Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 4572/2015. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 4572/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 1043/94/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4572
Ședința publică din data de 01.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – TOMA STERICĂ DAN
GREFIER - M. G.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta S. A. S.A. și pe pârâta S. C." 93 Exim S.R.L., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta prin avocat Jircoianu D. – cu împuternicire avocațială aflată la dosar (f.140), a răspuns pârâta prin avocat P. C. – A. – cu împuternicire avocațială aflată la dosar (fila 60).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
- obiectul cauzei – ordonanță președințială, stadiul procesual – fond, cauza se află la al patrulea termen de judecată.
Pârâta reprezentată de avocat învederează faptul că nu deține un alt exemplar al convenției depusă la termenul anterior, în esență este vorba despre o convenție prin care cele două părți se înțeleg cu privire la traversarea acelei porțiuni din dig, societatea pârâtă permițând accesul societății reclamanta, iar societatea reclamantă obligându-se în schimb să despăgubească pentru întreținerea digului și pentru eventuale prejudicii ce s-ar produce.
Reclamanta reprezentată de avocat arată că nu a găsit o asemenea mențiune în copia înscrisului ce i-a fost comunicată.
Părțile reprezentate de avocați arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.p.c., declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților în ordine și în condițiile prevăzute la art. 216 C.p.c.
Reclamanta reprezentată de avocat solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată. Apreciază că în momentul de față depinde de dispoziția pârâtei în a-i permite sau nu accesul și acest aspect ar trebui să fie stabilit de către instanța de judecată, provizoriu, până la soluționarea dosarului de fond având ca obiect servitute de trecere; depune concluzii scrise la dosar.
Pârâta reprezentată de avocat solicită respingerea cererii, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile impuse de lege pentru a se emite o ordonanță președințială.
În ceea ce privește urgența, solicită să se aibă în vedere faptul că în cauză nu rezidă o situație de urgență, lucrările de construcție pe care reclamanta reclamă că urma să le efectueze, nu se mai impun în cauză, din declarațiile martorilor reiese faptul că lucrările de construcție nu mai sunt de actualitate, sunt finalizate, autorizațiile de construire depuse la dosarul cauzei aveau termenul de execuție împlinit la data formulării cererii de chemare în judecată.
Referitor la caracterul vremelniciei, apreciază că până la soluționarea definitivă a dosarului de fond va trece foarte mult timp, a preconizat un termen de 2-3 ani.
În ceea ce privește condiția neprejudecării fondului, consideră că în această procedură instanța poate analiza doar precar fondul, în dosarul de fond se pot administra probe suplimentare. Din declarațiile martorilor reiese faptul că există un alt drum pe care reclamanta se poate deplasa și nu este absolut necesară traversarea digului pe care îl au în administrare.
În replică, reclamanta reprezentată de avocat susține că există o adresă emisă de Primăria comunei P. din care reiese faptul că nu există nici un alt drum. În privința digului, pârâta deține acest dig în proprietate, așa cum rezultă din actul de proprietate depus la dosarul cauzei.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.02.2015 sub nr._, reclamanta S. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta S. C." 93 Exim S.R.L. a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce va pronunța să dispună obligarea de urgență a pârâtei să-i permită trecerea pe terenul său și pe Dig I. Podișor I, situat în ., către calea publică până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr._/94/2014.
În motivare, reclamanta a arătat că la sfârșitul anului 2012, în care a dobândit calitatea de proprietar asupra bunului imobil „Ferma Piscicolă P.” iar contractul de închiriere al pârâtei a încetat, aceasta refuză să îi recunoască un drept de servitute de trecere sau îi impune condiții abuzive pentru respectarea unui drept recunoscut de lege.
Reclamanta consideră că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 996 din Codul de procedură civilă, astfel: măsura solicitată este provizorie, nu soluționează fondul litigiului dintre părți, nu este o măsură definitivă ci doar îi permite să aibă acces la imobilul proprietatea sa o perioadă de timp limitată, doar până la soluționarea dosarului de fond.
