Plângere contravenţională. Sentința nr. 6831/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6831/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 20572/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. - JUDEȚUL B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6831
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.04.2014
INSTANTA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. B.-C.
GREFIER: G. A. – L.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petenta D. I., domiciliată în B., ., ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ A MUNICIPIULUI B., cu sediul în B., ., jud. B..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.04.2014, consemnările au fost făcute în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de astăzi, 14.04.2014.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, reține următoarele:
Prin cererea introdusă la aceasta instanța la data de 21.11.2013 și înregistrată sub nr._, petenta D. I. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.11.2013 de intimata DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ A MUNICIPIULUI B., solicitând anularea acestuia.
A invocat nulitatea procesului verbal pentru nerespectarea disp. art. 16 alin. 7 și art. 19 alin. 1 din OG 2/2001.
A menționat că, potrivit art. 6 CEDO, beneficiază de prezumția de nevinovăție, sarcina probei revenind acuzării, iar orice dubiu profitând acuzatului.
În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment, considerând amenda aplicată ca fiind vădit disproporționată față de gradul de pericol social generat.
În drept, a invocat dispozițiile OUG 195/2002.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
In sprijinul acțiunii petenta a depus, în fotocopii, un set de înscrisuri.
Petenta a achitat taxă judiciară de timbru în valoare de 20 de lei, conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013
In termen legal, DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ A MUNICIPIULUI B. a formulat întâmpinare, în condițiile art. 205-208 Cod proc.civ. solicitând respingerea plângerii petentei ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimata a învederat instanței că la data 06.11.2013, orele 10:05, s-a constatat că petenta nu a comunicat identitatea persoanei care a condus auto marca Opel Vitaro, cu nr. de înmatriculare_, care în data de 23.09.2013, ora 10:47, a fost înregistrat, prin fotografiere, pe . în zona de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă”.
Pentru acest motiv a fost sancționată cu suma de 720 lei și 9 puncte de penalizare, conform prevederilor art. 102 alin. 1 pct. 14 din OUG 195/2002 rep., sancționat de art. 102 alin. 1 din același act normativ.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205-208 Cod proc.civ.
D. dovadă, intimata depus la dosar un set de înscrisuri.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/06.11.2013 întocmit de intimată, petenta a fost sancționată contravențional cu 9 puncte amenda, în suma de 720 lei, reținându-se în sarcina sa că în calitate de proprietar al autoturismului cu nr. de înmatriculare_ nu a comunicat identitatea persoanei care a condus auto marca Opel Vitaro, cu nr. de înmatriculare_, care în data de 23.09.2013, ora 10:47, a fost înregistrat, prin fotografiere, pe . în zona de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă”, date care au fost solicitate prin adresa nr. 2846/136 din 07.10.2013.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției.
Potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța investita cu o asemenea cerere trebuie sa verifice legalitatea, temeinicia si sa hotărască cu privire la sancțiunea aplicată, pronunțându-se de asemenea si cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul-verbal conține și mențiunea că procesul verbal a fost întocmit în lipsa petentei.
Instanța reține că prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că nerespectarea la încheierea unui proces-verbal a altor dispoziții legale decât cele prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sancționează cu nulitatea relativă, fiind necesară dovada existenței unei vătămări suferite de petent și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Conform dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului verbal de contravenție, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Rezultă cu claritate din aceste dispoziții că dreptul la apărare al contravenientului nu este absolut, iar în procedura contravențională se exercită prin formularea de obiecțiuni în anumite condiții prevăzute de lege, respectiv numai dacă contravenientul este prezent la încheierea procesului verbal de contravenție, condiție subînțeleasă de vreme ce obligația de încunoștiințare a contravenientului este impusă agentului constatator numai pentru momentul încheierii procesului verbal de contravenție. În cazul în care contravenientul nu este prezent la încheierea procesului verbal, agentul constatator nu are obligația de a informa contravenientul despre dreptul de a formula obiecțiuni, așa cum susține în mod eronat petenta. Prin urmare, nu au fost nesocotite dispozițiile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001. În plus, prin plângerea adresată instanței petenta a formulat toate obiecțiunile la procesul verbal, astfel încât nu a suferit nici o vătămare prin încheierea procesului verbal în acest mod.
Instanța consideră că rolul martorului este de a confirma modalitatea de întocmire a procesului-verbal și de a asigura respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate care potrivit propriei opțiuni sau datorită unei imposibilități obiective nu semnează procesul-verbal de constatare a contravenției, iar nu de a proba situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Având în vedere scopul în care se solicită prezența martorului la încheierea procesului-verbal de contravenție, faptul că în speță acesta nu a fost semnat de un martor asistent, nu atrage în mod automat sancțiunea nulității procesului-verbal. Sunt aplicabile dispozițiile art. 175 alin 1 C.proc.civ., conform cărora pentru a obține anularea actului, persoana care invocă nulitatea trebuie să dovedească existența unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului – probă pe care petenta nu a făcut-o.
Așadar, sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, instanța constată că acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art. l6 – l7 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care în lipsă ar putea atrage nulitatea absolută.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, potrivit art. 102 alin. 1 pct. 14 din OUG 195/2002 rep. ,,Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: 14. necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea poliției rutiere, a identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul spre a fi condus”.
Instanta retine ca art. 6 CEDO nu confera impunitate contravenientilor, ci garantii ale unui proces echitabil. Prin urmare, instanța va avea în vedere si cele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza I. P. împotriva României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011). Astfel, Curtea a reținut că, într-o plângere contravențională, invocarea de către instanțe a prezumției de legalitate si validitate a procesului-verbal de contravenție, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neașteptat, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională. Curtea Europeana a Dreptului Omului a subliniat importanta că, în cadrul unui proces având ca obiect plângere contravențională, instanța națională sa-i ofere petentei cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv in sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea a constatat în această cauză că singurele probe pe baza cărora instanțele naționale puteau pronunța o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator iar, în condițiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului să-și dovedească afirmațiile, acesta nu a fost plasat ., astfel încât nu a fost încălcat art. 6 CEDO.
Examinând materialul probator aflat la dosarul cauzei, instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității, în sensul că petenta nu a comunicat poliției rutiere, la cererea acesteia și în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice la data de 23.09.2013, aspect necontestat de către aceasta prin plângerea formulată.
Așadar, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 102 alin. 1 pct. 14 din OUG 195/2002 rep.
Cu toate acestea, luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator, sancțiunea avertismentului fiind suficienta pentru atingerea scopului urmărit de legiuitor.
Astfel, instanța consideră că, deși petenta nu a comunicat poliției rutiere, la cererea acesteia și în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredințat vehiculul, această fapta are un grad de pericol social redus, fiind comisă în mod izolat, petenta nefăcând o obișnuință din a încălca normele care reglementează circulația pe drumurile publice.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și dispozițiile art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției contestat, cu avertisment.
Față de dispozițiile art. 38 alin. 3 rap. la art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere principiul disponibilității procesului civil, instanța va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta D. I., domiciliată în B., ., ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ A MUNICIPIULUI B., cu sediul în B., ., jud. B..
Dispune înlocuirea amenzii contravenționale aplicate petentei prin procesul verbal . nr._/06.11.2013 întocmit de intimată, cu sancțiunea „avertisment”.
Atrage atenția petentei asupra gravității faptei săvârșite și îi pune în vedere ca pe viitor să nu mai săvârșească fapte de natură contravențională.
Ia act că nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.04.2014.
PREȘEDINTE | GREFIER |
A. B. C. | G. A.-L. |
Red. A.B.C./Tehn. A.B.C./4ex./14.05.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6832/2014.... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
