Ordin de protecţie. Sentința nr. 618/2015. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 618/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 378/94/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 618
Ședința din camera de consiliu de la 12.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – TOMA STERICĂ DAN
GREFIER - M. G.
Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria B., a fost reprezentat de procuror N. D..
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta B. O. și pe pârâtul B. S. F., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns reclamanta personal și asistată de avocat T. C. – G. – cu împuternicire avocațială depusă în ședință publică, a răspuns pârâtul personal. S-a prezentat martorului D. R..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
- obiectul cauzei – ordin de protecție, stadiu procesual – fond;
- Postul de Poliție Mogoșoaia a depus la dosarul cauzei, la data de 10.02.2015, lucrarea înregistrată sub nr._/30.12.2014.
Față de lipsa avocatului desemnat să acorde asistența judiciară din oficiu pârâtului B. S. F., instanța dispune lăsarea dosarului la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta personal și asistată de avocat T. C. – G. – cu împuternicire avocațială aflată la dosar (f.39), a răspuns pârâtul personal și asistat de avocat din oficiu B. F. – cu împuternicire avocațială aflată la dosar (f.37). S-a prezentat martorului D. R..
Pârâtul B. S. F. arată că nu a luat cunoștință de conținutul cererii de chemare în judecată, care nu i-a fost comunicată.
Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria B., prin reprezentant, consideră că este necesară amânarea cauzei pentru ca pârâtul să ia cunoștință de conținutul cererii de chemare în judecată.
Reclamanta reprezentată de avocat pune concluzii de respingere a cererii de amânare în condițiile în care procedura de citare cu pârâtul a fost legal îndeplinită, acesta a locuit mereu în imobilul din Mogoșoaia.
Pârâtul reprezentat prin avocat solicită comunicarea în ședință publică a unei copii a cererii de chemare în judecată, consideră că se impune amânarea cauzei având în vedere că nu se cunoaște conținutul cererii de chemare în judecată, și față de probatoriul încuviințat la termenul trecut să se indice un martor, astfel încât să poată fi audiat câte un martor pentru fiecare dintre părți la termenul următor.
Instanța constată că pârâtul a fost legal citat pentru termenul din data de 29.01.2015, prin agent procedural, s-a efectuat comunicarea acțiunii.
La interpelarea instanței, pârâtul spune că nu a alungat-o pe reclamantă din domiciliul comun, i-a spus că poate să plece dacă nu-i convine.
Față de probatoriul încuviințat la termenul anterior, pârâtul reprezentat de avocat arată că nu poate indica niciun martor.
Instanța, după identificare, procedează la audierea martorului D. R., propus de reclamantă, sub prestare de jurământ religios conform art. 318 și următoarele din Codul de procedură civilă, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Având cuvântul, pârâtul arată că nu sunt reale cele arătate de către martor, a existat o ceartă însă fără incidente, nu a agresat-o pe reclamantă, reclamanta a ridicat vocea, a vorbit despre divorț. Mai arată că a fost în M. de nenumărate ori, tatăl reclamantei este alcoolic și venea des acasă beat iar copilul este traumatizat din cauza tatălui reclamantei. Susține că nu a ridicat vocea de față cu copilul, nu a amenințat-o pe reclamantă că o prinde și o bate. De asemenea, declară că o susține financiar pe reclamantă, i-a dat 400 lei iar prin cont bancar alocația copilului și încă 100 lei. Dorește să păstreze legătura cu minora.
Avocatul reclamantei solicită instanței să se ia act de poziția reclamantei în sensul că nu mai dorește să revină la domiciliul din . înțelege să renunțe la capătul de cerere având ca obiect evacuarea.
Părțile reprezentate de avocat și Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria B., prin reprezentant, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 din codul de procedură civilă declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților în ordine și în condițiile prevăzute la art. 216 din Codul de procedură civilă.
Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria B., prin reprezentant, pune concluzii de admitere a cererii de emitere a ordinului de protecție având în vedere că din probele administrate rezultă necesitatea emiterii unui asemenea ordin de protecție, iar în ceea ce privește măsurile, obligațiile, acestea rămân la aprecierea instanței. Consideră că acest ordin de protecție este în avantajul ambelor părți.
