Plângere contravenţională. Sentința nr. 1705/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1705/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 9455/94/2013
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1705
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 19.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind petenta . și pe intimata I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- obiectul cauzei – plângere contravențională,
- stadiul procesual – fond,
- cauza fiind la primul termen de judecată, după care:
În temeiul dispozițiilor art. 255 și art. 258 N.C.P.C. încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că sunt utile, concludente și pertinente soluționării cauzei.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.07.2013 sub nr._, petenta, ., în contradictoriu cu intimata, I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/08.07.2013, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție contestat.
În motivarea cererii, petenta a arătat că prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/08.07.2013 a fost sancționată contravențional pentru nerespectarea obligației de a asigura la bordul autovehiculului cu care efectua transport rutier contra cost, a asigurării pentru persoanele transportate și bagajele acestora pentru riscuri de accident.
Petenta a mai arătat că în realitate nu este vinovată de săvârșirea faptei deoarece conducătorului auto al autobuzului cu numărul de înmatriculare_ i-a fost înmânată copia asigurării persoanelor transportate și bagajele acestora, această asigurare fiind valabilă din data de 30.06.2013.
Față de împrejurările invocate, societatea petentă a solicitat instanței admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
Petenta a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, procesul-verbal . nr._/08.07.2013, polița . nr._/30.06.2013, cartea de identitate a administratorului societății.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Intimata, I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii ca neîntemeiată și nelegală.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 08.07.2013, ora 14:00 a fost încheiat de intimată procesul-verbal de contravenție . nr._ din 08.07.2013 (f. 3), prin care s-a reținut în sarcina petentei săvârșirea faptei prevăzută de art. 4 pct. 57.4 din H.G. nr. 69/2012 și sancționată de art. 7 alin. 1 din H.G. nr. 69/2012, constând în aceea că pe DN1, KM 29, localitatea Tâncăbești, județ Ilfov a fost oprit în trafic și verificat autobuzul cu nr. de înmatriculare_, deținută de petentă și condusă de A. I., care efectua transport de contra cost de persoane. În urma verificărilor s-a constatat nerespectarea de către conducătorul de transport rutier a obligației de a asigura la bordul autovehiculului a asigurării pentru persoanele transportate și bagajele acestora pentru riscuri de accidente.
Pentru această contravenție, petenta a fost sancționată cu amenda în cuantum de 8000 lei.
Instanța constată că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța, verificând din oficiu legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie, neexistând cazuri de nulitate absolută expresă, în sensul prev. art. 17 din actul normativ indicat mai sus.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, așa cum s-a reținut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa contravenția întrunește elementele expuse în art. 6 paragraful 1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare a OUG 195/2002 privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are caracter preventiv și represiv. Pe cale de consecință petentei îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție. Această prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei.
Deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentei, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Conform jurisprudenței CEDO, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.
Instanța reține că petenta beneficiază în prezenta cauză de prezumția de nevinovăție și instanța de judecată a încuviințat toate probele depuse de aceasta la dosarul cauzei, în vederea dezbaterii lor contradictorii. Instanța mai reține însă, în conformitate cu jurisprudența CEDO, că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei.
Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - 36 din OG nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauza de față, dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, instanța constată că petenta a săvârșit contravenția prevăzută de art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Potrivit art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012, următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: asigurarea pentru persoanele transportate și bagajele acestora pentru riscuri de accidente care cad în sarcina operatorului de transport rutier, în copie.
Potrivit art. 7 alin. 1 din HG nr. 69/2012, contravențiile prevăzute la art. 4 se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei.
Potrivit art. 7 alin. 2 din HG nr. 69/2012, sancțiunile contravenționale se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz, pentru faptele prevăzute la art. 4 pct. 1 - 12, 14, 19 - 22, 25 - 61 și 77.
Potrivit art. 134 lit. r din OMT nr. 980/2011, conducătorii auto angajați ai întreprinderilor/operatorilor de transport rutier, care efectuează operațiuni de transport rutier de persoane contra cost au obligația de a asigura existența la bordul vehiculului a documentelor puse la dispoziția lor de întreprinderea de transport rutier în cont propriu sau operatorul de transport rutier, conform prevederilor art. 133 lit. ș) și art. 134 lit. t).
