Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2013. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 22/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 22-11-2013 în dosarul nr. 13571/200/2013

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.11.2013

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: A. D. N.

GREFIER: M. B. Ș.

Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul R. N., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C..

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit partile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la data de 09.09.2013 prin serviciul registratură, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare si documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, in doua exemplare, iar la data de 14.10.2013, prin serviciul registratura, petentul a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare, in 2 exemplare, după care:

Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 94 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 32 al. 2 din OG nr. 2/2011.

Deliberand asupra exceptiei tardivitatii formularii plangerii contraventionale, invocata de intimata, instanta constata ca in prezenta cauza comunicarea procesului-verbal contestat s-a realizat prin afisare, astfel cum rezulta din inscrisul aflat la fila 6 din dosarul cauzei, or conform Deciziei nr.10/2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie . interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei prin afisare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiara celei de comunicare prin posta, cu aviz de primire, astfel ca procedura afisarii va fi utilizata numai daca nu s-a reusit din diverse motive comunicarea prin posta cu aviz de primire. In aceste conditii, apreciind ca procesul-verbal a fost nelegal comunicat - ceea ce echivaleaza cu lipsa comunicarii, instanta considera ca plangerea a fost formulata inauntrul termenului legal de 15 zile prevazut de OG nr.2/2001 si respinge exceptia tardivitatii, ca neintemeiata.

Apreciind că proba cu înscrisurile de la dosar este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 255 alin.1 rap. la art.258 alin.1 C.proc.civ, instanța o încuviințează pentru ambele părți.

Instanta, considerându-se lămurită, declară încheiate dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 13.08.2012, sub nr._, petentul R. N. a chemat în judecată pe intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/05.07.2011 întocmit de un agent constatator din cadrul C. și, pe cale de consecință, exonerarea sa de la plata amenzii în cuantum de 250 lei și a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, la plata cărora a fost obligat prin procesul-verbal menționat. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu „avertisment”.

În motivarea plângerii, petentul a aratat ca potrivit art.9 alin.3 din OG nr.15/2002, procesul-verbal se intocmeste si se comunica contravenientului in termen de 30 zile de la data constatarii contraventiei, interval in care nu se pot incheia alte procese-verbale de constatare a contraventiei, or in speta fapta a fost savarsita la data de 08.01.2011, iar procesul-verbal a fost intocmit la data de 05.07.2011, cu depasirea evidenta a termenului de 30 zile de la data savarsirii contraventiei.

Petentul a solicitat sa-i fie aplicata legea contraventionala mai favorabila si nu cea in vigoare la data savarsirii faptei.

În drept, petentul a invocat dispozițiile OG nr.2/2001 si OG nr.15/2002.

În dovedire, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, un set de acte, reprezentând: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/05.07.2011 întocmit de către instituția intimată (fila 5), dovada comunicarii acestuia prin afisare catre petent (fila 6) si adresa emisa de Primaria Municipiului Buzau (fila 8).

Plângerea contravențională formulată de petentul a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei – chitanta . nr._ (12)/12.08.2013 (fila 8), conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (in vigoare la data introducerii plangerii).

La data de 03.09.2013, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare, invocand exceptia tardivitatii formularii plangerii contraventionale si solicitand respingerea plangerii ca neintemeiata.

In motivare, intimata a aratat ca procesul-verbal contestat este incheiat cu respectarea tuturor prevederilor legale.

In drept, intimata a invocat dispozitiile OG nr.2/2001, OG nr.15/2002 si Ordinul MTI nr.769/2010.

In probațiune, intimata a depus la dosarul cauzei documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, anume: dovada comunicarii procesului-verbal catre petent (fila 15), planșe foto (filele 17-18) si autorizația de control si certificatul calificat al agentului constatator (fila 16).

La data de 15.10.2013, petentul a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare, reiterand sustinerile din plangere si invocand nulitatea absoluta a procesului-verbal contestat, intrucat nu a fost semnat de agentul constatator, or lipsa semnăturii acestuia atrage nulitatea procesului-verbal în conformitate cu prevederile art.17 din OG nr. 2/2001.

A invocat totodata incalcarea dispozitiilor art.19 din OG nr.2/2001, privind obligativitatea pentru agentul constatator de a indica in cuprinsul procesului-verbal motivele pentru care acesta s-a incheiat in lipsa petentului si obligativitatea confirmarii de catre un martor asistent.

La termenul de judecata din data de 22.11.2013, instanta a respins exceptia tardivitatii formularii plangerii, invocate de intimata si a incuviintat in cauza proba cu inscrisuri pentru ambele parti.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._/05.07.2011 (fila 5) încheiat de agentul constatator S. T. din cadrul instituției intimate COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., petentul R. N. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 și sancționate de art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 08.01.2011, orele 11.33, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă.

