Actiune in regres. Sentința nr. 156/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 156/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 6522/94/2014
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 156
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanta G. A. SA, pârâta . REASIGURARE SA, și pe intervenientul forțat P. L. A., având ca obiect acțiune în regres.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 08.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 15.01.205, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 17.07.2014 sub nr._, reclamanta, S.C. G. A. SA, a chemat în judecată pe pârâta, S.C. E. R. asigurare Reasigurare S.A., cu citarea în calitate de intervenient forțat, a șoferului vinovat de producerea accidentului, P. L. A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 16.798,64 lei, reprezentând contravaloarea despăgubirilor acordate de reclamantă, asigurător CASCO, pentru pagubele suferite de autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, la plata sumei de 369,57 lei, reprezentând penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, calculate pentru perioada 27 iunie 2014 – 18 iulie 2014; la plata în continuare a penalităților de la data de 18 iulie 2014 până la data plății integrale a debitului; precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 19.11.2013, intervenientul fortat, P. L. A., conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, asigurat de răspundere civila obligatorie la societatea parata, a produs din culpa sa un accident de circulație, in care a avariat autoturismul cu nr. de înmatriculare_, asigurat CASCO la societatea reclamantă.
În baza poliței CASCO, reclamanta a plătit despăgubirea în cuantum de 16.798,64 lei.
Pârâta a refuzat nejustificat plata sumei reprezentând indemnizația plătită de societatea reclamantă asiguratului CASCO pentru autovehiculul_, deși, potrivit art.2210 din N.C.C. în limita indemnizației plătite, asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului său.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art.192 și următoarele C.proc.civ., art. 2210 alin.1, art.1349, art.1381 – 1386 Noul Cod Civil, art.54, art.49 din Legea 136/1995, art.64 alin.2 din Ordinul 14/2011 al C.S.A.
La cerere au fost atașate, în copie, înscrisuri (filele 5-33).
Pârâta . REASIGURARE SA a depus întâmpinare prin care a arătat că, în ceea ce privește primul capăt de cerere privind obligarea la plata sumei de 16.798,64 lei, nu a achitat suma solicitată, dar dosarul a fost propus la plată pentru suma indicată și va fi achitat în perioada imediat următoare.
Referitor la capătul de cerere privind la penalitățile de întârziere, pârâta a precizat că înaintarea documentelor necesare deschiderii dosarului de daună a fost făcută către . REASIGURARE SA, dar plata despăgubirilor nu a fost efectuată încă.
În privința cheltuielilor de judecată, pârâta a precizat că este de acord cu plata acestora.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 și următoarele N.C.P.C., Legea 136/1995, Ordinul C.S.A. nr.14/2011.
Ulterior, reclamanta a depus cerere precizatoare prin care a arătat că pârâta a achitat debitul, reclamanta înțelegând să-și restrângă pretențiile la penalități si cheltuieli de judecata.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În fapt, la data de 19.11.2013, intervenientul forțat P. L. A., în timp ce conducea autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, pentru care era în vigoare asigurare de răspundere civilă obligatorie la societatea pârâtă, a produs din culpa sa un accident de circulație în care a fost avariat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, asigurat CASCO la societatea reclamantă.
La data producerii accidentului – autoturismul cu nr. de înmatriculare_ avea încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă la . Reasigurare SA, conform poliței ./16/H16/DV nr._(f. 29), iar autoturismul cu numărul de înmatriculare_ era asigurat facultativ la reclamantă, astfel cum rezultă din contractul de asigurare facultativă (f. 23).
Conform procesului-verbal de contravenție . nr._/19.11.2013 (fila 31), intervenientul forțat este vinovat de producerea accidentului.
La cererea asiguratului său, reclamanta a deschis dosar de daună, în cadrul căruia a aprobată despăgubirea de 16.798,64 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul cu număr de înmatriculare nr._, despăgubire care a fost achitată către societatea reclamantă, astfel cum rezultă din ordinul de plată (f. 7).
