Plângere contravenţională. Sentința nr. 4228/2013. Judecătoria BUZĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 4228/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 27601/200/2011
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECATORIA BUZAU – SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR.4228
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 13 martie 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
P.: A. C.
GREFIER: F. L.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională, promovată de petenta . cu sediul în B., .. 24, ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/21.11.2011 încheiat de intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C. cu sediul în sector 6, București, .. 401A.
La apelul nominal făcut in ședința publică au lipsit: petenta . și intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că acțiunea este la primul termen de judecată, este scutită de taxa de timbru conform dispozițiilor Legii nr. 146/1997 actualizate, cu norme de aplicare, procedura este legal îndeplinită, la data de 10.08.2012, prin serviciul registratură, intimata a depus copie a adresei nr. 6633/21.06.2010 emisă de Biroul român de metrologie legală, copie a certificatului calificatemis de CERTSIGN SA privind semnătura electronica a agentului constatator și planșa fotografică cu constatarea contravenției, nu s-a depus întâmpinare.
Instanța, verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 1591 Cod procedură civilă, constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 1 alin. 1 pct. 3 C.proc.civ. și teritorial în temeiul acelorași prevederi legale, după care:
În temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., constatând proba ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.12.2011, sub nr._/200/2011, petenta . a solicitat, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C., anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/21.11.2011 iar în subsidiar, înlocuirea cu avertismentul.
În fapt, petenta a arătat în esență că,prin procesul verbal . nr._/21.11.2011,a fost sancționată de către un angajat al intimatei cu amendă în cuantum de 250 lei și obligată la achitarea unei despăgubiri în cuantum de 120,82 lei.
În motivarea plângerii contravenționale, petenta a criticat procesul verbal ca fiind întocmit cu încălcarea art. 16 alin 1 și art. 19 din OG 2/2001. A mai invocat aplicarea dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, conform cărora, deși nepenala la nivelul legislației interne, materia contravenționala este subsumata noțiunii de acuzație in materie penala in sens contravențional, că normele juridice ce sancționează astfel de fapte au caracter general și urmăresc un scop preventiv și represiv iar, ca o consecință a aplicării art. 6 din Convenție, trebuie recunoscute garanțiile specifice în materie penală, precum lipsa pericolului social. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001, Ordinul 769/2010 și OG 15/2002.
În dovedirea plângerii,s-au atașat fotocopii de pe procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/21.11.2011, proces verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare, copie rovinietă seria_, bon fiscal nr. 652.
Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în baza art. 36 din O.G. nr. 2/2001, art. 15 lit. i din Legea 146/1997 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.– Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C. nu a depus la dosar întâmpinare, nu a trimis un reprezentant in instanță pentru a-si arata apărările și dovezile pe care se sprijină, dar a depus, copie a certificatului calificatemis de CERTSIGN SA privind semnătura electronica a agentului constatator și planșa fotografică cu constatarea contravenției.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/21.11.2011, petenta . a fost sancționată cu amenda de 250 lei, în baza art.8 alin.2 din OG 15/2002, reținându-se că în data de 28.05.2011 a circulat fără rovinietă valabilă pe DN2 km 115+80, Mărăcineni, jud. B.,vehiculul cu numărul de înmatriculare_ . Petenta a fost obligată și la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 euro, adică 120,82 lei.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Analizând actul în ceea ce privește legalitatea,apreciază că acesta a fost legal întocmit,cu respectarea condițiilor de forma prevăzute de art. 17, 16 si 19 al. 1,2,3 din O.G. 2/2001 sub sancțiunea nulității.
Întrucât procesul verbal a fost încheiat în lipsa petentei, si cum petenta nu a indicat ce vătămare i-a fost cauzată prin nesemnarea actului de către aceasta, instanța apreciază că, aceasta nu poate conduce la nulitatea procesului verbal cu atât mai mult cu cât,în prezenta plângere, contravenienta a putut indica toate motivele de nelegalitate si netemeinicie a procesului verbal;în plus, din examinarea cuprinsului procesului verbal se poate observa că,acesta respectă exigentele art.16 din OG 2/2001.
