale de ridicare, transportare și depozitare a deșeurilor menajere. P. adresa nr. 343/08.02.2012 s-a încercat soluționarea cauzei pe cale amiabilă. A apreciat îndeplinite condițiile art. 1 din O.G. nr. 5/2001, creanța fiind certă, față de existența contractului încheiat între părți, este lichidă, cuantumul creanței fiind determinat și este exigibilă, obligația de plată a prețului a devenit scadent.
Cu privire la capătul de cerere privind penalitățile a solicitat penalități conform art. 14 din Contractul nr. 455/25.03.2009.
În drept, creditoarea a invocat dispozițiile O.G. nr. 5/2001, art. 1270, 1272, art. 1538 și urm, art. 1516, art. 1548, art. 1719 Codul Civil, art. 43 C. .. nr. 119/2007, art. 274 C.pr.civ. Totodată a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În susținerea cererii creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri sens în care a depus la dosar în copie înscrisuri doveditoare.(f. 5-11).
Debitoarea, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Analizând întregul material probator administrat în cauză:
În fapt, instanța reține că între părți s-au derulat raporturi contractuale civile, în baza contractului de prestare servicii de salubritate nr. 455/25.03.2009(f. 6-7), prin care creditoarea s-a obligat să îi asigure prestarea activității de colectare a deșeurilor menajere și industriale debitoarei.
Debitoarea, în calitate de utilizator, avea obligația prevăzută de art. 10 lit. b din contract de a achita în termenele stabilite obligațiile de plată, în conformitate cu prevederile contractului de prestare a activității de colectare a deșeurilor.
Potrivit art. 13 și 14 din contract, facturarea se face, lunar, în baza prețurilor și tarifelor aprobate; a cantităților ridicate conform perioadei de facturare. Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, penalitățile fiind de 0,1%/zi de întârziere. Penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței. Valoarea totală a penalităților nu poate depăși cuantumul debitului și se constituie venit al operatorului.
În temeiul acestui contract, creditoarea a emis mai multe facturi fiscale, din care au rămas neachitate în valoare de 1210,50 lei.
În drept, potrivit art. 2 alin. 1 din O.U.G nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, „dispozițiile acestei ordonanțe se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesioniști”, respectiv a unui contract de prestări servicii, a cărui existență este probată cu facturi fiscale, însușite de ambele părți prin semnătură și ștampilare.
Caracterul cert, lichid și exigibil al creanței se determină în conformitate cu prevederile art. 379 alin. 3 și 4 C.proc.civ., potrivit căruia creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
În ceea ce privește contractul încheiat între părți, instanța constată că acesta are natură juridică a unui contract între profesioniști, potrivit art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 pct. 1 din O.U.G. nr. 119/2007, deoarece atât creditoarea cât și debitoarea sunt profesioniști și are ca obiect prestarea unor servicii contra unui preț constând într-o sumă de bani.
Referitor la caracterul cert al creanței, instanța reține că existența acesteia este neîndoielnică deoarece facturile au fost emise în baza contractului, negociat de către ambele părți. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 379 alin. (3) C.proc.civ., existența creanței rezultă din facturile emise de către creditoare în temeiul contractului semnat și ștampilat de ambele părți.
Sub acest aspect, sunt de menționat dispozițiile art. 46 C. .. 230 lit. c din Legea nr. 71/2011, în conformitate cu care obligațiile între profesioniști pot fi probate cu orice mijloace de probă, inclusiv cu facturi acceptate. Factura emisă de un profesionist reprezintă un înscris sub semnătură privată prin care se constată executarea unei operațiuni rezultate din exploatarea unei întreprinderi, ceea ce înseamnă că face dovadă împotriva emitentului și în favoarea destinatarului. În situația în care factura este acceptată de către destinatar, atunci aceasta face dovada și în favoarea emitentului. Mai trebuie precizat că acceptarea, fie că este expresă, fie că este tacită, reprezintă un act juridic care obligă pe profesionistul acceptant la plată, ceea ce înseamnă că acceptarea facturii trebuie să fie manifestarea voinței persoanei care angajează profesionistul din punct de vedere juridic în raporturile cu terții.