A mai arătat că urgența măsurii rezidă în faptul că desfășoară lucrări de construcție pe terenul înfundat constând în reabilitarea unei clădiri existente și construirea unei clădiri noi, lucrări care erau deja demarate la data la care pârâta a refuzat să-i permită accesul.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului, a susținut faptul că soluționând cererea sa, instanța nu urmează să se pronunțe cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părți, ci urmează doar să ia o măsură provizorie care să împiedice crearea unui prejudiciu iminent în patrimoniul societății sale.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 453 alin.1 din Codul de procedură civilă.
În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1121/12.11.2012, contract de vânzare – cumpărare de active nr. 48/13.03.2007, contract de leasing imobiliar nr. 80/02.06.1999, tranzacție încheiată la 23.08.2006, Încheiere nr._/21.09.2007, certificat de urbanism, autorizație de desființare nr. 93/06.11.2013, autorizație de construire nr. 94/07.11.2013, adrese, schițe.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată nefiind îndeplinite condițiile art. 996 din Codul de procedură civilă: vremelnicia măsurii, urgența și neprejudecarea fondului.
Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 996 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și proba cu martori.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului ,,Ferma Piscicolă P.’’, format din teren în suprafață de 15.230 mp, prin adjudecarea acestuia la data de 12.01.2012, până la acest moment în proprietatea ..
Anterior, între . pârâtă a fost încheiat contractul de leasing imobiliar nr.80/02.06.1999 pentru exploatarea activului bazinelor piscicole PODIȘOR I și PODIȘOR II, și apoi, prin tranzacție, încheiată la data de 23.08.2006, dreptul de proprietate a fost transferat către pârâtă, inclusiv dreptul de proprietate asupra construcțiilor hidrotehnice aferente bazinelor piscicole.
Prin urmare, drumul pe care solicită reclamanta ieșire la calea publică, Dig I. Podișor I, se află în proprietatea pârâtei.
Între părți au existat tratative și înțelegeri cu privire la folosirea de către reclamantă a drumului pe Dig I. Podișor I. În cursul anului 2013 reclamanta a demarat lucrări de construcție și a tranzitat digul cu vehicule grele. La data de 28.11.2014, pârâta a notificat-o pe reclamantă, solicitând despăgubiri pentru degradările aduse digului și a interzis accesul reclamantei pe acest drum. Reclamanta a depus la dosar (f.89) adresa nr.1269/21.04.2015, emisă de Primăria Comunei P., prin care se atestă faptul că proprietatea acesteia nu are acces la cale publică de circulație decât pe Digul I. Podișor; de asemenea, faptul că o altă cale de acces ar fi De 781, care este folosit pentru utilaje agricole și impracticabil pentru autoturisme, drum ce se întrerupe în apropierea proprietății reclamantei.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză (f.147, 148) a rezultat faptul că reclamanta și ceilalți proprietari ale terenurilor din zonă folosesc un alt drum (De 781), drum care a fost folosit chiar de către reclamantă pentru tranzitarea cu utilaje grele după ce pârâta i-a interzis accesul pe dig.
Între părți este pendinte litigiul având ca obiect servitute, înregistrat sub nr._/94/2014 pe rolul Judecătoriei B., astfel cum rezultă din certificatul de grefă atașat la dosar (f.44).
În continuare, instanța va analiza admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, sub aspectul întrunirii cerințelor prevăzute de art. 996 C.p.c.
Potrivit art. 996 alin 1 C.p.c., instanța va putea să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Instanța reține că este întrunită cerința caracterului vremelnic în cauza de față, întrucât măsurile ce vor fi dispuse au caracter provizoriu până la rămânerea definitivă a hotărârii având ca obiect servitute în dosarul înregistrat sub nr._/94/2014.
De asemenea, este îndeplinită condiția neprejudecării fondului, aceasta presupunând ca instanța care judecă cererea de ordonanță președințială să nu analizeze fondul raportului juridic dedus judecății, ci doar să examineze în favoarea căreia dintre părți este aparența dreptului, aspect ce decurge din caracterul vremelnic al măsurilor, astfel că cererea formulată pe calea ordonanței președințiale este admisibilă.