Reclamanta reprezentată de avocat solicită admiterea cererii, să se constate că din probele administrate a rezultat în mod cert faptul că a fost exercitată violența fizică de către pârât împotriva sa.
Avocatul pârâtului solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nesusținută probator în ciuda administrării de astăzi a probei testimoniale, pe considerentul că în ultima perioadă pârâtul a sunat-o, a chemat-o pe reclamantă să vină în casă, să ia lucrurile. Față de faptul că pârâtul a comunicat cu reclamanta nu crede că sunt suficiente motive pentru a justifica interdicția. Mai arată că părțile au trăit în concubinaj 5 ani înainte de încheierea căsătoriei și că dacă pârâtul ar fi fost violent s-ar fi manifestat și atunci.
Având cuvântul, reclamanta învederează faptul că nu a avut acces în casă, lucrurile i-au fost scoase la poartă, banii i-au fost aruncați în mașină și nu a păstrat nici un ban de la pârât, se poate întreține și singură. Mai arată că au stat câteva luni în concubinaj însă și atunci pârâtul a fost violent.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data 14.01.2015, astfel cum a fost precizată la termenul din 29.01.2015, reclamanta B. O. în contradictoriu cu pârâtul B. S. F. a solicitat instanței să dispună emiterea unui ordin de protecție pârâtului, stabilindu-i-se acestuia interdicția oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta și copilul B. M. E., obligarea acestuia la păstrarea unei distanțe de 200 metri față de reclamantă și copil, de locuința acestora.
În motivare, reclamanta a arătat că la data de 23.03.2013 s-a căsătorit cu pârâtul.
Mai arată că încă din perioada concubinajului pârâtul provoca în repetate rânduri scandaluri, lovind-o și adresându-i diferite expresii indecente, jignitoare și lovind-o, chiar și după nașterea copilului, creându-le o stare permanentă de temere.
Susține reclamanta că toate actele de violență ale pârâtului, fac ca atât viața cât și integritatea fizică și psihică a sa, însărcinată în 6 luni, și a copilului de numai 1 an și 3 luni să fie puse într-un real pericol, iar faptele pârâtului demonstrând că oricând poate recurge la un gest de asemenea natură încât să nu se mai poate face nimic.
A mai precizat că a fost plecată la părinții săi în Republica M., stabilind de comun acord cu pârâtul atât momentul plecării dar și momentul întoarcerii respective la data de 20.12.2014, iar de la această dată pârâtul a provocat permanent scandal adresându-i diferite expresii indecente, jignitoare, lovindu-o și încercând să o arunce pe fereastra de la etajul 4 al blocului în care locuiesc.
De asemenea, a menționat faptul că a formulat plângere împotriva pârâtului la poliția Mogoșoaia înregistrată sub nr._/3012.2014.
Mai arată că a introdus acțiunea de divorț la Judecătoria B., fiind înregistrată sub nr._ .
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 25/2012.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, acte de stare civilă.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Instanța a încuviințat și administrat pentru reclamantă proba cu înscrisuri și proba cu martorul D. R. (f.40).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 3 al.1, art. 4 lit. a,b,c, art. 5 lit. a,b si art. 23 al.1,3 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicată, cu modificările ulterioare:
art. 3 alin.1 ,,în sensul prezentei legi, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate’’.
art. 4 ,, violența în familie se manifestă sub următoarele forme:
a) violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;
c) violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;’’
art.5, ,,în sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege:
a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;
b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție’’.
art. 23 alin.1 ,,persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima’’.
Se reține că părțile sunt căsătorite și au locuit împreună cu copilul lor B. M. E., născută la data de 07.09.2013, în com. Mogoșoaia, ..44 B, jud.Ilfov.
Din probatoriul administrat a rezultat faptul că în cursul lunii decembrie 2014, după ce reclamanta a revenit dintr-o vizită pe care a efectuat-o la părinții acesteia în Republica M., între părți a intervenit o situație conflictuală, și în urma violențelor fizice și verbale exercitate de către pârât, la data de 30.12.2014 reclamanta a părăsit domiciliul comun, împreună cu minora, fiind ajutată de martora D. R., la care locuiește și în prezent.
