Plângere contravenţională. Sentința nr. 7562/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7562/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 25-04-2014 în dosarul nr. 18107/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECTIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 7562
Ședința publică de la 25.04.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: C. Z.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul L. O. L., cu domiciliul în București, ., ., ., sector 6, și pe intimatulINSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.-Poliția Rutierã, cu sediul în B., ..-10, jud B., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, intimatul a depus la dosar prin serviciul registratură întâmpinare, înregistrarea video, fișa cazier auto, atestatul operatorului radar, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.131 alin. 1 NC.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004; material și teritorial, în temeiul art.94 pct.3 N.C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001.
Instanța, deliberând asupra pertinenței, concludenței și utilității probelor solicitate, în conformitate cu dispozițiile art. 255 și 258 N.C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin.1 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreascã, declară dezbaterile închise, conform art.394 alin.1 C.proc.civ., și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Prin cererea înregistrată pe rolul aceste instanțe sub nr_, petentul L. O. L., a formulat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. plângere împotriva proceselor verbale de constatare a contravențiilor . nr._/20.09.2013 și . nr._/ 14.10.2013.
In motivarea cererii, petentul a arătat că la data de 20.09.2013, a condus autoturismul cu numãrul de înmatriculare_ pe ..Buzãu, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 75 km/h., motiv pentru care a fost sancționat contravențional, încheindu-se procesul verbal . nr._ încheiat la data 20.09.2013.
De asemenea, petentul a mai fost sancționat contravențional, prin procesul verbal de contravenție . nr._, întrucât, la data de 14.10.2013, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ în localitatea Costești din jud.Buzãu, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 73 km/h.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
În probațiune, a fost depus în fotocopie: procesul-verbal contestat.
Plângerea a fost legal timbratã, cu suma de 20 de lei, conform disp.art.19 din OG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că la data de 20.09.2013, petentul a condus autoturismul cu numãrul de înmatriculare_ pe ..Buzãu, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 75 km/h.
În drept, a invocat dispozițiile art.115-118 C.proc.civ.
Sub aspectul probatoriului, instanța a administrat la propunerea ambelor părți proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar procesul -verbal contestat.
Analizând actele și lucrările dosarului și având în vedere dispozițiile art. 248 alin. 1 N.C.proc.civ., conform cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond, care fac inutilã, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, dupã caz, cercetarea în fond a cauzei, deliberând cu prioritate asupra excepției prescripției executãrii sancțiunii contravenționale, invocată de petent, instanța reține următoarele:
Cu privire la procesul-verbale . nr._ încheiat la data 20.09.2013
Prin acest proces-verbal, petentul L. O. L. a fost sancționat cu 4 puncte amendă contravențională în cuantum de 320,00 lei, și aplicarea sancțiunii complementare a 3 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 100 alin. 2. din O.U.G. nr. 195/2002.
In fapt, s-a reținut cã, la data de 20.09.2013, petentul a condus autoturismul cu numãrul de înmatriculare_ pe ..Buzãu, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 75 km/h.
Plângerea a fost formulată de către petent la data de 23.10.2013, în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001, de la data comunicării procesului -verbal de constatare a contravenției, 22.10.2013.
Instanța constatã cã procesul-verbal . nr._ a fost încheiat la data de 20.09.2013 în lipsa petentului, întrucât petentul a refuzat sã-l semneze, pentru luare la cunoștințã.
Instanța, reține cã potrivit disp.art.25 alin.(1) și (2) din OG nr.2/2001,” (1) Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului (…) (2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.”
