Plângere contravenţională. Sentința nr. 377/2015. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 377/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 377/2015
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
Sentința civilă nr.377
Ședința publică din data de din 30.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. L. F.
Grefier C. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent Ș. M. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect plângere contravenționala.
Dezbaterile in fond au avut loc in ședința publică din data de 19.01.2015, fiind consemnate in încheierea de ședința de la acea dată, parte integranta din prezenta sentința, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la 30.01.2015 si a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând, asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 11.02.2014, sub nr._ petenta Ș. M. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 03.01.2014 încheiat de agenți constatatori din cadrul intimatului IPJ Ilfov.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că nu a fost de față la nicio săvârșire a contravenției astfel cum a fost reținuta prin procesul verbal de contravenție, nu s-a aflat la ora si locul menționat in procesul verbal de contravenție, nu a participat la nici un scandal, nu are nicio sora pe nume M. T. si nu cunoaște nicio persoana cu acest nume. Petenta a mai menționat ca la data de 03.01.2014 s-a aflat la locul de muncă iar după terminarea programului si-a petrecut seara cu familia sa, fiind imposibil să ajungă in localitatea Voluntari, pentru a provoca scandal.
In drept plângerea nu a fost întemeiată.
In susținerea plângerii petenta a depus la dosar înscrisuri( filele 5-9), a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Legal citat, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii si menținerea procesului verbal de contravenție intrucit in urma unui apel la 112, agentul de politie s-a deplasat in ., . 2, ., județ Ilfov, unde au fost găsite numitele M. T. si S. M. in stare avansata de ebrietate, având divergente si provocând scandal. Intimatul a menționat ca petenta nu a semnat procesul verbal de contravenție pentru ca nu a fost de față, fapt atestat de martorul asistent.
In susținerea întâmpinării intimatul a depus la dosar punct de vedere si fisa de intervenție la eveniment.
Instanța a încuviințat si administrat părților proba cu înscrisuri si proba testimonială, fiind audiat martorul asistent M. A..
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 03.01.2014 s-a constatat că în data de 03.01.2014, orele 20:35, pe ., localitatea Voluntari, petenta, aflată într-o stare avansată de ebrietate a participat și provocat scandal împotriva surorii sale M. T..
În sarcina petentei a fost reținută fapta prevăzută de art. 3 alin.1 pct.1 din Legea 61/1991 R.
Petentei i-a fost aplicată sancțiunea contravențională amendă în cuantum de 500 lei în baza art.4 alin.1 lit. b din Legea 61/1991.
Procesul-verbal de contravenție face dovadă asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei în condițiile în care este legal și temeinic întocmit. Din analiza comparativă a cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și a cuprinsului procesului-verbal se poate constata că acesta a fost legal întocmit.
Astfel, în privința elementelor de forma ale procesului verbal prevazute de art. 16 din OG 2/2001, instanta observa ca acesta îndeplinește toate conditiile de valabilitate reglementate de lege, inclusiv cele prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, conf. art. 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientului, data si locul savarsirii faptei, semnatura agentului. Procesul-verbal de contravenție nu a fost semnat de petentă întrucât aceasta nu era de față la momentul întocmirii.
În ceea ce privește temeinicia, instanta constata ca nu s-a facut dovada unei alte situatii de fapt decât cea mentionata în procesul verbal. Față de acest aspect se reține că apărarea petentei în sensul că nu o cunoaște pe M. T. s-a dovedit a fi neîntemeiatăm, martorul M. A. audiat în cauză declarând că aceasta este sora petentei.
Petentul trebuie să dovedească afirmațiile pe care le face cu privire la pretențiile formulate iar judecătorul își va forma convingerea și va pronunța hotărârea pe baza probelor care s-au administrat în cauză, după cum rezumă și principiul latin – ”da mihi factum, dabo tibi ius”.
Rolul activ al instanței nu poate constitui temeiul substituirii instanței în poziția procesuală a uneia din părți și în apărarea intereselor acesteia. Totodată prevederile art.47 din OG nr.2/2001 stipulează expres că dispozițiile acesteia se completează cu dispozițiile codului de procedură civilă, iar conform disp.art.35 din OG nr.2/2001 plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor se soluționează cu precădere.
Instanța are în vedere și decizia nr. 205/2009 pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a disp.art.16, art.17 și art.19 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor potrivit cu care „instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.
Trebuie precizat că, de altfel, în cauza A. împotriva Romaniei (hotararea din 04.10.2007, devinitiva la 31.03.2008), Curtea Europeana admite ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, pe care Convenția nu le împiedică din principiu, insa trebuie recunoscut celui acuzat de savarsirea unei contraventii garantiile procedurale prevazute de art 6 par. 1 si 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, garantarea dreptului la apărare personal sau prin avocat, posibilitatea de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obtine citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.
Esential este ca atat pe parcursul judecatii, cat si in etapa analizei probelor sa nu se incalce prezumtia de nevinovatie de care se bucura contravenientul. Cu alte cuvinte, petentul trebuie sa aiba posibilitatea sa propuna si sa administreze ce probe doreste, iar instanta sa adminstreze probele atat in favoarea, cat si in defavoarea contravenientului cu impartialitate, motivand de ce a dat o credibilitate mai mare celor din urma. Aceasta este in esenta si concluzia la care ajunge Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza A. contra Romaniei.
Din economia disp.art.34 din OG 2/2001 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrarie. Procesul-verbal contravențional fiind prezumat a fi legal, revine „contravenientului” care l-a contestat, deci care a făcut plângerea în instanță, să răstoarne prezumția, adică să dovedească netemeinicia și/sau nelegalitatea acestuia. Prezumția de adevăr a procesului-verbal poate fi răsturnată prin probe contrarii.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c.Franța, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c.Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c.Franța).
Dispozițiile Legii 61/1991 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de conviețuire socială iar respectarea acestora are implicații majore asupra garantării ordinii și liniștii publice.
Desigur că persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil – art.31-36 din OG 2/2001 – în cadrul căruia se poate servi de orice mijloc de probă și poate invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c.România).
Având în vedere cele expuse, instanța reține că petentul nu a făcut dovada prin nici un mijloc de probă că situația de fapt ar fi alta decât cea descrisă în procesul-verbal atacat.
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată, în raport de disp.art. 7 din OG 2/2001, instanța reține că amenda este aplicată în cuantum legal și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și de circumstanțele personale ale contravenientului, așa încât nu se impune reevaluarea acesteia.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, urmează a respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plângerea formulata de petenta Ș. M. cu domiciliul ales la avocat C. D. in C., ., ., județ B. si intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, cu sediul in București . nr. 7, sector 2, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal ca fiind legal și temeinic.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30.01.2015.
Președinte, Grefier,
Red: jud FAL/ Tehnored CL
4 ex/10.02.2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 386/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 392/2015.... → |
---|