Plângere contravenţională. Sentința nr. 6849/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6849/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 22329/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr 6849
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 22.04.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – M. M.-R.
GREFIER – Z. C.
Pe rol se află soluționarea plângerii formulată de petenta ., cu sediul în Buzau, . jud Buzau în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă B., cu sediul în B., ..1B jud Buzau.
Prezența părților și dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 15.04.2013, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrată pe rolul acestei instanțe, la 24.07.2012, sub nr_, petenta . formulat în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ B., plangere contraventionala, solicitând anularea procesului verbal de contravenție . nr 8430 din 10.07.2012.
In motivarea cererii, petenta a arătat că la data de 09.07.2012, in cadrul unui control efectuat de inspectorul de munca din cadrul intimatei, in intervalul orar 10,45-11,15, a constatat ca la punctul de lucru deschis la . municipiul Buzau, . sunt executate lucrari de constructie a unei cladiri cu destinatie de restaurant si lucrari de izolatie termica prin placare cu placi de polistiren expandat iar lucrarile se executau cu ajutorul unor schele metalice autoportante la o inaltime de cca 4-4,5m.
A aratat petenta ca nu exista contraventia.Lucrarile de placare asa cum rezulta din Anexa de constatare a deficientelor nr.1, se executau cu ajutorul unor schele metalice autoportante la o inaltime de cca 4-4,5m, ca suprafata de sprijin a picioarelor de sprijin a schelelor nu aveau capacitatea portanta corespunzatoare, aceasta fiind sprijinita pe cate doua caramizi suprapuse, prezentand pericol de prăbusire a schelei.S-a mai retinut ca schelele utilizate nu erau prevazute cu balustrade de protectie, ca suprafata de lucru prezenta goluri periculoase, existand pericolul de cadere, nefiind amplasate panouri impuse de fata de latimea schelei, fiind montat doar cate un singur panou.
Situatia de fapt descrisa in cuprinsul actului de control nu corespunde realitatii, contarventia retinuta nefiind savarsita de petenta, agentul constatator retinand o alta situatie de fapt decat cea reala.
Astfel, la data intocmirii actului de control nu se executau in paralel asa cum se mentioneaza si lucrarile de constructie a cladirii cu destinatie restaurant si lucrari de izolare termica prin placare cu placi de polistiren expandat a acesteia; edificarea propriu-zisa a cladiri era realizata cu mult anterior momentului intocmirii actului constatator, respectiv in cursul anului 2011; o parte din lucrarile de placare a exteriorului cladirii au fost executate in anul 2011, urmand a se continua ulterior, acestea fiind intrerupte, motivat de faptul ca schela trebuia montata la alta lucrare cu termen de punere in functiune scadent; la data intocmirii actului de control, incepuse lucrarile de remontare a schelei pentru continuarea lucrarilor de izolare termica si aceasta activitate de montaj era in curs de executie; chiar pe fatada cladirii puteau fi constatate parte din lucrarile de izolare termica realizate in cursul anului 2011, nefiind evidentiate aspecte care sa convinga cu privire la faptul izolarii efective la acest moment.Schela in curs de montaj este de tip „ Bacau”, amplasamentul acesteia fiind pe o suprafata plana, betonata, fara denivelari, suprafata care in fapt este terasa constructiei realizato odata cu aceasta.Tipul acestei schele, compusa din segmente metalice egale, exclude posibilitatea amplasarii unor obiecte la baza acesteia.
A aratat petenta ca schela era in curs de montaj si nu era folosita la executarea efectiva a unor lucrari de izolatie termica prin placare, asa cum se mentioneaza, intrucat nu rezulta din cuprinsul actului constatatior mentiuni referitoare la prezenta unor lucratori implicati in mod direct in executarea acestora pe aceste schele si a materialelor de constructie destinate lucrarilor de izolare termica.Lipsa balustradelor de protectie nici nu paote fi pusa in discutie la stadiul montajului schelei de la data constatarilor, intrucat la acel moment nu fusesera realizate integral operatiunile de montaj efectiv, operatiunea de montare a balustradelor de protectie fiind finalizate ulterior acestui moment.
Divergentele dintre anagajul P. O. si agentul constatator, au vizat tocmai aceste aspecte, invocate in cu totul nejustificat si mentionate in cuprinsul actului de control, aspecte care, insa, fata de disputa celor doi, nu sunt confirmate de cel putin un martor in sensul prevederilor art 19 al.1 din OG 2/2001.
Nu rezulta din cuprinsul actului constatator motivele pe baza carora agentul constatator a incheiat procesul verbal in lipsa unui martor asa cum dispozitiile art 19 al. 3 din OG 2/2001 dispun in mod expres.
