Plângere contravenţională. Sentința nr. 5187/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5187/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 5187/2015
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5187
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 03.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. A.-L.
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. M. și pe intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- obiectul cauzei – plângere contravențională,
- stadiul procesual – fond,
- cauza fiind la cel de-al doilea termen de judecată, declinată de la Judecătoria Sector 4 București,
- pentru acest termen de judecată petentul a fost citat cu mențiunea de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, după care:
Instanța constată că petentul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei (fila 14 – dosar Judecătoria sector 4).
În temeiul art. 255 și art. 258 C.proc.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar și proba cu înregistrarea video depusă de către intimat, apreciind că probele sunt utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Instanța decade petentul din proba testimonială, având în vedere faptul că acesta nu a menționat numele și domiciliul martorilor, proba nefiind propusă în condițiile prevăzute de art. 194 și nici nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art. 254 alin.2 N.c.p.c.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 26.06.2014 sub nr._/4/2014, petentul, D. M., în contradictoriu cu intimata, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/20.06.2014, solicitând instanței anularea procesului-verbal.
În motivarea cererii, petentul a arătat că prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/20.06.2014 a fost sancționat contravențional întrucât nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversare.
Petentul a mai arătat că nu se face vinovat de cele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat deoarece în momentul în care se afla pe trecere nu era nici un pieton angajat în traversare.
Față de aspectele învederate, petentul a solicitat instanței admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
În dovedirea cererii, a solicitat instanței încuviințarea probei cu martori.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 16 și art. 32 din O.G. 2/2001.
Petentul a depus la dosar copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe actul de identitate, procesul-verbal contestat, dovada de circulație.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 14).
Intimata, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție, . nr._/20.06.2014, ca legal și temeinic întocmit.
În susținere, a depus copie proces-verbal de contravenție și C.D. – filmare – pietoni.
Prin sentința civilă nr. 1778/12.02.2015, Judecătoria sectorului 4 București a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată la data de 6 mai 2015 sub nr._ .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/20.06.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda de 340 de lei (4 puncte-amendă) și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pentru că în data de 20.06.2014, ora 17:50, acesta a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe DN47, în localitatea Chitila, județul Ilfov, iar la trecerea pentru pietoni, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajat în traversare, pe trecerea marcată și semnalizată corespunzător, contravenție prevăzută de art. 135 lit. h din H.G. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Situația de fapt reținută este reglementată de dispozițiile art. 135 lit. h din H.G. nr. 1391/2006, potrivit căruia conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Prin probele propuse de petent și administrate de instanță în cursul procesului, acesta a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, reușind astfel să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal.
Instanța constată că intimata a depus în susținerea acuzațiilor aduse petentului înregistrarea video(f. 26).
Analizând înregistrarea video(fila 22), instanța constată că la momentul 17:50:25, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, condus de petent, în momentul în care aproape depășise trecerea, un pieton s-a angajat în traversare.
Astfel, petentul nu putea să oprească autoturismul în condiții de siguranță.
În lipsa altor probe care să susțină acuzația adusă petentului și situația descrisă în procesul-verbal de contravenție, având în vedere că probele administrate se coroborează cu aspectele relevate de aceasta, instanța constată că nu a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, acesta făcând chiar dovada contrară a situației de fapt descrise în procesul-verbal în sensul în care petentul nu a încălcat regulile de circulație privind neacordarea priorității de trecere.
Prin urmare, apreciind ca întemeiată plângerea contestatorului D. M. formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/20.06.2014 încheiat de intimata IPJ Ilfov, instanța urmează a o admite, dispunând anularea procesului-verbal de contravenție și a măsurilor dispuse prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul D. M., cu domiciliul în com. Rîfov, ., împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/20.06.2014, în contradictoriu cu intimata IPJ Ilfov, sector 2, București, ., nr. 7.
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/20.06.2014 și pe cale de consecință, exonerează petentul de sancțiunile aplicate.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 03.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./D.S. și B.A.L./4 ex./21.12.2015
Comunicat părților, azi, 2 ex...........................Grefier,
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5205/2015.... → |
|---|
