Revendicare imobiliară. Sentința nr. 27/2013. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 27/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 6648/200/2010

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

JUDEȚUL B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.06.2013

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE - M. S.

GREFIER - I. A. C.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect „revendicare imobiliară” formulată de reclamanta Ț. M., cu domiciliul în B., .. 1, .. B., la cab. av. I. M., în contradictoriu cu pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A, sector 1, intervenienta . PRIN PRIMAR, cu sediul în .. B..

Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.06.2013, consemnările au fost făcute în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta hotarare, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 13.06.2013, respectiv 20.06.2013 si 27.06.2013, cand a hotarat urmatoarele:

INSTANȚA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau sub nr._ , reclamanta Ț. M. a chemat in judecata pe paratul M. Administratiei si Internelor, solicitand ca prin hotararea ce o va pronunta, acesta sa fie obligat sa-i lase in deplina proprietate si pasnica posesie, imobilul compus din casa de locuit si teren aferent in suprafata de 476 mp, situat in . Buzau (fost nr. 203).

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, in fapt, imobilul in litigiu a fost proprietatea bunicii sale, Costiuc R., decedata la data de 26.02.1985, cu ultim domiciliu in . Buzau.

Prin referatul incheiat la data de 16.03.1955 de catre C. Comunala din cadrul fostului Sfat Popular al comunei V. Pasii, autoarea reclamantei a fost incadrata la categoria chiabur. Ca urmare a acestui fapt, a fost cercetata penal si condamnata in decursul anilor 1958 -1960. Au fost pronuntate in acest sens mai multe sentinte penale, respectiv: sentinta nr. 1584/30.09.1958 a Tribunalului Popular Raional Buzau, sentinta nr. 1178/20.08.1959 a aceluiasi Tribunal, sentinta penala nr. 4840/28.09.1959 a fostului Tribunal Regional Ploiesti, sentinta nr. 597/3.05.1960. In niciuna din hotararile enumerate nu s-a dispus pedeapsa complementara, respectiv confiscarea imobilelor aflate in proprietatea autoarei reclamantei.

In dispozitivul sentintei nr. 1548/30.09.1958 pronuntata de Tribunalul Raional Buzau, in dosarul nr. 4737/1958, este mentionat faptul ca autoarea reclamantei avea o avere compusa din 3 ha teren arabil, vie, casa de locuit si o moara.

Imobilul casa de locuit, despre care se vorbeste in dispozitivul acestei sentinte si care este mentionat si in evidentele agricole la partida defunctei Costiuc R., este unul si acelasi imobil cu cel ce face obiectul prezentei actiuni in revendicare.

D. fiind categoria sociala in care era incadrata, aceea de chiabur, dupa condamnarea conform sentintei 1584/30.09.1958, autoarea reclamantei a fost deposedata abuziv de imobilul casa de locuit si teren aferent in suprafata de 476 mp. Imobilul a fost preluat de catre fostul Consiliu Popular V. Pasii. Dupa momentul deposedarii abuzive de catre stat, in constructie au functionat succesiv: magazin satesc, gradinita, biblioteca.

Prin decizia nr. 189/1978 a fostului Consiliu Popular al Judetului Buzau, cladirea a fost transmisa din administrarea Consiliului Popular al comunei V. Pasii in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, unde se afla si in prezent, in incinta functionand Postul de Politie al comunei V. Pasii.

Reclamanta a mai sustinut ca, desi in prezent imobilul figureaza in domeniul public al statului, fiind identificat in inventarul domeniului public sub nr._, din punct de vedere juridic, acesta nu a iesit niciodata din patrimoniul autoarei sale in mod legal, proprietatea fiindu-i transmisa prin mostenire legala, ea avand calitatea de descendent al proprietarei, asa cum rezulta din actele de stare civila anexate la dosar. La categoria curti-constructii defuncta figura in evidentele agricole cu suprafata de 0,12 ha., respectiv 0,0400 ha intravilan, cele doua suprafete fiind pe amplasamente diferite. Din totalul suprafetei de 0,12 ha, i s-a reconstituit, in baza Legii nr.18/1991, doar suprafata de 0,0724 ha. Suprafata de 0,0476 ha reprezinta terenul aferent locuintei de care a fost deposedata si in prezent se afla in posesia paratului.

Motivand ca decizia nr. 189/1978 prin care paratul a dobandit in administrare imobilul nu are valoarea unui titlu de proprietate, reclamanta a solicitat instantei ca acesta sa fie obligat sa-i lase in deplina proprietate si posesie casa si terenul in suprafata de 476 mp, din . Buzau.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.480, 481, 482, 488 cod civil, art 6 din CEDO, art 1 din primul Protocol Aditional la Conventie.

Cererea a fost timbrata cu 1.471 lei-taxa judiciara de timbru si 6 lei-timbru judiciar (fila 6).