Potrivit disp.art.47 din același act normativ, dispozițiile O.G.nr. 2/2001 se completeazã cu prevederile Codului de procedurã civilã. Rezultã, așadar, cã natura juridicã a termenului de o lunã, pus la dispoziția intimatei pentru a comunica procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este cea a unui termen de drept procedural, al cãrui regim și modalitate de calcul sunt reglementate de disp. art. 181 alin.(1) pct.3 NC.proc.civ.,, potrivit cãrora „(3)când termenul se socotește pe sãptãmâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzãtoare din ultima sãptãmânã ori lunã sau din ultimul an. ”
Așadar, termenul de o lunã prevãzut de O.G. nr. 2/2001 se împlinea în cauzã la data de 20.10.2013, depãșirea acestui termen, conducând la prescrierea executãrii sancțiunii contravenționale, potrivit disp. art. 14 din același act normativ, care prevede „ (1) Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
(2) Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.”
Petentul aratã cã a gãsit afișat procesul-verbal la domiciliul sãu în data de 22.10.2013, fãrã ca operațiunea afișãrii sã fie consemnatã într-un proces-verbal care sã fie semnat de un martor.
La rândul sãu, intimata nu contrazice susținerile petentului, aratã cã nu poate face dovada comunicãrii procesului-verbal și solicitã instanței sã facã demersuri cãtre Primãria Sectorului 6 București, pentru a se solicita aceastã dovadã.
Instanța reține, însã, cã, pe ștampila aplicatã de Brigada rutierã a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București pe procesul-verbal este consemnatã și data comunicãrii, 22.10.2013, astfel încât, dacã intimata ar fi intenționat sã conteste aceastã datã, ca nefiind data realã a comunicãrii, ar fi trebuit sã iasã din pasivitate și sã se apere, facând dovada faptului contrar poziției petentului, anume cã procesul-verbal a fost comunicat la o altã datã.
Având în vedere și Decizia nr.10 din 10.06.2013, prin careInalta Curte de Casație și Justiție a stabilit cã, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, iar procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul sau sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, se apreciazã cã intimata din cauza de fațã, a procedat la comunicarea procesului-verbal prin afișare, fãrã a fi fãcut vreo dovadã în sensul cã nu ar fi reușit sã comunice petentului prin poștã procesul-verbal.
Prin urmare, instanța nu poate decât sã constate cã, în cauzã, comunicarea procesului-verbal atacat s-a fãcut în afara termenului legal prevãzut de art. 25 alin.(2) din OG nr.2/2001 și fãrã respectarea disp. art. 27 teza I din același act normativ.
Pentru aceste considerente, vãzând și disp.art.121 alin.(2) din OG nr.195/2002, în temeiul art.14 alin.(2) și art.34 din OG nr.2/2001, instanța va admite excepția prescripției executãrii sancțiunii contravenționale și, pe cale de consecințã, va admite plângerea petentului și va constata intervenitã prescripția executãrii sancțiunii contravenționale principale și a sancțiunii complementare aplicate acestuia, prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data 20.09.2013.
Cu privire la procesul-verbale . nr._ încheiat la data 14.10.2013
Instanța reține cã, având în vedere data încheierii procesului-verbal atacat -14.10.2013, termenul de o lunã prevãzut de art.25 alin. (2) din OG nr.2/2001 se împlinea în cauzã la data de 14.11.2013, depãșirea acestui termen, conducând la prescrierea executãrii sancțiunii contravenționale, potrivit disp. art. 14 din același act normativ.
Conform ștampilei aplicate de Brigada rutierã a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, procesul-verbal a fost comunicat petentului în interiorul termenului de o lunã prevãzut de dispozițiile legale, la data de 12.11.2013, așa cum s-a reținut mai sus, motiv pentru care instanța va respinge excepția prescripției executãrii sancțiunii contravenționale, invocatã de petent, ca neîntemeiatã.
Pe fondul cauzei,
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data 14.10.2013, petentul a fost sancționat cu 4 puncte amendă contravențională în cuantum de 320,00 lei, și cu aplicarea sancțiunii complementare a 3 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 100 alin. 2. din O.U.G. nr. 195/2002.
In fapt, s-a reținut că, la data respectivã, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ în localitatea Costești din jud.Buzãu, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 73 km/h.
