Plângere contravenţională. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 20739/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECTIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 20.09.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: C. Z.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul S. D. D., cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., jud Mehdinți, și pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C., cu sediul în București, ..401A, sector 6, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, fiind scutită de taxa de timbru, prin serviciul registratură intimata a depus la dosar întâmpinare, planșa foto, certificat calificat și autorizația de control a agentului constatator, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind 1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial, în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Instanța, deliberând asupra pertinenței, concludenței și utilității probelor, în conformitate cu dispozițiile art.167 C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreascã și, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.proc.civ, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin și înregistrată sub nr._, petentul S. D. D. a solicitat în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C., anularea procesului verbal de contravenție R12 nr._ întocmit la data de 02.05.2012.
Prin sentința civilă nr 4481 pronunțată la data de 13.06.2012 în dosarul nr_, s-a declinat competența de soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Pe rolul Judecătoriei B., plângerea a fost înregistrată sub nr_ .
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esențã, că a fost sancționat contravențional motivat de faptul că la data de 10.01.2012, a circulat pe DN 2km 115 în localitatea Mărăcineni, cu autoturismul cu nr de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă .
Petentul a mai arătat că la data constatării contravenței, 10.01.2012, nu mai era proprietarul autoturismului conform contractului de vânzare cumpărare incheiat la data de 02.12.2011.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
În sustinerea cererii, în conformitate cu dispozitiile art. 112 C.proc.civ, petentul a anexat, în copii certificate, înscrisurile cu care întelege să-si dovedească pretentiile.
Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Intimata, legal citatã, nu a depus întâmpinare, dar a comunicat planșa foto.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 02.05.2012 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – C., procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea cã, la data de 10.01.2012, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, în temeiul art.8 alin.2 și 3 din OG nr.15/2002, s-a aplicat petentului sancțiunea amenzii în cuantum de 250,00 lei și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 EURO.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Instanța constată că plângerea a fost formulată de către petent la data de 17.05.2012, în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001, de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției, 11.05.2012.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care pot fi invocate de instanță din oficiu, iar petentul nu a invocat niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, termenul de utilizator fiind definit la art. 1 alin.1 lit. b din același act normativ, respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”
Așadar, față de dispozițiile legale mai sus enunțate, obligația de achitare a rovinietei aparține persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehicului, cu condiția sã fie și proprietarul acestuia sau sã aibã un drept legal de a-l folosi.
În speță, instanța constată că, din probele administrate în cauză, a rezultat o altă situație de fapt decât cea reținută în cuprinsul procesului verbal menționat, de natură a înlătura răspunderea contravențională a petentului.
Astfel, din contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit (f.4), instanța reține că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost înstrăinat de petent către numitul Cațan R.-V. la data de 02.12.2011 și a fost scos din evidențele fiscale de pe numele petentului la data de 27.12.2011, așa cum reiese din adeverința nr._ din 27.12.2011 eliberată de Primăria Municipiului Drobeta T.-S.(f.5).
Potrivit art. 1674 din Noul Cod Civil, cu excepția cazurilor prevãzute de lege ori daca din vointa pãrților nu rezulta contrariul, proprietatea se strãmutã de drept cumpãrãtorului din momentul încheierii contractului, astfel încât la data de 02.12.2011 a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra autovehiculului cu numarul de înmatriculare_, noul proprietar fiind cumpãrãtorul Cațan R.-V..
Prin urmare, la data constatãrii contravenției, 10.01.2012, petentul nu mai era proprietarul autovehiculului cu numărul de înmatriculare menționat și nici nu îl mai utilizaîn baza unui drept legal, astfel încât, nemaiavând calitatea de utilizator a rețelei de drumuri naționale din România, nu-i mai revenea nici responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile.
Aceasta deoarece, în condițiile vânzãrii autovehicului, noul proprietar este obligat conform disp. art. 11 alin.4 din O.U.G. nr. 195/ 2002, să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate și emiterea unui nou certificat de înmatriculare. In același sens, art. 8 alin. 1 lit. a din Ordinul nr. 1501/ 2006 prevede ca transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza mai multor documente, printre care și cererea noului proprietar.
Așadar, petentului nu i se poate reține vreo culpã în faptul cã a continuat sãfigureze în continuare ca proprietar al autovehiculului în evidențele autoritãților, deoarece obligația de a solicita emiterea unui nou certificat de înmatriculare revenea cumpãrãtorului autovehiculului.
Pe cale de consecințã, prezumția de veridicitate a procesului-verbal este răsturnată, petentulnu mai deținea în proprietate și nici nu mai putea folosi în baza unui alt drept legal autovehiculul cu numarul de înmatriculare_ , astfel încât nu se poate reține în sarcina acestuia savârșirea contravenției pentru care a fost sancționat.
Prin urmare, instanța, constatã cã, procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în mod netemeinic pe numele petentului, iar prin situația creatã, i-a fost pricinuitã acestuia o vãtãmare care nu poate fi înlãturatã altfel decât prin desființarea actului sancționator contestat.
Fațã de cele anterior expuse, instanța apreciazã cã plângerea este întemeiatã, în temeiul art.34 și urm. din O.G. nr.2/2001, urmând sã o admitã, sã anuleze procesul-verbal de contravenție și sã exonereze petentul de la plata amenzii contravenționale.
În ceea ce privește obligarea petentului la achitarea tarifului de despăgubire, instanța reține că, potrivit art II din Legea 144/2012 privind modificarea OG 15/2002 –„ tarifele de despãgubire prevãzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobatã cu modificãri și completãri prin Legea nr. 424/2002, cu modificãrile și completãrile ulterioare, aplicate și contestate în instanțã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se anuleazã”.
Așadar, prin anularea procesului verbal, se va înțelege anularea acestuia în totalitate, cu privire la toate dispozițiile conținute de acesta, inclusiv cele privitoare la tariful de despăgubire.
Față de soluția ce urmează a fi pronunțată și prevederile art. 274 C.proc.civ., în temeiul principiului disponibilității, instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. D. D., cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., jud Mehdinți, și pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C., cu sediul în București, ..401A, sector 6.
Anulează procesul verbal . nr._ întocmit la data de 02.05.2012.
Ia act cã pãrțile nu au solicitat cheltuieli de judecatã.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțatã în ședințã publicã, azi, 20.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. I. C. Z.
Red.: E.I.
Tehnored.: C.Z.
4 ex./23 septembrie 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 900/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4674/2013.... → |
|---|