In sustinerea cererii, reclamanta a aratat ca intelege sa se foloseasca de proba cu înscrisuri si expertiza tehnica. In acest sens, a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele documente: carte de identitate reclamanta, referatul întocmit de C. Comunala din cadrul Sfatului Popular al Comunei V. Pasii la data de 16.03.1955, înscrisul intitulat „fise industriale pentru mori”, registrul agricol de la partida def.Costiuc R., adeverinta nr. 6109/25.07.2008 eliberata de Primaria comunei V. Pasii, sentinta penala nr. 1584/30.09.1958 a Tribunalului Raional Buzau, intampinare formulata in Dosarul nr.2186/2006, acte de stare civila, adresa nr.C/3292/10.11.2006, sentinta civila nr. 430/6.04.2007 a Tribunalului Buzau, certificat nr.C/949/13.04.1992, titlul de proprietate nr._/13/09.01.1996 eliberat de C. Judeteana Buzau pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar, adresa emisa de Primaria Comunei V. Pasii la 12.09.2005, referat, proces verbal din 07.09.2006, Dispozitie privind respingerea notificarii 143/2005 a mostenitorilor def.Costiuc R., certificat de mostenitor nr.1156/02.10.1985 (filele 8-40).

Paratul a formulat întampinare (fila 41), prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii.

In motivarea cererii, paratul a aratat ca, dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, actiunea in revendicarea imobilelor preluate abuziv formulata in contradictoriu cu persoana juridica detinatoare a bunului, in conditiile dreptului comun, nu poate fi folosita, deoarece persoanele indreptatite la restituire trebuie sa recurga la procedura administrativa prealabila prevazuta de lege, persoana interesara urmand procedura prevazuta de Legea nr.10/2001. Acesta este si punctul de vedere exprimat de Inalta Curte de Castie si Justitie prin decizia nr.33/2008. Ca atare, reclamanta a pierdut dreptul de a mai formula actiune in revendicare, potrivit dreptului comun. Prin urmare, parata a solicitat respingerea actiunii, ca inadmisibila.

In drept, au fost invocate dispozitiile art.480-485 C.civil, art.22 alin.5 din Legea nr.10/2001 rep.

In temeiul art.242 alin.2 C.proc.civ., paratul a solicitat judecarea cauzei în lipsa.

Reclamanta a formulat răspuns la întampinare (fila 47), prin care a solicitat respingerea apararilor paratului ca fiind neintemeiate, avand în vedere ca imobilul in discutie nu este supus jurisdictiei Legii nr.10/2001. Actiunea in revendicare este imprescriptibila, putand fi exercitata oricand in discutie, fiind vorba de un drept real. Dovada dreptului de proprietate este indiscutabil realizata, în baza înscrisurilor anexate cererii de chemare in judecata.

Paratul a depus la dosarul cauzei un punct de vedere (fila 49) față de continutul raspunsului la întampinare formulat de catre reclamanta, prin care si-a reiterat pozitia procesuala, în sensul ca reclamanta a pierdut dreptul de a mai formula actiune în revendicare, potrivit dreptului comun, față de dispozitiile Legii nr.10/2001.

In temeiul art.242 alin.2 C.proc.civ., paratul a solicitat judecarea cauzei in lipsa.

La termenul de judecata din data de 31.10.2008, instanta a unit exceptia inadmisibilitatii invocate de catre parat, cu fondul cauzei. La acelasi termen de judecata, instanta a încuviintat proba cu înscrisuri si expertiza tehnica în specialitatea constructii, fiind desemnat expert Tibar M..

Paratul a depus la dosarul cauzei, la solicitarea instantei de judecata, urmatoarele documente: Decizia nr. 189/05.06.1978 a Consiliului Popular al Judetului Buzau, autorizatia pentru executare lucrari nr._/14.05.1979, procesul verbal din data de 14.06.1978 încheiat cu prilejul predarii imobilului din Posta Calnau, fost nr. 203, schita imobil (filele 75-79).

La solicitarea instantei, expert Tibar M. a depus la dosarul cauzei raport de expertiza tehnică (filele 90-96), răspuns la obiectiuni (fila 108).

Intrucat paratul a formulat obiectiuni si a sustinut ca raportul de expertiza nu exprima realitatea de fapt, instanța a efectuat si o cercetare la fata locului, prilej cu care a constatat că imobilul a suportat reparatii capitale, paratul aducandu-i multiple îmbunatatiri (fila 105).

Reclamanta a depus la dosarul cauzei concluzii scrise (fila 113), prin care si-a reieterat sustinerile din cuprinsul actiunii introductive si cele de-a lungul judecrii cauzei.

Prin Sentinta civila nr.6606/13.11.2009 pronuntata de Judecatoria Buzau in Dosarul nr._ , instanta a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii invocate de catre parat si a admis actiunea reclamantei, obligand paratul sa lase reclamantei in deplina proprietate si pasnica posesie imobilul compus din casa de locuit si suprafata de 476 mp teren aferent, din ..Buzau (fost numar 203).

Pârâtul M. Administrației și Internelor a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 6606/13.11.2009, iar Tribunalul B. - Sectia Civila, prin Decizia civilă nr.153/19.02.2010 a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru completarea probatoriilor, cu înscrisuri și expertize de specialitate, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt și a situației juridice a imobilului.

În rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecatoriei Buzau, la data de 13.05.2010 sub nr._ .

Prin încheierea de ședință din data de 13.09.2010, instanța a dispus, față de considerentele și dispozitivul deciziei civile nr. 153/19.02.2010, completarea probatoriului cu înscrisuri pentru dovedirea dreptului de proprietate al părților și a prorogat discutarea probei cu expertize tehnice construcții și cadastrală pentru identificarea corectă a bunului revendicat, după administrarea probei cu înscrisuri.

Pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR a depus la dosarul cauzei, la data de 08.10.2010, H.G. nr.1348/2001 privind atestarea domeniului public al județului B., precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul B. modificată și completată prin HG 101/2010 (filele 9-56).

Prin încheierea de ședință din data de 17.02.2011, instanța, în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., a dispus suspendarea judecății cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr._/200/2010, aflat pe rolul Judecătoriei B., având ca obiect fond funciar.

Prin încheierea de ședință din data de 13.09.2012, instanța a repus cauza pe rol si a încuviințat reclamantei, în temeiul art. 167 alin. 1 C.proc.civ., proba testimonială cu declarațiile a doi martori și expertize în specialitățile topografie și construcții.

Consiliul Local V. Pașii a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului (filele 90- 96).

In motivarea cererii, a arătat că, sub aspectul situatiei de fapt, nu există identitate între construcția preluată de stat fără titlu de la autoarea reclamantei, și construcția revendicată de către aceasta, întrucât, ulterior emiterii dispoziției nr. 189/05.06.1978 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului B., imobilul a fost demolat în totalitate și reconstruit un alt imobil, pe o altă fundație, vechea construcție fiind grav avariată de cutremurul din anul 1977. Cu ocazia efectuării lucrărilor de reparații, datorită gradului avansat de uzură, a fost necesară demolarea întregii construcții, condiții în care această autorizație nu a fost pusă în executare în forma în care a fost obținută.

Actele prezentate în dosar de către reclamantă nu fac dovada dreptului de proprietate pentru imobilul care există pe teren la ora actuală, ci pentru un imobil care a fost demolat. Ca urmare a reconstruirii din temelii a imobilului casă de locuit, pârâtul a dobândit un alt drept de proprietate decât cel transmis pe cale administrativă, respectiv dreptul de proprietate prin edificare, din fonduri proprii, a construcției în forma existentă la ora actuală pe teren.

S-a mai solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, întrucât acțiunea în revendicare este promovată de către reclamantă ulterior apariției Legii 10/2001, și după momentul în care acesta a solicitat aplicarea procedurii speciale reglementate de această lege, modificarea fiindu-i respinsă. In acest sens, s-a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare, solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie, fiind îndeplinite toate condițiile cerute de lege.

In sustinerea acestei cereri, s-a solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri, martori si expertiza in specialitate constructii.

La termenul de judecata din data de 11.10.2012, instanța, în temeiul art.138 pct.2 C.proc.civ., a încuviințat pârâtului - proba cu 2 martori, in vederea stabilirii situatiei de fapt.

În ședința publică din data de 31.01.2013, instanta a încuviintat în principiu cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta . prin primar (astfel cum a fost precizata de dl.av.Tircavu G.). De asemenea, la acelasi termen de judecata, au fost audiați martorii: U. V., S. I., LINȚEANU I., I. R., ale căror depoziții au fost anexate la dosar (filele 127- 130).

Instanța a dispus efectuarea expertizelor în specialitățile topo și construcții.

La data de 04.02.2013 s-a efectuat cercetarea la fața locului (filele 137-138).

La data de 14.03.2013, a fost depus la dosarul cauzei, de către expert P. M., raportul de expertiză în specialitatea construcții (filele 139-145) și raportul de expertiză în specialitatea topo (filele 149-154).

Reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în specialitatea construcții, la care, domnul expert P. M. a formulat răspuns la obiecțiuni (filele 159- 160).

La data de 15.05.2013, în Camera de Consiliu a fost audiat expertul P. M., iar in acest sens s-a întocmit un proces verbal anexat la dosar la fila 166.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

In fapt, reclamanta Tirdea M., in calitate de mostenitoare a numitei Costiuc R., a solicitat in contradictoriu cu paratul M. Administratiei si Internelor, obligarea acestuia să-i lase în deplina proprietate si pasnica posesie imobilul compus din casa de locuit si teren aferent in suprafata de 476 mp, situat în . Buzau (fost nr. 203).

Potrivit referatului întocmit de către C. Comunala din cadrul fostului Sfat Popular al Comunei V. Pasii, la data de 16.03.1955 (fila 9), Costiuc R., autoarea reclamantei, a fost încadrata la categoria chiabur.

Potrivit adresei nr.C/3292/10.11.2006 eliberata de MAI-Arhivele Nationale-Directia Judeteana Buzau a Arhivelor Nationale (fila 22), s-a constatat ca prin Sentinta penala nr.1178/20.08.1959 pronuntata de Tribunalul Popular al Raionului Buzau, Costiuc R. a fost condamnata la doua luni inchisoare corectionala, pentru nepredare de cote. De asemenea, prin Sentinta penala nr.4840/28.09.1959 pronuntata de Tribunalul Regional Ploiesti, a fost incetata urmarirea penala contra inculpatei Costiuc R. si s-a anulat sentinta penala nr.1178/1959 a Tribunalului Popular al Raionului Buzau. Ulterior, prin Sentinta penala nr.597/03.05.1960, Costiuc R. a fost condamnata la plata sumei de 300 lei amenda corectionala pentru vanzarea, circulatia si desfacerea bauturilor alcoolice, confiscandu-se si cantitatea de 301 litri de vin, inclusiv a vasului. Potrivit aceleiasi adrese, s-a mentionat ca nu se detin inscrisuri referitoare la preluari sau confiscari imobile, proprietate particulara, pe numele acestei persoane.