Din analiza cererii, reiese ca actiunea a fost intemeiata pe OG 2/2001.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, pentru urmatoarele considerente:
Inspectia Muncii indeplineste functia de autoritate in stat, prin care asigura exercitarea controlului in domeniile relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca si supravegherii pietei.Inspectia Muncii actioneaza pentru asigurarea protectiei sociale a muncii, in baza prevederilor art 41 din Constitutia Romaniei, republicata, si, respectiv, a prevederilor Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr 81/1947 privind inspectia Muncii in industrie si comert, ratificata prin Decretul Consiliului de Stat nr 284/1973 si ale Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 129/1969 privind inspectia muncii in agricultura, ratificata prin Decretul Consiliului de stat nr 83/1975.
In fapt, a aratat intimatul ca, la data retinuta in actul sanctionator, in urma verificarii documentelor existente si a situatiei din teren, s-au constatat mai multe neconformitati.
La punctul de lucru deschis la . municipiul Buzau, . sunt executate lucrari de constructie a unei cladiri cu destinatie de restaurant si lucrari de izolatie termica prin placare cu placi de polistiren expandat iar lucrarile se executau cu ajutorul unor schele metalice autoportante la o inaltime de cca 4-4,5m.
La data controlului schelei utilizate suprafata de sprijin a picioarelor de sprijin a schelelor nu aveau capacitatea portanta corespunzatoare, aceasta fiind sprijinita pe cate doua caramizi suprapuse, prezentand pericol de prăbusire a schelei.S-a mai retinut ca schelele utilizate nu erau prevazute cu balustrade de protectie, ca suprafata de lucru prezenta goluri periculoase, existand pericolul de cadere, nefiind amplasate panouri impuse de fata de latimea schelei, fiind montat doar cate un singur panou.
A aratat intimatul ca nu au fost respectate prevederile pct.6.1, 6.2 si 5.1 din Sectiunea 2, partea B, din HG nr 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile, coroborat cu pct 4.3.3. si 4.3.4. din Anexa 2 la HG nr 1146/2006 privind cerinte min ime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de mubnca si art 13 lit.q din Legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006.
A invocat Hotararea nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru sanctierele temporare sau mobile; Hotararea nr. 1146 din 30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
A mai invocat disp.Legii nr 319/14.07.2006 a securitatii si sanatati in munca.
Ca urmarea gravelor deficiente constatate si a pericolului iminent de accident de munca in baza art 6 al.1 lit.b din Legea nr 108/1999 s-a dispus oprirea din functionare a echipamentului de munca „ chela metalica autoportanta” care deserveste punctul de lucru din . Buzau, intocmindu-se proces verbal.
A considerat ca fapta angajatorului de a nu respecta prevederile legale in domeniul securitati si sanatatii in munca constituie contraventie si a fost sanctionata conform art 39 al. 5 din Legea 319/2006.
A apreciat ca procesul verbal este legal si temeinic intocmit, in sensul ca actul sanctionator cuprinde toate invocat dispoziile CEDO.
A mai aratat intimatul ca a aplicat sanctiunea minima prevazuta de lege.
În drept, a invocat dispozițiile art.115 și 118 din C.pr.civ.
Instanța a administrat, la propunerea ambelor părți, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data 10.07.2012, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul I. T. de Munca B., procesul verbal de contravenție . nr. 8430 prin care s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzute de art. 39 alin 5 din legea 319/2006 constand in aceea ca nu sunt respectate prevederile HG 300/2006 si HG 1146/2006.
Analizând cuprinsul procesului verbal, sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Potrivit art 16 din Og 2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Potrivit art 17 din Og 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Din coroborarea prevederilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 și art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (aplicabil și în procedura contravențională în temeiul art. 47 din O.G. nr. 2/2001), rezultă că nu orice încălcare a condițiilor de legalitate a procesului verbal de contravenție atrage în mod automat nulitatea acestuia. Dimpotrivă, condițiile de legalitate nu au toate aceeași importanță și numai pentru încălcarea unora (lipsa mențiunilor prevăzute de art. 17 din nr. 2/2001) instanța este obligată să declare nulitatea procesului verbal de contravenței, iar în cazul nerespectării celorlalte instanța are dreptul de a aprecia în ce măsură se impune declararea nulității procesului verbal de contravenție, verificând dacă viciile de legalitate au produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Nu era necesar ca aprecierea gravității contravenției agentul constatator să menționeze alte împrejurări în descrierea faptei în afară de cele înscrise în procesul verbal, urmare socialmente periculoasă a faptei deducându-se din materialitatea faptei, deci nu au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, agentul a constatator a mentionat pe larg situatia de fapt, nefiind nevoie si de mentionarea altor imprejurari, in afara de cele retinute in procesul verbal. Este evident ca, in procesul verbal nu se pot mentiona toate aspectele cu care agentul constatator s-a confruntat la locul savarsirii faptei contraventionale, din motive obiective, tehnice, esential fiind ca aspectele retinute sa fie cele mai importante, iar din acestea sa rezulte cu claritate fapta retinuta in procesul verbal, si in ce conditii a survenit aceasta. Ceea ce in cauza, instanta retine ca s-a intamplat,procesul verbal fiind intocmit cu respectarea dispozitiilor art 16 alin 1 din OG 2/2001.
