Cereri. Sentința nr. 06/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 06/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 06-10-2014 în dosarul nr. 28292/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.10.2014
PREȘEDINTE: D. P.
GREFIER: C. M.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile având ca obiect pretentii formulata de reclamantul C. G. E., domiciliat in com. Chiojdu, ., jud. Buzau, in contradictoriu cu paratul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, cu sediul in Bucuresti, ., sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică partile au lipsit partile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura este legal indeplinita dupa care.
Instanta pune in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata prin intampinare.
Instanta respinge aceasta exceptie avand in vedere faptul ca politistii din cadrul IPJ Buzau care prin actiunile lor i-ar fi incalcat reclamantului anumite drepturi fundamentale sunt angajati ai IPJ, institutie a statului român ,care este reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat, instanta in temeiul art. 150 Cod proc civila retine cauza spre solutionare.
INSTANTA
Deliberand asupra prezentei actiuni in pretentii.
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr._ /26.10.2012 reclamantul C. G. E. a chemat in judecata pe paratul S. R. PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE solicitand pronuntarea unei sentinte prin care sa se dispuna obligarea paratului la plata sumei de 50.000 lei reprezentand daune morale pentru prejudiciile aduse prin actiuni nelegale ale agentilor de politie, si cheltuieli de judecata .
In motivarea in fapt a cererii ,reclamantul incedereaza ca in luna aprilie 1995 IPJ Buzau a emis un comunicat de presa si a permis la doua posturi de televiziune sa inregistreze imagini cu persoana sa ,fara a avea consimtamantul reclamantului.
Atat comunicatul de presa cat si reportajele realizate in incinta IPJ Buzau, au fost lipsite de obiectivitate fiind incalcata prezumtia de nevinovatie. La momentul anului 1995 politistii aveau statut de militari, erau deci agenti ai statului .
Reclamantul precizeaza ca prin aceste actiuni, politistii din cadrul IPJ Buzau, au incalcat drepturile prev. de art. 3, art 6 alin 2 si art. 8 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Reclamantul invoca Pactul International din 16.12 1966 cu privire la drepturile civile si politice, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, jurisprudenta CEDO din Hotararea Cakici /Turcia.
In drept reclamantul invoca disp. art. 21 din Constitutie, Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Codul civil, Decretul 31/54.
In sustinerea cererii anexeaza in copie articolul din cotidianul Opinia din data de 14.04.1995.
Mentioneaza ca cererea este scutita de taxa judiciara de timbru conf. art. 15 lit s din Lg 146/97.
Petentul solicita judecarea in lipsa.
Legal citata parata DGFP Buzau in numele Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice potrivit mandat reprezentare nr._/05.11.2012 a formulat intampinare invocand urmatoarele exceptii: necompetenta materiala a judecatoriei avand in vedere temeiul invocat de petent ,respectiv art. 13 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale ,care stabileste ca, in ceea ce priveste erorile judiciare pentru care poate fi atrasa raspunderea statului ,temeiul este reprezentat de disp. art. 504 Cod proc penala cu ref. la art. 52 alin 3 din Constitutia României.
Ca urmare, potrivit art. 2 pct 1 lit h Cod proc civila, cu ref. la art 158 alin 1 Cod proc civila, solicita admiterea acestei exceptii si declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Buzau.
A doua exceptie invocata consta in lipsa calitatii procesuale pasive a Statului Român avand in vedere urmatoarele: calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii .
In ceea ce priveste fondul cauzei, Constitutia la art 52 alin 3 prevede ca statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare in conditiile expres stabilite de art. 504 la 507 Cod proc penala, insa reclamantul nu se afla in nici una din situatiile expres reglementate de lege care sa-i confere calitatea de victima a unei erori judiciare.
Instanta a comunicat reclamantului intampinarea ,iar acesta referitor la exceptia necompetentei materiale a judecatoriei, a formulat urmatorul punct de vedere: competenta materiala apartine Judecatoriei Buzau pentru ca cererea a fost intemeiata pe disp. art. 21 din Constitutie, art. 13 si art 35 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale; art. 52 alin 3 din Constitutie stabileste raspundrea patrimoniala a statului pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare, indiferent in modul in care s-au produs ,deci statul raspunde patrimonial pentru aceste prejudicii, procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii si ca urmare solicita respingerea exceptiei.