În ceea ce privește lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că, potrivit art.7 din Legea nr.455/2001 „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”. În cauză, procesul verbal se circumscrie acestei reguli, acesta fiind generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR,având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.
Pentru motivele expuse mai sus instanța va respinge excepția nulității absolute a procesului verbal de contravenție ca neîntemeiată.
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului. Procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborate cu OG 2/2001.
Procesul verbal de contravenție a fost emis prin Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C. SA.
Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că ,obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului, care era proprietarul autovehiculului.
Așadar, pentru autoturismul proprietatea petente,înmatriculat sub nr._, la momentul săvârșirii contravenției, în data de 28.05.2011, ora 03:02, nu exista achiziționată o rovinietă, aspect ce rezultă din planșa foto anexată la dosar și din faptul că petenta nu a făcut dovada achitării rovinietei pentru acea perioadă, pentru acel vehicul, depunând dovada de plată a rovinietei pentru perioada 03.08._12-fila 11.
Instanța constată că,rațiunea legii (ordonanței) este aceea de a fi sancționate persoanele care nu plătesc tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România. În acest sens, prin art. 1 alin. 2 se prevede obligativitatea pentru toți utilizatorii români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România. În același articol, alin. 11 din O.G. 15/2002, se prevede că rovinieta matcă și rovinieta electronică. De asemenea, articolul 7 din aceeași ordonanță are următorul enunț: „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.
Față de cele de mai sus, instanța, reținând situația de fapt existentă la 28.05.2011, astfel cum a fost consemnată de agentul constatator în procesul verbal, constată că aceasta întrunește elementele constitutive ale contravenției reglementate de art. 8 din OG nr.15/2002, fiind evidentă temeinicia procesului verbal contestat.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 5 alin.5 din OG nr.2/2001, conform cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și ale art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Având în vedere aceste circumstanțe, precum și că faptul că vehiculul petentei a circulat o perioadă scurtă de timp fără rovinietă, ulterior a intrat în legalitate și a achiziționat rovinietă cu valabilitate un an (pentru perioada 03.08._12 – fila 11), având în vedere că a fost sancționată de mai multe ori în perioada respectivă și că a formulat plângeri contravenționale similare pentru toate aceste procese-verbale de contravenție, așa cum rezultă din verificarea aplicației ECRIS,instanța apreciază că,aplicarea unei sancțiuni contravenționale cu avertisment este de natură reflecte gradul concret de pericol social al faptei comise.
În consecință,instanța va admite plângerea petentei, în parte, și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu „avertisment”, potrivit art. 21 alin. 3, raportat la art. 7 din O.G. 2/2001.
Prin această modalitate de sancționare a contravenientului, instanța apreciază că se pot realiza și scopurile educativ și preventiv ale sancțiunilor contravenționale, urmând să i se atragă atenția petentului, în temeiul art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, asupra pericolului social al faptei săvârșite și să i se recomande să respecte dispozițiile legale.
În ceea ce privește obligarea petentei de plată a tarifului de despăgubire în cunatum de 28 euro, adică 120,82 lei, conform art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, instanța apreciază că nu se impune obligarea petentei la plata acestuia, de vreme ce nu a produs nicio pagubă intimatei în condițiile în care a achitat contravaloarea rovinietei pentru o perioadă de un an.
Prezenta hotărâre, definitivă potrivit art. 377 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului, potrivit dispozițiilor articolului 34 alineat 2 din O.G. nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge excepția de nulitate a procesului verbal, invocată de petentă.
Admite, în parte, plângerea formulată de petenta . cu sediul în B., .. 24, ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/21.11.2011 încheiat de intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C. cu sediul în sector 6, București, .. 401A. petentul M. G. cu sediul în B., .. 24, ., ..
Înlocuiește amenda contravențională aplicată prin procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din data de 21.11.2011 cu avertisment și exonerează petenta de obligația achitării tarifului de despăgubire.
Atrage atenția petentei ca, pe viitor, să respecte legislația în vigoare.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 13.03.2013
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. A. L. F.
Red. A.C
Tehnored. F.L
Exempl 4/01.04.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1532/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7742/2013.... → |
---|