În ceea ce privește urgența, reclamanta a arătat că această condiție este îndeplinită având în vedere că desfășoară lucrări de construcție pe terenul înfundat constând în reabilitarea unei clădiri existente și construirea unei clădiri noi, lucrări care erau deja demarate la data la care pârâta a refuzat să mai permită accesul pe dig; în condițiile în care accesul la proprietatea sa este blocat, arată reclamanta, investițiile efectuate în vederea realizării construcțiilor urmează să fie pierdute, ,,iar autorizațiile de construire vor expira cu mult înainte de finalizarea lucrărilor’’. Reclamanta a depus la dosar certificatul de urbanism nr.122/28.06.2013 (f.27-30), autorizația de desființare construcții nr.93/06.11.2013 (f.31-33) și autorizația de construire nr.94/07.11.2013 (f.34-36).
Din probatoriul administrat a rezultat faptul că lucrările de construcție pentru care reclamanta solicită accesul pe digul proprietatea pârâtei au fost în mare măsură efectuate.
Constatând îndeplinită condiția urgenței, totuși, acest fapt al edificării deja al construcțiilor, urmează a fi analizat în cadrul temeiniciei cererii formulate; în acest mod, baza de evaluare, dată de gradul de edificare al construcțiilor urmează să primească ponderea adecvată și prin raportare la preliminariile înscrise în art. 996 alin.1 C.p.c., respectiv ,,prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara’’.
În această perspectivă, instanța reține și obligația legală concurentă a pârâtei de a conserva parametrii funcționali ai digului Podișor I, obligație care, în lipsa unui dialog între părți, poate deveni oneroasă pentru pârâtă, fără a exista iminența unei pagube de aceeași magnitudine în ceea ce o privește pe reclamantă.
Astfel, din autorizația nr.603/25.09.2014 de funcționare în condiții de siguranță pentru barajul Podișor (f.68,69) celălalt baraj aflat în proprietatea pârâtei, singurul care poate funcționa fără restricții), emis de Apele Române, rezultă obligația proprietarului de a interveni permanent cu lucrări de întreținere pentru a împiedica apariția unor fenomene evolutive. De asemenea, din Avizul nr.493/21.03.2012 emis de Apele Române (f.71), rezultă faptul că, în ceea ce privește digul Podișor I, acesta a suferit eroziuni semnificative, deversorul fiind distrus în timpul viiturii din anul 2005, ulterior fiind efectuate completări de terasamente la nivelul coronamentului fără existența unui proiect tehnic, ,,aceste lucrări au condus la modificarea semnificativă a parametrilor constructivi ai barajului, fără a se fi realizat ulterior măsurători topografice de actualizare a cotelor și dimensiunilor existente la data actuală’’.
Punând în contrapondere interesul reclamantei, accesul pe terenul pârâtei pentru a finaliza construcțiile demarate în anul 2013, circumstanțiat, astfel cum s-a reținut, de faptul că lucrările de construcție au fost finalizate în mare măsură, cu interesul concurent al pârâtei de a conserva parametrii funcționali ai digului Podișor I, instanța reține că aparența de drept este în favoarea pârâtei; reținând și posibilitatea pentru reclamantă de a traversa zona pe o altă cale (mai anevoioasă), astfel cum a rezultat din probatoriul administrat, instanța va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta S. A. S.A., cu sediul ales la S.C.A. Testa, P. & Asociații din București, ..42, ., sector 1 în contradictoriu cu pârâta S. C." 93 Exim S.R.L., cu sediul ales la Cabinet Avocat C. A. - P. în sector 2, București, .. 5-7, ., ca neîntemeiată.
Obligă reclamanta la plata sumei de 1.000 de lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publica de la 01.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. S. D. M. G.
Red.jud.TSD
Thn.red.gr.MG/4 ex/02.07.2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3793/2015.... | Actiune in regres. Sentința nr. 4521/2015. Judecătoria BUFTEA → |
---|