Totodată, în temeiul art. 8 alin.3 din OG. nr. 15/2002, petentul a fost obligat la plata echivalentului în lei al sumei de 28 euro (118,04 lei), reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire.

Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001 și având în vedere Decizia X/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs in interesul legii, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției.

În ceea ce privește excepțiile nulității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției invocate de petent, instanța le califică ca fiind apărari de fond, iar nu veritabile excepție procesuale asupra cărora să fie obligată să se pronunțe în condițiile art.137 alin.1 C.proc.civ.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.

Instanța reține că prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că nerespectarea la încheierea unui proces-verbal a altor dispoziții legale decât cele prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sancționează cu nulitatea relativă, fiind necesară dovada existenței unei vătămări suferite de petent și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.

Referitor la critica petentului privind lipsa semnăturii agentului constatator, instanța nu o poate primi, constatând că procesul-verbal a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr.455/2001 și H.G. nr.1259/2001, de agentul constatator S. T., angajat al C. SA – C., posesor al certificatului depus la fila 16 din dosarul cauzei, emis de Certsign SA – furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii, precum și ștampilat, or conform art.7 din Legea nr.455/2001 „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”

Dispozitiile art.9 alin.2 din Legea nr.455/2001, prevăd că semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condițiile prevăzute la art. 4 pct. 4, respectiv: a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identificarea semnatarului; c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă, iar sarcina probei contrare revine celui care contestă îndeplinirea condițiilor cerute pentru valabilitatea semnăturii electronice extinse, or în speță,petentul nu a făcut nicio dovadă pentru a răsturna prezumția de valabilitate a semnăturii electronice.

Referitor la obligativitatea confirmării de către cel puțin un martor a situației reținute de agentul constatator (art.19 alin.1, 2 si 3 din O.G. nr.2/2001), instanța reține că în conținutul procesului-verbal s-a menționat ca „respectiva contravenție a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – SIEGMCR, conform prevederilor art.9 alin.2 din O.G. nr.15/2002”, care reglementează această modalitate de constatare a contravenției, începând cu data de 01.10.2011.

Potrivit art.9 alin.3 din O.G. nr.15/2002, în aceste cazuri, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

În completarea dispozițiilor art.17, dispozițiile art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 impun ca procesul-verbal să fie semnat pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, sub sancțiunea nulității relative și virtuale. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurari, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.

În prezenta cauză, instanța observă că agentul constatator a consemnat motivul pentru care procesul-verbal s-a încheiat în lipsa martorilor, anume că fapta a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR.

Instanța consideră oricum că rolul martorului este de a confirma modalitatea de întocmire a procesului-verbal și de a asigura respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate care potrivit propriei opțiuni sau datorită unei imposibilități obiective nu semnează procesul-verbal de constatare a contravenției, iar nu de a proba situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Având în vedere scopul în care se solicită prezența martorului la încheierea procesului-verbal de contravenție, faptul că în speță acesta nu a fost semnat de un martor asistent, nu atrage în mod automat sancțiunea nulității procesului-verbal. Sunt aplicabile dispozițiile art 105 alin 2 C.proc.civ, conform cărora pentru a obține anularea actului, persoana care invocă nulitatea trebuie să dovedească existența unei vătămări care nu poate fi înlaturată altfel decât prin anularea actului – probă pe care petentul nu a făcut-o.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:

Examinand materialul probator aflat la dosarul cauzei si coroborand procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/05.07.2011 întocmit de către instituția intimată (fila 5), cu planșele foto (filele 17-18), instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității în sensul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ apartinand petentului a circulat, într-adevăr, la data de 08.01.2011, orele 11.33, pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin.2, în Anexa nr. 2, care prevede o amendă de la 250 la 500 lei, pentru autoturisme.

Potrivit art. 8 alin.3, contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, o sumă stabilită potrivit Anexei nr. 4, pentru vehiculul din cauză, de tip A, fiind prevăzut un tarif de despăgubire în cuantum de 28 de euro.

Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin.2, începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit.e, acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”

Art. 1 lit.j definește rovinieta ca fiind „documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România”. Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.

Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului sau utilizatorului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul si utilizatorul autovehiculului la momentul constatarii contraventiei.

Instanta nu poate primi critica petentului in sensul ca procesul-verbal este nelegal intrucat a fost incheiat cu depasirea termenului de 30 de zile prevazut de art.9 alin.3 din OG nr.15/2002, pentru urmatoarele considerente:

Chiar daca petentul beneficiaza in temeiul art.15 alin.2 din Constitutie de prevederile legii contraventionale mai favorabile, instanta retine ca termenul de 30 de zile la care face referire petentul nu este un termen de prescriptie speciala a dreptului de aplicare a sanctiunii contraventionale, derogatoriu de la termenul de 6 luni prevazut in acest sens de art.13 alin.1 din OG nr.2/2001, ci un termen care defineste caracterul continuu al contraventiei, de vreme ce el interzice organului constatator ca in acest interval sa mai incheie alte procese-verbale pentru aceeasi fapta.