În drept, în ceea ce privește legea civilă aplicabilă instanța consideră că izvorul raportului obligațional în prezenta cauză este fapta juridică extracontractuală săvârșită de către intervenientul forțat. Prin urmare, cu privire la legea care guvernează prezentul raport litigios, instanța consideră că sunt incidente dispozițiile art. 103 din Legea nr. 71/2011 potrivit cărora obligațiile născute din fapte juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii lor ori după caz, săvârșirii lor. Având în vedere că fapta extracontractuală dedusă judecății a fost săvârșită pe data de 19.11.2013, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Noului Codului Civil.
Potrivit art. 2210 alin. 1 N.C.Civ., în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane.
Potrivit art. 2208 alin. 1 N.C.Civ., în cazul producerii riscului asigurat, asigurătorul trebuie să plătească indemnizația de asigurare în condițiile prevăzute în contract.
Conform art. 1357 din Codul Civil „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”. De asemenea, conform alin.2 „autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.
Reclamanta are dreptul de a se regresa pentru despăgubirea plătită împotriva persoanei care se face vinovată de producerea accidentului, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.
Reclamanta a formulat la data de 05.12.2014 o cerere precizatoare(f. 69), prin care a învederat instanței că pârâta a achitat suma solicitată drept despăgubire în cuantum de 16.798,64 lei la data de 03.12.2014, iar față de față de achitarea debitului principal, a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata penalităților de 0,1% pe zi întârziere aferente debitului, precum și obligarea la cheltuielile de judecată.
În cauză, fapta ilicită constă în încălcarea de către intervenientul forțat a regulilor de circulație prevăzute de OUG 195/2002, prejudiciul fiind reprezentat de avariile produse autoturismului asigurat CASCO. De asemenea, între faptă și prejudiciu există legătură de cauzalitate, culpa exclusivă a intervenientului forțat în producerea accidentului fiind stabilită prin procesul-verbal de contravenție . nr._/19.11.2013(fila 31).
Reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere de la data de 27.06.2014, data scadentă, dar instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada comunicării pârâtei a cererii de despăgubire, a cuantumului prejudiciului si actelor dosarului de dauna. Astfel, deși există o cerere de despăgubire către pârâtă(f. 6), aceasta nu poartă ștampila cu numărul de intrare la societatea pârâtă și nici nu este făcută dovada de comunicare a acesteia.
În consecință, reclamantei i se cuvin penalitățile având în vedere data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 10.07.2014(data depunerii la poștă-f. 35 verso), fiind aplicabile dispozițiile art. 64 alin.4 din Normele aprobate prin Ordinul 14/2011 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, conform cărora, dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la alin. (2) și (3) sau și le îndeplinește defectuos, la suma solicitată pentru plata asigurătorului RCA se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere
Față de aceste considerente, în temeiul art. 2210 din Codul Civil, instanța va admite în parte acțiunea promovată de reclamantă, astfel cum a fost precizată, și va obliga pârâta la plata la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1 % pe zi, calculate la suma de 16.798,64 lei pe zi, de la data de 10.07.2014 până la data de 03.12.2014.
În temeiul art. 453 C.proc.civ., întrucât pârâta a căzut în pretenții, instanța va admite în parte cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 954,49 lei constând în taxă judiciară de timbru.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. G. A. S.A., cu sediul ales în sector 6, București, .. 139, în contradictoriu cu pârâta S.C. E. R. ASIGURARE REASIGURARE S.A., cu sediul în Voluntari, Șoseaua București Nord,Global City Business Park, nr. 10, .. 4, J. Ilfov și intervenientul forțat, P. L. A., cu domiciliul în sector 6, București, .. 15, ., . a fost precizată.
Obligă pârâta la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1 % calculate cu privire la suma de 16.798,64 lei pe zi, de la data de 10.07.2014 până la data de 03.12.2014.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 954,49 lei constând în taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./D.S./ 5 ex./10.08.2015
Comunicat părților, azi, 3 ex...........................Grefier,
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 8/2015. Judecătoria BUFTEA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 190/2015.... → |
|---|