Instanța constată că facturile fiscale depuse la dosarul cauzei(f. 5-9) sunt însușite de ambele părți prin semnătură și ștampilă, cu excepția facturii fiscale . nr._/21.04.2010(f. 10), însă caracterul cert al creanței creditoarei rezultă fără echivoc din faptul că pe de o parte aceste facturi au fost emise în baza contractului încheiat, negociat, semnat și ștampilat de ambele părți, iar pe de altă parte facturile au fost acceptate de debitoare prin aplicarea ștampilei firmei și semnătura reprezentantului debitoarei.
Mai mult, întrucât debitoarea nu a formulat întâmpinare, instanța are în vedere prevederile art. 9 alin. 1 din O.U.G. 119/2007 potrivit cărora, sub sancțiunea decăderii, debitoarea poate contesta creanța prin întâmpinare. Întrucât debitoarea nu a formulat întâmpinare, prin interpretarea textului citat rezultă ca aceasta nu a contestat creanța, aceasta fiind astfel recunoscută.
În ceea ce privește caracterul lichid, cuantumul creanței trebuie să fie determinat prin înscrisul care o constată sau, cel puțin, să fie determinabil prin înscrisul respectiv sau prin alte înscrisuri ce emană, sunt recunoscute sau, după caz, sunt opozabile debitorului, în conformitate cu prevederile art. 379 alin. 4 C.proc.civ.. În cauză, instanța constată caracterul lichid al creanței întrucât este determinată potrivit înscrisurilor depuse la dosar, respectiv facturile fiscale emise de creditoare, în cuantum total de 1210,50 lei.
Din punct de vedere al exigibilității, instanța constată că este necesar ca termenul prevăzut în favoarea ori și în favoarea debitorului să fie împlinit. Instanța reține că această condiție este îndeplinită, scadența fiind stipulată astfel potrivit stipulațiilor art. 14 alin. 1 din contractul nr. 455/25.03.2009(f. 6-7): Utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data primirii facturii. Astfel, termenul de scadență s-a împlinit pentru fiecare factură fiscală.
Întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 119/2007, creditoarea reușind să probeze dreptul său de creanță, în cuantum de 1210,50 lei, iar debitoarea nu a probat liberarea sa de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege, potrivit regulilor referitoare la sarcina probei din materia obligațiilor, instanța, văzând dispozițiile art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2007, constată că cererea este întemeiată, urmând să admită cererea creditoarei și sa emită o ordonanță de plată prin care va soma debitoarea să achite creditoarei suma de 1210,50 lei, în termen de 20 zile de la comunicare.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, din analiza contractului încheiat între părți, instanța constată că potrivit art. 14 alin. 2 din contract neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, penalitățile fiind de 0,1%/zi de întârziere. Penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței. Valoarea totală a penalităților nu poate depăși cuantumul debitului și se constituie venit al operatorului.
Cu privire la această stipulație instanța apreciază că această clauză este negociată și însușită de debitoare, semnătura și/sau ștampila aplicate pe înscrisul constatator al contractului de către debitoare având valențe de acceptare a unei atare clauze. Clauza penală trebuie negociată și însușită neechivoc de către debitoare, exigență care în cauză este satisfăcută.
Ca atare, instanța consideră clauza privind penalitățile de întârziere ca fiind una negociată și acceptată de către debitoare astfel că va admite capătul de cerere având ca obiect penalități ca întemeiat obligând debitoarea să plătească creditoarei penalități de întârziere în cuantum procentual, de 0,1%/zi de întârziere aferente debitului, de la data scadenței fiecărei facturi, până la data de 20.03.2014, într-un termen de 20 zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Având în vedere dispozițiile art. 274 C.proc.civ. și constatând culpa procesuală a debitoarei, instanța urmează oblige debitoarea la plata către creditoare a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 39,3 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de creditoarea S.C. E. S.R.L. cu sediul ales la Cabinet de Avocat „N. S.” în Orașul Voluntari, ..1B, Județul Ilfov în contradictoriu cu debitoarea S.C. C. E. SERVICE S.R.L. cu sediul în București, ..74-76, ., Apartament 88, Sector 6.
Obligă debitoarea să plătească suma de 1210,50 lei către creditoare reprezentând contravaloare servicii prestate, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,1%/zi de întârziere aferente debitului, de la data scadenței fiecărei facturi, până la data de 20.03.2014, într-un termen de 20 zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.03.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER
B. A. - L. F. G.
Red.jud.B.A.L..
Thn.red.gr.FG/6ex /
30.04.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1161/2014.... | Actiune in regres. Sentința nr. 917/2014. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