Din interpretarea logico-sistematica a dispozitiilor art.9 alin.3 din OG nr.15/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.144/2012 rezulta ca legiuitorul nu a inteles sa reglementeze o prescriptie speciala a raspunderii contraventionale pentru savarsirea faptei prevazuta de art.8 alin.1 din OG nr.2/2001 distincta de cea reglementata de de art.13 alin.1 din OG nr.2/2001, ci doar sa stabileasca in mod expres un termen limita de 30 de zile in care agentul constatator trebuie sa intocmeasca si sa comunice procesul-verbal.

Ratiunea pentru care s-a introdus acest termen de 30 de zile, ce se regaseste in expunerea de motive la Legea nr.144/2012 a fost aceea de a permite celui care a incalcat dispozitiile legale in materia achitarii taxei de drum ca, . de 30 de zile, sa ia cunostinta de incalcare si sa intre in legalitate.

Ori de cate ori legiuitorul a dorin reglementarea unui termen special de prescriptie, l-a definit ca atare in lege, fara a lasa loc de interpretare.

Cu toate acestea, instanta constată că, între data săvârșirii contravenției imputate petentului și data soluționării prezentei cauze, actul normativ care prevede și sancționează contravenția, OG nr.15/24.01.2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din Romania, a suferit modificări și completări prin Legea nr.144/23.07.2012, publicată în Monitorul Oficial nr.509/24.07.2012, or potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.

Principiul constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile a fost transpus în OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, care, la art.12 alin.2, prevede că „dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta; în cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.”

Ca urmare a modificarii OG nr.15/2002, prin Legea nr.144/2012, fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amenda, conform art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, în forma actualizată.

De asemenea, potrivit art.9 alin.3 din O.G. nr.15/2002 actualizată, în cazurile prevăzute de art.9 alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art.8 alin.1.

Mai mult decât atât, conform art.II din Legea nr.144/2012, tarifele de despăgubire reglementate de art.8 alin.3, înainte de abrogarea acestuia prin Legea nr.144/2012, aplicate și contestate în instanță, până la data de 27.07.2012, se anulează.

Din analiza textelor legale mai sus menționate, instanța constată că legea contravențională mai favorabilă petentului este cea în vigoare la momentul pronunțării, întrucât prevede posibilitatea sancționării lui doar o singură dată într-un interval 30 de zile. Prin urmare, instanța va avea în vedere, ca lege aplicabilă cauzei dedusă judecății, prevederile OG nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare în forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr.144/2012.

Prin prisma prevederilor legale la care a făcut referire anterior, instanța va face aplicarea legii mai favorabile, având în vedere ca procesul-verbal de constatare a contravenției ce face obiectul prezentei cauze, respectiv . nr._/05.07.2011 este incheiat ulterior procesului-verbal . nr._/24.06.2011, a carui anulare face obiectul dosarului nr._/200/2013 aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, (astfel cum rezultă din verificările efectuate în sistemul informatizat Ecris), nefiind respectate dispozitiile legale prevazute de art.9 alin.3 din OG nr.15/2002, din noua reglementare.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, va admite plângerea contravențională și va anula procesul-verbal de contravenție . nr._/05.07.2011 întocmit de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C., exonerând petentul de la plata amenzii în cuantum de 250 lei.

În ceea ce privește tariful de despăgubire instanta retine ca potrivit art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001, instanța hotărăște nu numai asupra sancțiunii (amenda), ci și asupra despăgubirii menționate în procesul-verbal și al cărei cuantum a fost stabilit prin înștiințarea de plată.

Ca efect al aplicării legii contravenționale mai favorabile, potrivit dispozițiilor art.II din Legea nr.144/2012, instanța va anula tariful de despăgubire în valoare de 28 euro, stabilit prin prezentul proces-verbal.

În temeiul art. 129 alin. 6 C.proc.civ, care statuează principiul disponibilității în procesul civil, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge exceptia tardivitatii formularii plangerii, invocata de intimata, ca neintemeiata.

Admite plangerea contraventionala formulată de petentul R. N., domiciliul în Buzau, Cartier Micro 3, ., jud. Buzau, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., cu sediul în București, .. 401A, sector 6.

Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/05.07.2011.

Exonerează petentul de plata amenzii în cuantum de 250 lei aplicate prin procesul-verbal contestat.

Anulează tariful de despagubire în cuantum de 28 euro stabilit prin procesul-verbal contestat.

Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.11.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. D. N. M. B. Ș.

Red. A.D.N.

4 ex. /11.12.2013

Operator de date cu caracter personal

înregistrat în registrul de evidență sub nr._

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2013. Judecătoria BUZĂU