Aceasta din urmă a constatat personal că reclamanta se afla într-o stare foarte proastă, fiind marcată de conflictul cu pârâtul, și încercând o stare de temere. Potrivit declarației martorei, și copilul părților a fost foarte traumatizat o bună bucată de timp. După ce reclamanta s-a mutat la martoră, pârâtul a sunat-o pe reclamantă în mai multe rânduri și a contactat-o pe Skype; în unele convorbiri acesta a amenințat-o pe reclamantă, spunându-i ,,o să vezi tu’’.
.
Urmare a acestor acțiuni, pârâtul i-a indus reclamantei o stare de teamă pentru aceasta și copilul lor minor.
În acest sens, instanța, date fiind raporturile de familie grav afectate, ca urmare a agresiunilor săvârșite de către pârât asupra membrilor familiei, constată că între acesta și reclamantă, există o stare conflictuală, care ar putea avea urmări grave pentru reclamantă și copilul acestora, sau chiar și pentru pârât.
Instanța reține că Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările ulterioare, permite emiterea unui ordin de protecție în scopul înlăturării stării de pericol la care este expusă o persoană datorită unui act de violență din partea unui membru al familiei, act de violență prin care este pusă în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea acesteia.
Violența în familie se poate manifesta sub mai multe forme, enumerate la art.4 din Legea 217/2003, incluzând violența verbală, violența psihologică, respectiv provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințări verbale, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, și alte acțiuni cu efect similar.
Din analiza situației de fapt expuse, reține instanța că se impune ca părțile să nu mai aibă contacte o perioadă de timp pentru a se evita generarea si escaladarea unui nou conflict.
Instanța apreciază că acest comportament al pârâtului se încadrează în noțiunile de violență verbală, violență psihologică si violență fizică, ele fiind de natură să pună în pericol siguranța fizică si psihică ale reclamantei și ale celor 2 copii, sens în care apreciază necesară luarea de măsuri imediate, pentru a asigura protejarea reclamantei și a copiilor împotriva violențelor pârâtului.
În concluzie, pentru considerentele expuse, instanța va admite în parte cererea formulată de reclamanta B. O. în contradictoriu cu pârâtul B. S. F., urmând ca în temeiul disp. art. 23 al.1 din Legea nr. 217/2003, să emită ORDIN DE PROTECTIE pe o durată de 6 luni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea precizată formulată de reclamanta B. O., cu domiciliul în comuna Mogoșoaia, .. 44B, ., . și în fapt în comuna Crevedia, .. 632, J. Dâmbovița în contradictoriu cu pârâtul B. S. F., cu domiciliul în comuna Mogoșoaia, .. 44B, ., ..
În temeiul disp. art. 23 al.1 din Legea nr. 217/2003:
Emite următorul ORDIN DE PROTECTIE prin care, cu caracter provizoriu, pe durata de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin, dispune următoarele:
În temeiul disp. art. 23 al.1 lit. d din Legea nr. 217/2003:
Obligarea pârâtului B. S.-F. să păstreze o distanță minimă de 200 m față de reclamantă și de locuința acesteia.
Obligarea pârâtului să păstreze o distanță minimă de 200 m față de copilul B. M.-E., născută la data de 07 septembrie 2013.
In temeiul disp. art. 23 al.1 lit. f din Legea nr. 217/2003:
Interzicerea pentru pârât a oricărui contact cu reclamanta prin telefon, corespondență, sau în orice alt mod.
În temeiul art.31 al.1 din Legea nr. 217/2003 prezentul ordin se comunică de îndată structurilor Politiei Romane de la locuința pârâtului și a reclamantei.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cheltuielile judiciare reprezentând onorariu avocat, în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile MJ.
Cu drept de recurs în termen de 3 zile de la pronunțare, la Judecătoria B..
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
T. S. D. M. G.
Red. TSD/Tehn.Dact. MG/5 ex/
← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1626/2015. Judecătoria BUFTEA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 3012/2015. Judecătoria BUFTEA → |
---|