Anterior, numita Costiuc R. a fost condamnata prin Sentinta penala nr.1584/30.09.1958 pronuntata de Tribunalul Raionului Buzau (fila 34), la plata unei amenzi corectionala in cuantum de 500 lei, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.14 alin.3 din HCM 1078/1957. In cuprinsul dispozitivului acestei sentinte, s-a mentionat ca respectiva inculpata figura cu o avere compusa din 3 ha teren arabil, vie, casa de locuit si o moara.

In evidenta agricola aferenta perioadei 1958-1962, Costiuc R. a figura cu diferite suprafete de teren, respectiv: 3,78 ha (din care 0,10 ha teren curti-constructii) - în anul 1959, 1,60 ha (din care 0,10 ha teren curti-constructii) - în anul 1960, 1,60 ha (din care 0,10 ha teren curti-constructii) - în anul 1961, 0,40 ha (din care 0,12 ha teren curti-constructii) - în anul 1962 (fila 13).

Din adeverinta eliberata de Primaria Comunei V. Pasii, sub nr. 6109/25.07.2008 (fila 16), rezultă că def.Costiuc R. figura în evidentele primăriei cu o casă construită în anul 1933.

Prin Decizia nr.189/05.06.1978 a Consiliului Popular al Județului B. - Comitetul Executiv, s-a decis transmiterea din administrarea Consiliului Popular al comunei V. Pasii, in administrarea Ministerului de Interne, a constructiilor (in suprafata de 71 mp) si terenului aferent in suprafata de 240 mp, identificate potrivit planului de situatie aflat la fila 79 din dosarul cauzei, si care potrivit HG nr. 1705/29.11.2006, face parte din domeniul public al statului conform art. 1 și Anexei nr. 1 din HG nr. 1705/29.11.2006, fiind menționat la poziția nr._, cod clasificare 8.29.10 (fapt sustinut de instanta sin in cuprinsul considerentelor Sentintei civile nr.6143/15.09.2011 pronuntata de Judecatoria Buzau in Dosarul nr._/200/2010, și care, potrivit încheierii și extrasului de carte funciară nr._/19.12.2008, apare înscris în cartea funciară nr. 4807 a localității V. Pașii cu număr cadastral 4839, ca proprietatea Statului Român (domeniu public), în administrarea Inspectoratului Județean de Poliție B.).

Reclamanta a solicitat în baza Legii nr.10/2001, restituirea în natură a imobilului casa de locuit, situat în ..Buzau, iar Dispozitia nr.404/12.09.2006 Primarul . respins notificarea formulata de reclamanta, in calitate de mostenitoare a def.Costiuc R.. Prin Sentinta civila nr.430/06.04.2007 pronuntata de Tribunalul Buzau-Sectia Civila in Dosarul nr.2186/2006 (fila 23), instanta a respins actiunea formulata de catre reclamanta Tirdea M. in contradictoriu cu Primarul Comunei V. Pasii si Directia Generala Juridica, si a mentinut Dispozitia nr.404/12.09.2006 emisa de Primarul Comunei V. Pasii.

De asemenea, pe numele mostenitorilor def.Costiuc R., respectiv Costiuc S. si Costiuc R., C. Judeteana Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Jud.Buzau a emis titlul de proprietate nr._/13/09.01.1996 (fila 28), prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 6.000 mp situata pe raza satului/..Buzau.

Prin Sentinta civila nr.6143/15.09.2011 pronuntata de Judecatoria Buzau in Dosarul nr._/200/2010, instanta a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Ț. M. în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALĂ V. PAȘII PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și C. JUDEȚEAN B. PENTRU RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, ca neîntemeiată. Astfel, reclamanta Ț. M. a solicitat dispunerea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,0476 ha în tarlaua 16, parcelele 1526, 1527 in intravilanul satului V. Pasii, categoria curți-construcții; să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/13/1996 emis pe numele defunctei Costiuc R., în sensul includerii alături de suprafața de 0,1124 ha teren în intravilan, din totalul suprafeței reconstituite de 1,6000 ha, și a diferenței de 0,0476 ha aferentă tarlalei 16, parcelele 1526, 1527.

Prin Decizia civila nr.463/18.04.2012 pronuntata de Tribunalul Buzau, instanta a respins recursul formulat de catre reclamanta-recurenta TARDEA M., impotriva Sentintei civile nr.6143/15.09.2011 pronuntata de Judecatoria Buzau in Dosarul nr._/200/2010.

Avand in vedere cele prezentate mai sus, paratul si intervenienta au invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, sustinand ca reclamanta nu se mai poate adresa instantei pe calea dreptului comun, atata timp cat a utilizat procedura speciala privind restituirea bunurilor imobile.

De asemenea, au fost invocate dispozitiile Deciziei nr.33/2008 pronuntata de ICCJ . interesul legii, in care se arata: “cu privire la actiunile intemeiate pe dispozitiile dreptului comun, avand ca obiect revendicarea imobilelelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate dupa . Legii nr.10/2001 si solutionate neunitar de instantele judecatoresti, se stabileste ca, concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar daca acesta nu este prevazut expres de legea speciala. In cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala, respectiv Legea nr.10/2001, si Conventia europeana a drepturilor omului, aceasta din urma are prioritate. Aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiata pe dreptul comun, in masura in care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice”.