Din analiza probelor administrate în cauză, instanța reține faptul că, la data constatării contravenției, petenta deținea asigurare valabilă pentru autobuzul cu nr. de înmatriculare_ (f. 4).
Instanța nu poate reține apărarea petentei referitoare la faptul că aceasta i-a înmânat conducătorului auto copia de pe asigurare, fiind vina exclusivă a prepusului său, întrucât conform art. 7 alin. 2 din HG nr. 69/2012, sancțiunile contravenționale se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz, pentru faptele prevăzute la art. 4 pct. 1 - 12, 14, 19 - 22, 25 - 61 și 77.
Astfel, deși potrivit copiei de pe asigurare, petenta la data constatării contravenției deținea asigurare valabilă, instanța va reține în sarcina petentei săvârșirea contravenției, atât timp cât dispozițiile legale sancționează neprezentarea în trafic a asigurării pentru persoanele transportate și bagajele acestora pentru riscuri de accidente.
În acest context, petenta, deși legal citată nu s-a prezentat în fața instanței pentru a propune probe și nici prin plângerea contravențională nu a solicitat instanței încuviințarea altor probe în afara probei cu înscrisuri.
Astfel, susținerile petentei relevate în cadrul plângerii contravenționale nu sunt de natură să înlăture temeinicia procesului-verbal. Aceasta nu a reușit să răstoarne sarcina probei în ceea ce privește legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și în limitele competenței sale.
Cu toate că prin plângerea formulată petenta a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că aceasta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Prezumția de nevinovăție de care beneficia contestatoarea a fost înlăturată, astfel încât instanța reține că procesul-verbal contestat este legal și temeinic.
În ce privește individualizarea sancțiunii, instanța reține că agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 8.000 lei pentru contravenția prevăzută de art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012. Ținând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care constituie dreptul comun în materie contravențională, instanța poate să aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Conform art. 21 alin. (3) din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Potrivit art. 12 din OG nr. 2/2001 dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ. Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.
Prin HG nr. 76 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 113 din 14 februarie 2014 s-a modificat HG nr. 69/2012.
Astfel, la art. 7 alin. 1 din HG nr. 69/2012, astfel cum a fost modificată prin HG nr. 76 din 5 februarie 2014, contravențiile prevăzute la art. 4 pct. 1 - 12, 14, 19 - 22, 25 - 61 și 77 se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz.
Având în vedere modificarea HG nr. 69/2012 și dispozițiile art. 12 din OG nr. 2/2012, instanța în temeiul art. 12 alin. 2 din OG nr. 2/2001, va modifica procesul-verbal de contravenție . nr._ din 06.07.2013 întocmit de către intimata I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-ISCTR, în sensul că va reduce sancțiunea contravențională a amenzii aplicată petentului de la 8.000 lei la 4.000 lei.
Instanța apreciază că sancțiunea aplicată acesteia a fost corect individualizată.
Față de considerentele expuse, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. T. 1994 S.R.L., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 06.07.2013 în contradictoriu cu intimata I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-ISCTR, iar în temeiul art. 12 alin. 2 din OG nr. 2/2001, va modifica procesul-verbal de contravenție . nr._ din 06.07.2013 întocmit de către intimata I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-ISCTR, în sensul că va reduce sancțiunea contravențională a amenzii aplicată petentului de la 8.000 lei la 4.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. T. 1994 S.R.L., cu sediul în Chiojdu, nr. 409, J. B., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 06.07.2013 în contradictoriu cu intimata I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-ISCTR, cu sediul ales în sector 1, București, Piața Presei Libere nr.1, corp D1, ..
În temeiul art. 12 alin. 2 din OG nr. 2/2001, modifică procesul-verbal de contravenție . nr._ din 06.07.2013 întocmit de către intimata I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-ISCTR, în sensul că reduce sancțiunea contravențională a amenzii aplicată petentei de la 8.000 lei la 4.000 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./D.S. și B.A.L./4 ex./06.10.2015
Comunicat părților, azi, 2 ex...........................Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1725/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1680/2015.... → |
|---|
