Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria BUZĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 7277/200/2012
DOSAR NR :_
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.11.2013
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE: B. M. A.
GREFIER: C. T.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta S.C. C. S.A., cu sediul în Slobozia, .. 5, jud. Ialomița, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CESTRIN, cu sediul in municipiul București, .. 401 A, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată următoarele: cauza este la primul termen de judecată, cererea este scutita de taxa judiciara de timbru, procedura de citare este legal îndeplinită, prin serviciul registratură au fost depuse la dosar: documentația ce a stat la baza emiterii procesului - verbal de contravenție, conform rezoluției de primire a dosarului.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României; material, în temeiul art. 1 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă și teritorial în temeiul art. 32 alin 2 din OG 2/2001.
Instanța în temeiul art. 84 C. p. civ. recalifică nulitățile procesului verbal invocate de petent ca fiind apărări de fond privind legalitatea actului și nu veritabile excepții.
In baza art. 167 C.p.c. instanța deliberând, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
În temeiul art. 150 C., instanța declară terminată cercetarea judecătorească și în temeiul art. 242 C.proc. Civ. reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.03.2012, sub nr._, petenta . solicitat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/31.01.2012.
În motivarea plângerii, petenta a învederat instanței că procesul verbal de contraventie este netemeinic intocmit, in conditiile in care la data de 13.04.2011, a vândut autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ . A aratat ca a procedat si la radierea acestui autoturism de la administratia fiscala
În dovedirea plângerii, petenta a aratat ca intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri. In acest scop, a depus fotocopii de pe, procesul verbal de contravenție, dovada de comunicare factura, declaratie, extras de cont
Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în baza art. 36 din O.G. nr. 2/2001, art. 15 lit. i din Legea 146/1997 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN nu a depus la dosar întâmpinare, insa a depus la dosarul cauzei, certificat calificat, autorizație de control, planșa foto care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție.
Intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc.civ.
Instanta a incuviintat pentru petenta – proba cu inscrisuri, iar intimatei – proba cu inscrisuri si plansa foto, probe considerate pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie . nr._/31.01.2012, încheiat de un agent constatator din cadrul intimatei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, petenta a fost sancționata cu amendă în cuantum de 750 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 și sancționate de art.8 alin.2 din O.G. nr.15/2002, constând în aceea că, la data de 07.08.2011, orele 23.23, vehiculul cu nr. de înmatriculare _ aparținând petentei a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă. Totodată, în temeiul art.8 alin.3 din O.G. nr.15/2002, petenta fost obligata la plata echivalentului în lei al sumei de 96 euro (412.61 lei) reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire.
Potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare (in vigoare la data savarsirii presupusei contraventii), fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin. (2), în Anexa nr. 2. Potrivit art. 8 alin. (3), contravenientul avea obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, o sumă stabilită potrivit Anexei nr. 4, fiind prevăzut un tarif de despăgubire în cuantum de 96 euro.
Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin. (2), începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit. (e), acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”
Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.
Verificând legalitatea proceselor-verbale de constatare a contravenției, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Examinând în continuare temeinicia procesului verbal de constatare a contraventiei contestat, instanța constată că fapta reținuta în sarcina petentei nu întruneste cumulativ elementele constitutive ale contravențiilor imputate, petentul neavând calitatea de „utilizator” în sensul O.G. nr. 15/2002, întrucât, deși la data constatării contravențiilor era înscris în certificatul de înmatriculare, nu mai avea în proprietate și nici nu folosea în baza unui drept legal vehiculul cu numărul de înmatriculare_
Astfel, potrivit facturii . nr._ din data de 13.04.2010, petenta a vândut la acea data, autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, către Pilica L.. Autoturismul fiind achitat de acesta, dupa cum reiese din extrasul de cont din data de 13.04.2010. mai mult petenta a declarat la Administrația financiara aceasta vânzare.
Contractul de vânzare-cumpărare a unui autovehicul este un contract consensual, valabil încheiat prin simplul acord de voință al părților, nefiind necesar ca manifestarea de voință a părților să îmbrace o formă specială, pentru a produce efecte juridice civile. Astfel, art. 1295 din Codul civil prevede că „vinderea este perfectă între părți și proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privința vânzătorului, îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului, deși lucrul încă nu se va fi predat și prețul încă nu se va fi numărat.”