Instanta constată că, în urma pronuntarii acestei decizii in interesul legii, instantele judecatoresti au avut opinii diferite. Acesta situatie a fost discutata si in cadrul intalnirii dintre membrii Comisiei „Unificarea practicii judiciare” cu Presedintele Sectiei Civile si de proprietate Inteelectuala de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv presedintii sectiilor civile, conflicte de munca si asigurari sociale a curtilor de apel pentru discutarea problemelor de practica judiciara neunitara din 24.06.2009, opinia majoritara a fost in sensul admisibilitatii actiunii in revendicare, fundamentata pe principiul liberului acces la justitie cu referire la protectia dreptului de proprietate, pe dispozitiile dreptului comun, ale Protocolului nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar si pe jurisprudenta constanta a instantei europene in materie. Drepturile si interesele persoanelor indreptatite pot fi realizate doar in contextul unei analize efective, in substanta ei, a pretentiei afirmate, or in ipoteza inadmisibilitatii actiunii in revendicare, acest deziderat nu poate fi indeplinit. S-a apreciat ca este necesara distinctia intre actiunea in revendicare si cererea de restituire, respectiv de acordare a reparatiei in natura, prevazuta de dispozitiile actului normativ special, cu toate consecintele ce decurg din incidenta uneia sau alteia dintre modalitatile alese de parte pentru realizarea dreptului său. Chiar si acolo unde legiuitorul vorbeste de modalitatea pe care partea este in drept sa o urmeze, nu se poate aprecia ca a fost interzisa exercitarea actiunii in revendicare spre a se putea conchide cu privire la inadmisibilitatea ei. Concluzia a fost aceea ca, si ulterior incidentei deciziei in interesul legii nr.33/09.06.2008, actiunea in revendicare este admisibila, de la caz la caz, cu deosebirile de nuanta determinate de calea concreta pe care persoana indreptatita o alege, respectiv compararea titlurilor sau stabilirea preferabilitatii unuia dintre acestea in functie de dispozitiile de drept comun corelate cu dispozitiile Protocolului nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar si principiile avute in vedere de jurisprudenta constanta a instantei europene.

De altfel, in motivarea Deciziei in interesul legii, instanta superioara a aratat ca „in procedura de aplicare a Legii nr. 10/2001, in absenta unor prevederi de natura a asigura aplicarea efectiva si concreta a masurilor reparatorii, poate aparea conflictul cu dispozitiile art. 1 alin. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, ceea ce impune, conform art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei, prioritatea normei din Conventie, care, fiind ratificata prin Legea nr. 30/1994, face parte din dreptul intern, asa cum se stabileste prin art.11 alin.2 din Legea fundamentala. Problema care se pune este daca prioritatea Conventiei poate fi data si in cadrul unei actiuni in revendicare intemeiate pe dreptul comun, respectiv trebuie lamurit daca o astfel de actiune poate constitui un remediu efectiv, care sa acopere, pana la o eventuala interventie legislativa, neconventionalitatea unor dispozitii ale legii speciale. Desigur, la aceasta problema nu se poate da un raspuns in sensul ca exista posibilitatea de a se opta intre aplicarea Legii nr. 10/2001 si aplicarea dreptului comun in materia revendicarii, si anume Codul civil, caci ar insemna sa se incalce principiul specialia generalibus derogant. Nu se poate aprecia ca existenta Legii nr.10/2001 exclude, in toate situatiile, posibilitatea de a se recurge la actiunea in revendicare, caci este posibil ca reclamantul, ., sa se poata prevala la randul sau de un bun in sensul art.1 din Protocolul aditional si trebuie sa i se asigure accesul la justitie. Este insa necesar a se analiza, in functie de circumstantele concrete ale cauzei, in ce masura legea interna intra in conflict cu Conventia europeana a drepturilor omului si daca admiterea actiunii in revendicare nu ar aduce atingere unui alt drept de proprietate, de asemenea ocrotit, ori securitatii raporturilor juridice. Cu alte cuvinte, atunci cand exista neconcordante intre legea interna si Conventie, trebuie sa se verifice pe fond daca si paratul in actiunea in revendicare nu are, la randul sau, un bun in sensul Conventiei (o hotarare judecatoreasca anterioara prin care i s-a recunoscut dreptul de a pastra imobilul; o speranta legitima in acelasi sens, dedusa din dispozitiile legii speciale, unita cu o jurisprudenta constanta pe acest aspect).

In acest sens este relevanta decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului in Cauza Pincova si Pinc contra Republicii Cehe, in care s-a aratat ca: Curtea accepta ca obiectivul general al legilor de restituire, acela de a atenua consecintele anumitor incalcari ale dreptului de proprietate cauzate de regimul comunist, este unul legitim (...); cu toate acestea, considera necesar a se asigura ca aceasta atenuare a vechilor incalcari nu creeaza noi neajunsuri disproportionate. In acest scop, legislatia trebuie sa faca posibila luarea in considerare a circumstantelor particulare ale fiecarei cauze (paragraful 58, citat si in Cauza R. contra Romaniei). De asemenea, nici consecinta insecuritatii raporturilor juridice nu poate fi ignorata. Dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6 alin. 1 din Conventie, trebuie interpretat in lumina preambulului acesteia, care enunta preeminenta dreptului ca element de patrimoniu comun statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care inseamna, intre altele, ca o solutie definitiva a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata (Cauza Brumarescu contra Romaniei, paragraful 61). Din cauza inconsecventei si deficientelor legislative, precum si a eventualelor litigii anterior solutionate, nu este exclus ca . actiune in revendicare ambele parti sa se poata prevala de existenta unui bun in sensul Conventiei, instantele fiind puse in situatia de a da preferabilitate unuia in detrimentul celuilalt, cu observarea, in acelasi timp, a principiului securitatii raporturilor juridice.

