Plângere contravenţională. Sentința nr. 8018/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8018/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 10602/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.8018
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 14.05.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – P. E.
GREFIER – I. D. C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta P. O. ROMÂNĂ, cu domiciliul in Satu M., . M. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN, cu sediul in municipiul București, sector 6, ..401 A, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012, emis de către intimată.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit, petenta P. O. Română și intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, acțiunea este scutită de taxă de timbru, iar intimata prin serviciul registratură a depus la dosar, cerere prin care solicită comunicarea plângerii și a înscrisurilor atașate acesteia în vederea formulării apărării, care au fost communicate în data de 23.05.2013.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind. 1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Constatând proba ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ.,instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare pe excepțiiile invocate și în subsidiar pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 26.03.2012 sub nr._, petenta P. O. Română a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/22.02.2012, întocmit de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, precum și în subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În motivarea plângerii, a arătat că, procesul verbal de contravenție este nul, având în vedere următoarea situație. Conform art. 13 și 14 din OG 2/2001, orice contravenție se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar agentul constatator are obligația ca în termen de o lună de la aplicarea sancțiunii să comunice procesul verbal. În acest caz se susține că fapta este săvârșită pe data de 31.08.2011, iar procesul verbal este întocmit pe data de 22.02.2012, și comunicat la data de 09.03.2012, este clar o încălcare flagrantă a normelor legale și apreciază procesul verbal nul în acest caz.
Un alt motiv de nulitate este lipsa semnăturii agentului constatator, conform art. 17 din OG 2/2001, lipsa semnăturii agentului constatator, atrăgând nulitatea procesului verbal.
Intimata nu a depus întâmpinare.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, f 4, copie plic, copie rovinietă, f 5, certificat calificat și autorizația de control, planșa foto care a stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Referitor la excepția prescrierii aplicării sancțiunii amenzii contravenționale, instanța constată că potrivit art. 13 din OG 2/2001 aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Ori în speță nu este împlinit acest termen, întrucât fapta a fost săvârșită la data de 31.08.2011, iar sancțiunea a fost aplicată la data întocmirii procesului verbal respectiv 22.02.2012. Pentru aceste motive instanța va respinge excepția prescrierii aplicării sancțiunii amenzii contravenționale.
Cu privire la excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale, instanța o apreciază de asemenea neîntemeiată, întrucât potrivit art. 14 din OG 2/2001 executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul verbal nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii contravenționale, ori în speță, procesul verbal a fost încheiat la data de 22.02.2012 și comunicat petentei la data de 04.03.2012, astfel că nu este împlinit termenul de o lună, motiv pentru care instanța va respinge și această excepție.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de către petent instanța reține următoarele:
Cu privire la lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că potrivit art.7 din Legea nr.455/2001 „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”. În cauză, procesul verbal se circumscrie acestei reguli, acesta fiind generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR, având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.
Pe fondul cauzei instanța reține următoarele:
La data de 22.02.2012 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 31.08.2011, ora 17,54 a circulat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, aparținând Parohiei Ortodoxe Române, fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatoarei, sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei și a fost obligată la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 euro, adică 121,35 lei.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care este proprietara autovehiculului.
Așadar, este evident faptul că pentru autoturismul proprietatea petentei la data de 31.08.2011, ora 17,54, momentul săvârșirii contravenției, nu exista achiziționată o rovinietă pentru autovehiculul înmatriculat sub nr._, aspect ce rezultă din planșa foto anexată la dosar, și din faptul că petenta nu a făcut dovada achitării rovinietei.
În aceste condiții, instanța constată că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002 potrivit căruia constituie contravenție continuă fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.
Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională coroborat cu art. 38 alin.3 din același act normativ, care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, instanța consideră așadar că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă, având în vedere că petenta a achitat după comunicarea procesului verbal rovinieta valabilă pentru perioada 28.03._12.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede în mod expres această sancțiune.
Prin această modalitate de sancționare a contravenientei, instanța apreciază că se pot realiza și scopurile educativ și preventiv ale sancțiunilor contravenționale, urmând să i se atragă atenția petentei, în temeiul art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, asupra pericolului social al faptei săvârșite și să i se recomande să respecte dispozițiile legale.
În ceea ce privește obligarea petentei la achitarea tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, instanța va dispune anularea acestuia, având în vedere dispozițiile art. II din Legea 144/2012, potrivit căruia tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002, aplicate și contestate în instanță, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv 24.07.2012, se anulează.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază plângerea întemeiată, urmând să o admită numai în parte și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 250 lei aplicată petentei prin procesul verbal mai sus arătat, cu avertisment și va anula tariful de despăgubire în sumă de 28 euro.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescrierii aplicării sancțiunii amenzii contravenționale.
Respinge excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale.
Admite în parte plângerea formulată de petenta P. O. Română, cu domiciliul in Satu M., . M. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN, cu sediul in municipiul București, sector 6, ..401 A.
Anulează în parte procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, în sensul că înlocuiește amenda de 250 lei, cu avertisment.
Anulează tariful de despăgubire în cuantum de 28 Euro, adică 121,35 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2013
PREȘEDINTEGREFIER
P. E. I. D. C.
Red. P.E../Tehnored.I.D.C./4 ex/ 13.06.2013
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9562/2013.... → |
|---|