Procedura de radiere și înmatriculare în circulație a autovehiculelor, reglementată prin O.G. nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, H.G. nr. 610/2002 privind cartea de identitate a vehiculului, Instrucțiunile Ministerului de Interne, Finanțelor și Transporturilor de aplicare, nr._ /1993 și de Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare, presupune totuși existența unui înscris constatator care să probeze transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător, în vederea operării acestuia în cartea de identitate a vehiculului. In speta, un asemenea inscris exista, fiind vorba de contractul de vanzare-cumparare incheiat intre parti, ce face dovada transferului dreptului de proprietate.
Din coroborarea dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 12 din Instrucțiunile nr._ /1993 de aplicare a H.G. nr. 610/1992 și art. 8 alin. (1) lit. „a” din Ordinul nr. 1.501/2006, rezultă că obligația de transcriere a transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul incumbă noului proprietar al autovehiculului, în speță Pilica L., neputându-se reține vreo culpă în sarcina petentului, ca fost proprietar, în neefectuarea acestor formalități.
Întrucât răspunderea contravențională este personală, iar petenta nu a avut calitatea de utilizator al autovehiculului care a circulat pe drumul național fără rovinietă valabilă, instanța reține că procesul verbal de constatare a contravenției este netemeinic întocmit și, prin urmare, lovit de nulitate.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, va admite plângerea contravențională și va anula procesul verbal de contravenție . 12 nr_/31.01.2012întocmit de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.
În ceea ce privește tariful de despăgubire la plata căreia a fost obligat petentul, la care se face referire în procesul verbal și al cărui cuantum a fost stabilit prin înștiințarea de plată, conform art. 8 alin. (3) rap. la Anexa nr. 4 din O.G. nr. 15/2002, in vigoare la data savarsirii contraventiei, instanța reține că, potrivit regulilor generale, stabilite de art. 23 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 2/2001, despăgubirea poate fi stabilită în cazul în care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o pagubă și există tarife de evaluare a acesteia.
Totusi, instanța constată că, între data săvârșirii presupusei contravenției imputate petentei și data soluționării prezentei cauze, actul normativ care prevede și sancționează contravenția, O.G. nr.15/24.01.2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, a suferit modificări și completări prin Legea nr.144/23.07.2012, publicata in Monitorul Oficial nr.509/24.07.2012.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Principiul constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile a fost transpus în O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, care, la art.12 alin.2, prevede că „dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta; în cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.”
Mai mult decat atat, conform art.II din Legea nr.144/2012, tarifele de despagubire reglementate de art.8 alin.3, inainte de abrogarea acestuia prin Legea nr.144/2012, aplicate si contestate in instanta, pana la data de 27.07.2012, se anuleaza.
Din analiza comparativă a textelor legale mai sus menționate, instanța constată că legea contravențională mai favorabilă petentului este cea în vigoare la momentul pronuntarii cauzei. Prin urmare, instanța va avea în vedere, ca lege aplicabilă cauzei dedusă judecății, prevederile O.G. nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare în forma ulterioara intrării în vigoare a Legii nr.144/2012.
Prin prisma prevederilor legale anterior mentionate, instanta va face aplicarea legii mai favorabile, sens in care instanta va anula obligatia de plata a tarifului de despagubire in valoare de 96 euro.
În temeiul art. 129 alin. 6 Cod proc.civ., care statuează principiul disponibilității în procesul civil, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulata de petenta S.C. C. S.A., cu sediul în Slobozia, .. 5, jud. Ialomița, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CESTRIN, cu sediul in municipiul București, .. 401 A, sector 6.
Anulează procesul verbal de contravenție . 12 nr._/31.01.2012 și toate măsurile luate prin acesta.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.11.2013.
PREȘEDINTE:GREFIER:
B. M. ADRIANATĂNASE C.
RED. BMA 17.12.2013/4 ex.
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 26/2013.... → |
---|