In atare situatie, solutia ar avea efectul privarii uneia dintre parti de un bun in sensul Conventiei”.

Pe de alta parte, Legea nr.10/2001 nu abroga prevederile art.480 C.civil si nici nu reglementeaza prin vreo dispozitie legala asupra inadmisibilitatii actiunii in revendicare a fostului proprietar de la care imobilul s-a preluat in mod abuziv de catre stat impotriva cumparatorului imobilului de la stat. Practica judiciara s-a pronuntat in sensul ca actiunea in revendicare indreptata impotriva actualului proprietar, este admisibila, si in situatia in care fostul proprietar sau mostenitorii sai au formulat notificare in baza Legii nr.10/2001, deoarece fiecare procedura are la baza temeiuri juridice diferite si nu se poate sustine ca s-ar obtine de doua ori acelasi lucru.

Avand in vedere aceste considerente, instanta va respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de catre parat si intervenienta, ca neintemeiata.

Pe fondul cauzei, instanta constată că ne aflam în prezenta unei actiuni în revendicare, prin comparare de titluri. Acțiunea în revendicare imobiliară nu are reglementare nici în Codul civil și nici în alte acte normative, revenind doctrinei si jurisprudentei, sarcina de a contura regimul juridic al acesteia.

Avand in vedere dispozitiile art.3 din Legea nr.71/2011, instanta apreciaza ca, in speta, sunt incidente vechile dispozitii ale Codului civila, care arata la art.480 C.civil, ca „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege”.

Totusi, instanța reține că, în rejudecare, este ținută de considerentele Deciziei civilă nr.153/19.02.2010 pronunțată de Tribunalul Buzau-Sectia Civila, prin care s-a hotarat administrarea unui probatoriu complet pentru stabilirea corectă a situației de fapt și juridice a imobilului. Astfel, instanta superioara a considerat necesar ca reclamanta sa isi dovedeasca dreptul de proprietate invocat, pe baza unor înscrisuri doveditoare ale actului juridic de dobândire a proprietății, iar nu din evidențele agricole.

Or, reclamanta nu a mai depus la dosarul cauzei alte înscrisuri decat cele depuse în Dosarul nr._ al Judecatoriei Buzau, fapt recunoscut si de catre aparatorul reclamantei, av.I. M., la termenul de judecata din data de 13.09.2012 (fila 88).

Pe de alta parte, paratul a sustinut ca imobilul-constructie ce ar fi fost dat in administrarea sa prin Decizia nr.189/05.06.1978 a Consiliului Popular al Județului B. - Comitetul Executiv, nu mai exista în materialitatea sa, acesta fiind demolat, fiind edificata o noua constructie. Acest fapt a fost sustinut si de catre martorii paratului, respectiv Linteanu I. (fost angajat MAI, respectiv subofiter in cadrul Postului de Politie V. Pasii, jud.Buzau) si I. R. (cetatean al . in anul 1989). Astfel, acestia au declarat că respectiva clădire a fost demolată în totalitate, s-a turnat alta fundatie si s-a edificat o noua constructie. Caramida a fost adusa de la Satuc, din ., iar noua constructie a fost edificata cu detinutii, in circa 6 luni. Martorul Linteanu I. a mai aratat ca unul din vecini B. C. a mai donat inca 3 m, iar noua constructie a fost marita fata de vechea constructie cu 3 m spre vecinul B.. De asemenea, martorul I. R. a mai sustinut ca vechea cladirea a fost grav avariata la cutremurul din 1977, pentru ca se vedeau niste crapaturi imense, de aceea nici nu a mai fost folosita.

Contrar sustinerilor martorelor U. V. si S. I., din partea reclamantei (care au sustinut ca vechea constructie nu a fost daramata in totalitate, ci au fost efectuate imbunatatiri), expertul desemnat de catre instanta P. M. a concluzionat, in cadrul raportului de expertiza intocmit in speta (fila 159), ca imobilul vechi (construit din paianta, cu fundatii din talpi de lemn asezate pe un soclu) a fost demolat, fiind edificat un nou edificiu (cu structura de rezistenta executata din fundatii de beton, zidarie caramida de 30 cm grosime si centuri din b.a.), existand o incompatibilitate totala intre cele doua constructii. Expertul a mai sustinut ca, desi autorizatia nr.3489/10.05.1979 a Consiliului popular jud.Buzau a fost emisa pentru renovarea vechiului edificiu, acesta a fost demolat in totalitate, întrucat era vechi si avea probleme la structura din paianta dupa seismul din 1977. In prezent, actualul imobil are o suprafata construita de 124,24 mp, cu circa 53,24 mp mai mult decat vechea cladire.

