Plângere contravenţională. Sentința nr. 5810/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5810/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 14802/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECTIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.5810
Ședința publică de la 28.03.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: C. Z.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul B. M. –N., cu domiciliul în comuna V. V., . B., și pe intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Buzãu, cu sediul în B., ..10, jud B., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cererea se află la primul termen de judecată, legal timbrată, intimatul a depus la dosar prin serviciul registratură întâmpinare, fișa cazier auto, înregistrarea video, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.131 alin. 1 NC.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004; material și teritorial, în temeiul art.94 pct.3 N.C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001.
Instanța, deliberând asupra pertinenței, concludenței și utilității probelor solicitate, în conformitate cu dispozițiile art. 255 și 258 N.C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin.1 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreascã, declară dezbaterile închise, conform art.394 alin.1 C.proc.civ., și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Prin cererea înregistrată pe rolul aceste instanțe sub nr_, petentul B. M. –N., a formulat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._, întocmit la data de 15.08.2013.
In motivarea cererii, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional întrucât la data reținută în procesul verbal, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe ..Buzãu, din direcția Mãrãcineni cãtre Centru, iar la trecerea de pietoni din zona sensului giratoriu XXL, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, pe sensul sãu de mers.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
În probațiune, a fost depus în fotocopie: procesul-verbal contestat.
Plângerea a fost legal timbratã, cu suma de 20 de lei, conform disp.art.19 din OG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că la data reținută în procesul verbal, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe ..Buzãu, din direcția Mãrãcineni cãtre Centru, iar la trecerea de pietoni din zona sensului giratoriu XXL, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, pe sensul sãu de mers.
În drept, a invocat dispozițiile art.115-118 C.proc.civ.
Sub aspectul probatoriului, instanța a administrat la propunerea ambelor părți proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar procesul -verbal contestat
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 15.08.2013, petentul B. M. –N. a fost sancționat cu 4 puncte amendã contravenționalã, în cuantum de 320,00 lei, și aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, pentru sãvârșirea contravenției prevãzute de disp.art. 135 lit.h) din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002.
In fapt, s-a reținut cã, la data menționatã, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe ..Buzãu, din direcția Mãrãcineni cãtre Centru, iar la trecerea de pietoni din zona sensului giratoriu XXL, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, pe sensul sãu de mers.
Instanța constată că plângerea a fost formulatã de către petent la data de 26.08.2013, în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001, de la data înmânãrii procesului -verbal de constatare a contravenției.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care pot fi invocate de instanță din oficiu, procesul- verbal conținând mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de petent, instanța le apreciazã neîntemeiate, pentru urmãtoarele considerente:
- fapta petentului a fost descrisã cu suficiente detalii pentru ca un observator independent să ia la cunoștință de aceasta și să aprecieze gravitatea contravenției, nefiind necesar ca agentul constatator să menționeze și alte împrejurări în descriere, în afară de cele reținute în procesul -verbal, urmarea socialmente periculoasă deducându-se din materialitatea faptei, deci nu au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001;
- cu privire la martorul asistent – instanța reține cã rolul acestuia nu este de a confirma situația de fapt reținutã de agentul constatator, ci de atestare a redactãrii regulate a procesului-verbal, de a confirma modalitatea de întocmire a acestuia, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, astfel încât nu existã vãtãmare atunci când nu se contestã acest aspect, cum este și situația din cauza de fațã.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, instanța constată că procesul-verbal de contravenție indică dispozițiile art.135 lit.h) din HG Nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevede obligația conducătorului de vehicul de a acorda prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
Nerespectarea acestei obligații, constituie contravenție, conform disp. art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002 și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit. b) din OUG 195/2002 republicată, clasa a II- a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării unui numãr de 4 sau 5 puncte-amendă, fiecare punct reprezentând 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Prin urmare, se poate concluziona că fapta a fost corect încadrată, iar sancțiunea a fost individualizată între limitele fixate de actul normativ de incriminare, procesul- verbal de contravenție fiind legal întocmit, cu respectarea cerințelor prevăzute sub sancțiunea nulității de disp.art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei,
Petentul solicită anularea procesului-verbal . CP nr._, întocmit la data de 15.08.2013, susținând cã nu a sãvârșit fapta reținutã în sarcina sa.
Instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Analizând fapta și sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de constatare atacat, prin prisma criteriilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanța constată că fapta reținutã în sarcina petentului reprezintã o „acuzație în materie penalã”, având în vedere cã norma juridica pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor participanților la trafic, natura faptei, sancțiunea aplicatã, natura și gradul de severitate al acesteia, petentului fiindu-i aplicată și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, restituirea permisului de conducere urmând să aibă loc la expirarea termenului de suspendare, numai în măsura în care titularul a promovat testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație, în conformitate cu disp. art.219 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002. Pe de altã parte, rațiunea urmãritã de legiuitor în incriminarea unei astfel de fapte o reprezintã protejarea siguranței pe drumurile publice.
În această situație, instanța apreciază că în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu toate garanțiile conferite de acesta, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție (Cauza A. contra României), sarcina probei revenind organului constatator, cu respectarea în acest mod a principiului egalității armelor, garanție instituită tot prin articol sus-menționat.
Procedând la vizionarea înregistrării de pe suportul CD depus la dosarul cauzei de cãtre intimatã, instanța constată fãrã nici un dubiu că, în data de 15.08.2013, orele 09:59, autoturismul cu numărul de înmatriculare_, își continuă deplasarea cu trecerea peste marcajul pietonal, petentul neobservând faptul că un pieton se angajase deja în traversarea regulamentară a străzii, pe trecerea de pietoni, pe sensul său de deplasare, din partea dreapta spre stânga direcției sale de mers.
Se observă astfel că petentul avea obligația să acorde prioritate de trecere pietonului, atât timp cât acesta se afla pe marcajul pietonal în momentul în care mașina petentului s-a apropiat de acest marcaj.
Referitor la susținerea petentului, în sensul cã, pietonul a traversat prin spatele autoturismului sãu, instanța reține cã, esențial pentru existența contravenției este ca pietonul sã se fi angajat în trecere, sã se afle efectiv pe marcajul pietonal înaintea autoturismului, neavând relevanțã juridicã momentul în care acesta reușește sã termine traversarea.
Astfel, pe baza ansamblului probator administrat, instanța reține că mențiunile consemnate în procesul verbal de contravenție s-au confirmat, petentul săvârșind contravenția reținută în sarcina sa, prin aceea că nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea regulamentară a drumului, prin loc special amenajat, aflat pe sensul său de deplasare.
Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal din cauză este temeinic întocmit, astfel încât sancționarea sa este temeinică.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate, respectiv amenda în cuantum minim, având în vedere cã, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Potrivit disp.art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/ 2001, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, însă instanța apreciazã cã fapta petentului poate genera atât o stare de pericol pentru siguranța drumurilor publice, cât și consecințe deosebit de grave, precum un accident de circulație cu vãtãmarea corporalã a participanților la trafic sau chiar decesul acestora.
Cu privire la sancțiunea complementară a suspendãriiexercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, instanța reține cã aceasta intervine de drept, odată cu săvârșirea contravenției de către petent, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța urmeazã a respinge plângerea contravențională formulatã de petent, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 453 alin. 1 N.Cod procedură civilă, având în vedere principiul disponibilității procesului civil, instanța va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. M. N., cu domiciliul în . B., în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- Poliția Rutieră, cu sediul în B., ..10, jud B., împotriva procesului-verbal . nr._ întocmit la data de 15.08.2013, ca neîntemeiatã.
Ia act cã nu se solicitã cheltuieli de judecatã.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecãtoria Buzãu.
Pronunțatã în ședințã publicã, azi, 28.03.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. I. C. Z.
Red. E.I./ Tehnored.: E.I.
4 ex./_. 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5731/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 05/2014.... → |
|---|