Reclamantul arata ca, i-au fost incalcate drepturi protejate de art. 3 ,art 6 alin 2 si art 8 din Conventie, respectiv, nimeni nu poate fi supus tratamentelor degradante si orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private. De asemenea arata ca nu a chemat in judecata Ministerul Finantelor ci pe S. Român si anexeaza o copie a adresei nr. 243/VIII/1 /2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau.
Potrivit considerentelor mentionate in practica si in decizia civila nr. 860/10.12.2010 a Tribunalului Buzau, instanta a respins exceptiile de necompetenta materiala a Judecatoriei Buzau si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei.
In cauza au fost administrate probatorii inscrisurile depuse de reclamant.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma inscrisurilor aflate la dosar retine urmatoarele:
In prezenta cauza, demersul procesual este fundamentat pe ideea incalcarii de catre parat a dreptului fundamentale ale reclamantului prevazute de art. 3 – nimeni nu va fi suspus torturii pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante ; art. 6 alin 2 -orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata ,pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita si art. 8- orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private, in situatia de fata propria imagine- din Conventia pentru apararea drepturilor Omului si a libertatilor fundamentale .
Dispozitiile Codului civil din 2011 prevad la art. 73 ,ca orice persoana are dreptul la propria imagine ,astfel ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea in orice mod a infatisarii sale fizice, ori a vocii.
Art 74 stabileste la lit a-i, care sunt considerate atingeri aduse vietii private ,iar art. 75 stabileste limitele in sensul ca, nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune, atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care România este parte. Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna credinta sau cu respectarea pactelor si conventiilor internationale, nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune.
Presupusele fapte ale politistilor din cadrul IPJ Buzau, au avut loc in anul 1995 ,cand in vigoare erau prevederile codului civil din anul 1864 ,care prevad conditiile prevazute de lege pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala in sarcina paratei prevazute de art. 998-999 si art. 1003 cod civil ,respectiv existenta faptei ilicite, existenta unui prejudiciu, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia.
Instanta apreciaza ca in prezenta cauza, aceste conditii nu sunt indeplinite ,simpla existenta a articolului din cotidianul OPINIA din data de 14.04.1995 nu reprezinta o fapta ilicita si nici nu a condus la producerea unui prejudiciu moral si material privind persoana reclamantului, neexistand nici o dovada in acest sens.
Pe de alta parte acordarea prejudiciului moral semnifica o reparatie morala de principiu, dar nu exista criterii legale de determinare a cuantumului unor astfel de despagubiri, practica judiciara stabilind ca despagubirile morale nu trebuie sa constituie un motiv de imbogatire fara justa cauza.
Prejudiciul moral nu poate fi stabilit prin rigori abstracte stricte ,din moment ce el difera de la persoana la persoana, in functie de circumstantele concrete ale fiecarui caz.
De aceea, nici Curtea Europeana, atunci cand acorda despagubiri morale nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite ,ci judeca in echitate.
Or, judecand in echitate, instanta constata ca in prezenta cauza suma de 50.000 lei solicitata de petent, cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul moral suferit, este o suma nejustificata, intrucat din inscrisurile depuse la dosar ,nu rezulta nici o lezare cu rea credinta a imaginii reclamantului.
Pentru aceste considerente, instanta va respinge ca neantemeiata cererea formulata de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de parat.
Respinge cererea avand ca obiect pretentii-daune morale formulata de reclamantul C. G. E., domiciliat in com. Chiojdu, ., jud. Buzau, in contradictoriu cu paratul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, cu sediul in Bucuresti, ., sector 5.
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi 06.10.2014.
PRESEDINTEGREFIER
red. D.P./tehnored. C.M./4 EX/
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 386/2014.... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 10/2014.... → |
|---|