Instanta constata ca nu exista identitate nici intre configuratia camerelor din cadrul imobilului. Astfel, in prezent, imobilul este compus din: corp principal-124,24 mp (format din 6 incaperi-10,32 mp, 7,14 mp, 14,47 mp, 11,47 mp, 24,63 mp, 15,50 mp, doua holuri-5,12 mp, 5,57 mp, o camara si o baie-1,98 mp), hol inchis cu glasvand-9,19 mp, anexa cu doua incaperi-21,76 mp, beci-12,04 mp (fila 142). Corpul principal are structura de rezistenta executata din fundatii de beton, pereti cu zidarie caramida tip GVp, cu grosimea de 30 cm, stilpi si centuri din beton armat. Imobilul are tamplarie interioara si exterioara din lemn, pardoseli din parchet si mozaic turnat pe loc. Expertul a mai aratat ca, datorita faptului ca peretele exterior dinspre magazie nu a fost tencuit, a dezvaluit si provenienta caramizilor tip GVP produse de la STUC (or, fabrica de la Satuc s-a infiintat in anul 1970).

Contrar sustinerilor aparatorilor reclamantei (in sensul ca in prezent ar exista elemente ale vechii constructii, respectiv elemente de tamplarie etc), expertul a aratat ca nu ar fi putut exista parchet la momentul vechii case.P., daca ar fi datat in acea perioada, ar fi fost in totalitate degradat. De asemenea, la acea vreme existau doar pardoseli din scandura si lemn. De asemenea, electricitatea putea fi schimbata, deci nu se poate afirma ca reteaua electrica exista din perioada anterioara refacerii imobilului nou (fila 166-dosar II). Usa dubla de la camara este mai de actualitate, aparuta dupa 1970. Nu exista conceptul acesta de usi duble, la nivelul anului 1930.

Pe de alta parte, imobilul ce a fost preluat in 1978 de catre MAI era un imobil cu un nivel, din zidarie caramida si paianta (adica structura paianta cu umplutura din zidarie caramida), sarpanta si invelitoare din tigla, avand in compunere: hol intrare-2,40x1,65m-3,96mp, culoare-3,5x2,4 m-8,4mp, o camera-3,7x3,85m-14,245 mp, o camera-8,15x4,45m-36,2675 mp, fiind in suprafata utila de 62,87 mp (fila 144-dosar II).

Un argument in sprijinul ideii ca vechea constructie era in stare avansata de degradare, la momentul 14.06.1978, la data preluarii de catre MAI, este descrierea imobilului conform procesului verbal intocmit la acea data si aflat la fila 144 din dosarul cauzei. Astfel, in holul de la intrare, pardoseala era din scandura uzata, avand o usa de lemn simpla, un canat si fereastra simpla, ambele uzate in proportie de 70 %. Culoarul era prevazut cu pardoseala din scandura uzata si una usa in 2 canate, simpla, cu geam, uzata 50%. O camera avea pardoseala din scandura cu o uzura de 40%, una usa simpla cu un canat si o fereastra in 2 canate uzata si una fereastra in 2 canate simpla, uzata, cu una soba teracota din 95 placi, care necesita reparatii. Alta camera avea pardoseala din scanduri, uzata 50%, usa in 2 canate exterioara cu geam, cu o uzura avansata, una usa simpla cu un canat din lemn din lemn plina, care necesita reparatii, doua ferestre lemn in 2 canate cu o uzura avansata, una soba teracota din 120 placi uzata, care necesita reparatii. Cladirea are instalatie electrica interioara, care necesita reparatii, inlocuiri si completari aparataje. Potrivit aceluiasi proces verbal din 14.06.1978 (fila 77-dosar I), se propunea reparatii capitale (inclusiv inlocuirea tamplariei din lemn si a pardoselilor), imobilul neavand alte anexe. Curtea in suprafata de 169 mp era neimprejmuita.

Față de considerentele mai sus expus, instanta apreciază că între cele doua imobile nu poate exista identitate, imobilul vechi fiind demolat în totalitate si fiind edificat un alt edificiu, în care în prezent îsi desfasoara activitatea Postul de Politie al Comunei V. Pasii, jud.Buzau.

Referitor la suprafata de 476 mp solicitată de către reclamantă, prin cererea introductiva, s-a întocmit un raport de expertiza tehnica judiciara, la solicitarea instantei, de catre expert O. M. (fila 149-dosar II), față de care partile nu au avut obiectiuni. Astfel, instanta constată că suprafata de teren pe care este amplasat constructia în litigiu are întinderea de 300 mp, determinat de punctele 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-28-29-30-31-32-33, evidentiat cu culoare verde pe planul de amplasament si delimitare a imobilului. Suprafata de 240 mp înscrisă în procesul verbal din data de 14.06.1978, este evidentiata cu culoare rosie în planul de amplsament mentionat anterior, determinata de punctele 9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-31-32-34.

Referitor la pretinsul drept de proprietate al reclamantei cu privire la aceasta suprafata de teren, instanta constata ca nu s-au depus la dosarul cauzei inscrisuri doveditoare privind dobandirea proprietatii. Astfel, cum s-a sustinut si in cuprinsul Deciziei civile nr.153/19.02.2010 pronuntata de Tribunalul Buzau, pronuntata in acelasi dosar, evidentele agricole nu fac dovada dreptului de proprietate al autoarei reclamantei.