Potrivit art. 19 alin. 1 teza a II-a din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze procesul verbal, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate prin semnătură de cel puțin un martor. În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod (art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001). Aceste dispoziții de procedură contravențională au fost edictate pentru a împiedica abuzul agenților constatatori prin încheierea de procese verbale de contravenție pentru fapte inexistente. Nerespectarea procedurii prevăzute de art. 19 alin. 1 teza a II- a din O.G. nr. 2/2001 nu atrage în mod automat nulitatea procesului verbal de contravenție, ci numai cu condiția dovedirii unei vătămări, conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (aplicabil și în procedura contravențională conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001).
În cazul de fata agentul constatator a mentionat ca procesul verbal a fost intocmit la sediul intimatei, iar d efata erau doar alti agenti constataori asa inct nu se poate considera ca exista o vătămare in acest sens.
Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei și a legalității sancțiunii.
Potrivit pct 6.1, 6.2 si 5.1 din Sectiunea 2, partea B din HG 300/2006 Toate schelele trebuie să fie concepute, construite și întreținute astfel încât să se evite prăbușirea sau deplasarea lor accidentală. 6.2. Platformele de lucru, pasarelele și scările schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate și utilizate astfel încât persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiecte.
Schelele trebuie controlate de către o persoană competentă, astfel:a) înainte de utilizarea lor;b) la intervale periodice;c) după orice modificare, perioadă de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori în alte circumstanțe care le-ar fi putut afecta rezistența sau stabilitatea.6.4. Scările trebuie să aibă o rezistență suficientă și să fie corect întreținute.Acestea trebuie să fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare și conform destinației lor. 6.5. Schelele mobile trebuie să fie asigurate împotriva deplasărilor involuntare.
Conform pct 4.3.3, 4.3.4 din anexa 2 la HG 1146/2006 Elementele de sprijin ale unei schele trebuie să fie protejate împotriva pericolului de alunecare fie prin fixare pe suprafața de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafața de sprijin trebuie să aibă o capacitate portantă suficientă. Stabilitatea schelei trebuie să fie asigurată. Deplasarea inopinată a schelelor mobile în timpul lucrului la înălțime trebuie să fie prevenită prin intermediul dispozitivelor adecvate. 4.3.4. Dimensiunile, forma și dispunerea planșeelor unei schele trebuie să fie adecvate naturii lucrării care urmează să fie executată și adaptate la sarcinile ce urmează a fi suportate și să permită lucrul și circulația de o manieră sigură. Planșeele unei schele trebuie să fie montate de așa manieră încât componentele să nu poată să se deplaseze în cazul unei utilizări normale. Niciun gol periculos nu trebuie să existe între componentele planșeelor și dispozitivele verticale de protecție colectivă împotriva căderii.
Potrivit art 13 it q din legea 319/2006 În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor; Conform art 39 alin 5 Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. (4) - (6), art. 8, art. 11 alin. (1) și (3), art. 13 lit. q) și s) și ale art. 27 alin. (1) lit. a) și b).
Față de aceste aspecte, instanța reține că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cat și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanta reține următoarele:
În Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depaseasca limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervand drepturile apărării (paragr. 28).
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de verdicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridiciate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
In acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, in privinta prezumtiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depaseasca in folosirea lor, consideram ca una din limitele pana la care sa actioneze prezumtia de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de catre agent. În situatia in care agentul nu a constatat personal fapta contraventionala prezumtia de temeinicie nu poate functiona, intrucat nu isi gaseste ratiunea. Motivul pentru care actele administrative sunt inzestrate cu aceasta caracteristica este increderea in faptul ca organul emitent, autoritatea(agentul, in aceasta situatie) consemneaza exact faptele pe care le constata, fara alte adaugiri sau denaturari ale realitatii. Este evident ca aceasta ratiune nu se regaseste in situatia in care fapta nu este constatata personal. In sprijinul acestei afirmații se poate aduce si argumentul ca si Codul Civil trateaza diferit mentiunile constatate personal din actele autentice față de celelalte mențiuni.
Așa cum rezultă din coroborarea declarațiilor părților, situația de fapt în cauza de față a fost constatată personal de către agentul constatator.
În cauza de față instanța consideră că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.
Din anexele de constatare a deficientelor in domeniul securitatii si santatii in munca reiese ( f 50,51) ca suprafata de sprijin a piciorelor schelelor nu aveau o capacitate portanta corespunzatoare, schele utilizate nu erau prevazute cu balustrade de protectie, suprfata de lucru prezenta goluri periculoase. Acestea au fost constatate in prezenta sefului de santier Z. P..
Acesta din urma, a fost audiat in calitate de martor si a declarat in fata isntantei ca acea schela nu era folosita la momentul controlului intrucat se asteptau materiale.
In cauza a mai fost audiat si martorul P. O. care a declarat ca lucratorii munceau la altceva, iar acea schela nu era folosita si nu era definitiv montata.
Din declaratiile coroborate ale acestora rezulta ca nu au contestate cele retinute ci doar a fost relatat faptul ca schela nu era folosita la momentul controlului.
Cele retinute in procesul verbal si anexele aferente sunt sustinute si de plansele foto depuse la dosar de intimată, din aceste reiesind faptul ca suprafata de sprijin a piciorelor schelelor nu aveau o capacitate portanta corespunzatoare, schele utilizate nu erau prevazute cu balustrade de protectie, suprfata de lucru prezenta goluri periculoase.
Cu privire la sustinerea ca schela respectiva nu era efectiv folosita, instanta retine ca petenta avea obligatia legala ca toate schelele trebuie să fie concepute, construite și întreținute astfel încât să se evite prăbușirea sau deplasarea lor accidentală iar latformele de lucru, pasarelele și scările schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate și utilizate astfel încât persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiecte. Schelele trebuie controlate de către o persoană competentă, astfel:a) înainte de utilizarea lor. Asadar, petenta trebuie sa se asigure de concordanta acesteia cu nromele legale inainte de a fi folosita, fiind fara relevanta daca la momentul controlului se lucra efectiv sau nu. Mai mult din plansele foto se observa ca aceste deficiente erau inca de la baza schelei, deci nu se poate afirma ca nu erau respectate normele deoarece schela nu era terminată.
Față de împrejurarea că materialul probatoriu administrat în cauză coroborează mențiunile din procesul verbal atacat, instanța dă curs constatărilor personale ale agentului constatator și le reține ca fiind reale.
Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată și modalitatea de individualizare, în raport de împrejurările faptei și de limitele amenzii, instanța reține următoarele:
Conform art 39 alin 5 Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. (4) - (6), art. 8, art. 11 alin. (1) și (3), art. 13 lit. q) și s) și ale art. 27 alin. (1) lit. a) și b).În cauză, contravenienta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 7000 lei.
Cu toate acestea, art.34 din OG 2/2001, care constituie dreptul comun în materie, permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientei.
Astfel, conform art.21 alin.3 OG nr.2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Fapta petentei de a nu asigura masurile de fecuare a lucrailor in conditii depline de siguranta, prezinta un pericol social foarte ridicat, existand posibilitatea ca in momentul desfasurarii activitatii sa se produca un accident in orice moment,ce poate avea ca si consecinta vatamrea lucratorilor sau chiar decesul acestora.
Mai mult, instanta retine ca petenta mai fost sanctionata contraventional pentru nerespectarea dispozitiilor legale in domeniul sanatatii si securitatii in munca.
Instanta apreciază că agentul constatator a aplicat in mod corect sanctiunea, respectiv amenda in cuantum de 7000 lei.
La individualizarea sanctiunii contraventionale, inspectorii de munca au tinut seama de imprejurarile in care au fost savarsite faptele, de modul si mijloacele de savarsire a acestora, de scopul urmarit si de urmarea produsa.In conditiile art 5 alin 5 din OG 2/2001 aprobata cu modificari si completari prin Legea 180/2002, cu mod. Si completarile ulterioare, sanctiunea stabilita „ trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite” iar in cauza nu se justifica aplicarea sanctiunii „ avertisment „, intrucat fapta petentei nu este una de o gravitate redusa, conform art 7 ali.2 din OG 2/2001.
Față de cele expuse anterior, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Față de cele expuse anterior, instanța va respinge acțiunea formulată de către petentă, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulata de petenta ., cu sediul în Buzau, . jud Buzau în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă B., cu sediul în B., ..1B jud Buzau.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica,azi, 22.04.2013
PreședinteGrefier
M. M.-R. Z. C.
Tehnored MMR
4 ex/22.05.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4227/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6801/2013.... → |
|---|