Potrivit art. 3 alin. 1 din O.G. nr.28/2008, registrul agricol constituie documentul oficial de evidență primară unitară, în care se înscriu date cu privire la gospodăriile populației și la societățile/asociațiile agricole, precum și la orice alte persoane fizice și/sau juridice care au teren în proprietate/folosință și/sau animale. Conform art. 8 alin. 1 inscrierea datelor în registrul agricol în a cărui rază administrativ-teritorială își are domiciliul capul gospodăriei se face pe baza declarației date pe propria răspundere de capul gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei care dispune de capacitate deplină de exercițiu.

In acest sens, in ceea ce priveste dreptul de proprietate al autoarei reclamantei asupra suprafetei de teren de 476 mp, se observa ca, in dovedirea acestuia, nu s-a depus vreun titlu de proprietate, iar adeverinta nr.6109/25.07.2008 eliberata de Primaria Comunei V. Pasii, jud.Buzau, in baza mentiunilor din registrul agricol (in ceea ce priveste casa si terenul ce ar fi apartinut def.Costiuc R.) nu poate proba dreptul de proprietate, cat timp, conform normelor de drept expuse, acestea privesc simpla folosinta a terenurilor, fiind întocmite pe baza declarației persoanei interesate.

Reclamanta a uzat si de calea reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la aceasta suprafata de teren, pe calea speciala a Legii nr.18/1991, fiindu-le reconstituit mostenitoarelor def.Costiuc R., suprafata de 400 mp in .: la nord-S. N.Gh, la est-Consiliul Local, la sud-drum Judetean, la vest-Costiuc S.), respectiv 108 mp in ., respectiv 616 mp in . (cu vecinii: la nord-drum judetean-Post Politie, la est-Raducan M., la sud-teren spart-B., Post Politie), in intravilanul satului/..Buzau (fila 28-dosar I). Desi reclamanta a solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr._/13/1996 emis pe numele def.Costiuc R., in sensul includerii si a suprafetei de teren de 476 mp, aceasta cerere i-a fost respinsa de catre instanta, prin Sentinta civila nr.6143/15.09.2011 pronuntata de Judecatoria Buzau, ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau-Sectia I Civila in Dosarul nr._/200/2010. S-a retinut ca „din registru agricol aflat la fila 12 din dosarul de fond rezulta ca in anul 1961 Costiuc R. figura cu 1,60 ha, astfel ca mostenitorilor acesteia i s-a reconstituit tot terenul la care erau indreptatiti. Ca urmare, reclamanta nu mai este indreptatita sa i se reconstituie dreptul de proprietate si pentru diferenta de 476 mp, intrucat in aceasta situatie ar exista o dubla reconstituire. Instanta a retinut ca titlu de proprietate nr._/13 din 9.01.1996 nu este lovit de nulitate absoluta partiala, deoarece nu exista niciuna din situatiile prevazute de art.III lit.a) din Legea nr. 169/1997.”

În cuprinsul Sentintei civile nr.6143/15.09.2011 pronuntata de Judecatoria Buzau, s-a mai retinut că în privința terenului de 297 mp, potrivit art.136 din Constituție și art. 5 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile și nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public, astfel că nu pot fi cuprinse în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate instituită de Legea nr. 18/1991. În ceea ce privește terenul de 178 mp, neocupat de Postul de Poliție V. Pașii, instanța a reținut că simpla posesie exercitată de reclamantă și opinia expertului (că acesta ar fi făcut parte din suprafața de 0,10 ha curți clădiri, cu care autoarea sa a figurat în rolul agricol în 1959-1961) nu este de natură a conduce la reconstituirea dreptului de proprietate, prin constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/13/09.01.1996.

Faptul că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate invocat asupra imobilului revendicat, a fost confirmat și în cuprinsul Sentintei civile nr.430/06.04.2007 pronuntate de Tribunalul Buzau-Sectia Civila în Dosarul nr.2186/2006 (fila 23-dosar I).

Avand în vedere aceste considerente, instanta va respinge actiunea principala, avand ca obiect “revendicare imobiliara” formulată de reclamanta Ț. M. în contradictoriu cu pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, ca neintemeiata. De asemenea, instanta va admite cererea de interventie in interes accesoriu formulata deintervenienta . PRIN PRIMAR, cerere ce a fost formulata in interesul paratului (avand in vedere ca cererea principala urmeaza a fi respinsa).

In temeiul art.129 alin.6 C.proc.civ. raportat la art.274 C.proc.civ., instanta va respinge capatul de cerere formulat de reclamanta (prin aparator ales av.I. M.) privind cheltuielile de judecata, ca neintemeiat, avand in vedere ca acesta este un capat de cerere accesoriu, care urmeaza “soarta” cererii principale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de catre parat si intervenienta in interes accesoriu, ca neintemeiata.

Respinge actiunea principala, avand ca obiect “revendicare imobiliara” formulată de reclamanta Ț. M., cu domiciliul în B., .. 1, .. B., la cab. av. I. M., în contradictoriu cu pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A, sector 1, ca neintemeiata.

Admite cererea de interventie in interes accesoriu formulata deintervenienta . PRIN PRIMAR, cu sediul în .. B..

Respinge capatul de cerere formulat de reclamanta (prin aparator ales) privind cheltuielile de judecata, ca neintemeiat.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 27.06.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. S. I. A. C.

Red. M.S.

Tehnored. M.S.

5 ex./02.08.2013

Operator de date cu caracter personal

înregistrat în registrul de evidență sub nr._

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Sentința nr. 27/2013. Judecătoria BUZĂU