Sub aspectul legalității, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care pot fi invocate de instanță din oficiu, iar petentul nu a invocat niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, procesul- verbal conține mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, instanța constată că procesul-verbal de contravenție indică dispozițiile art. 121 Regulamenul de aplicare al OUG 195/2002, aprobat prin HG 1391/2006, care prevãd „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”
Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție potrivit disp.art. 100 alin.2 raportat la art.108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevãd cã „ 2. depășirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”
se sancționeazã cu amenda prevãzutã în clasa a II-a de sancțiuni, precum și cu aplicarea a 3 puncte de penalizare.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit b) din OUG 195/2002 republicată, clasa a II- a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării a 4 sau 5 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Instanța reține cã petentul a condus autoturismul în localitatea Costești, pe un sector de drum unde viteza maximã admisã este de 50 km/h, conform disp.art. 49 din OUG 195/2002.
Prin urmare, se poate concluziona că fapta a fost corect încadratã, iar sancțiunea a fost individualizatã între limitele fixate de actul normativ de incriminare, procesul verbal fiind legal întocmit cu privire la acest aspect.
Sub aspectul temeiniciei,
Instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
In scopul respectării dreptului petentului la un proces echitabil, instanța a încuviințat și administrat probele propuse de aceasta, respectiv înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Procedând la vizionarea înregistrării de pe suportul CD depus la dosarul cauzei de cãtre intimatã, instanța constată că, în data de 14.10.2013, orele 18:51, autoturismul cu numărul de înmatriculare_ a circulat cu viteza de 73 Km/h în localitate.
Abaterea a fost înregistratã în regim staționar de aparatul radar montat pe autospeciala de poliție marca Dacia L., cu nr.de înmatriculare MAI_, pe hard-disk, aparatul radar ROM 492 care a înregistrat abaterea fiind verificat metrologic și corespunzând normelor în vigoare, dupã cum rezultã din buletinul de verificare metrologicã nr._/28.03.2013, a cãrui valabilitate este de un an. De asemenea, intimata a depus la dosarul cauzei și atestatul de operator radar Nãstase D..
Așadar, pe baza ansamblului probator administrat, instanța reține că mențiunile consemnate în procesul verbal de contravenție s-au confirmat, petentul săvârșind contravenția reținută în sarcina sa, nerespectând viteza maximã admisã pe sectorul de drum parcurs, astfel încât sancționarea sa este temeinică.
Pentru toate aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal contestat a fost temeinic întocmit.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificatã sancțiunea aplicatã, amenda în cuantum minim, având în vedere cã, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal
Instanța constată că nivelul amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului, iar fapta acestuia poate genera atât o stare de pericol pentru siguranța drumurilor publice, cât și consecințe mai grave, precum un accident de circulație cu vãtãmarea corporalã a participanților la trafic sau chiar decesul acestora.
Față de cele expuse anterior, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind proporționalã cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Cu privire la sancțiunea complementară, aplicarea unui numãr de 3 puncte de penalizare, instanța reține cã aceasta intervine de drept, odată cu săvârșirea faptei de către petent, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța urmeazã a respinge plângerea contravențională formulatã de petent, cu privre la acest proces-verbal, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 453 alin. 1 N.Cod procedură civilă, având în vedere principiul disponibilității procesului civil, instanța va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția prescripției executãrii sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul-verbal . nr._/20.09.2013.
Admite plângerea contravențională formulată de petentul L. O. L., cu domiciliul în București, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.-Poliția Rutierã, cu sediul în B., ..-10, jud B., împotriva procesului-verbal . nr._/20.09.2013.
Constatã prescrisã executarea sancțiunii contravenționale principale și a sancțiunii complementare aplicate petentului prin procesul-verbal . nr._/20.09.2013.
Respinge excepția prescripției executãrii sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul-verbal . nr._ întocmit la data de 14.10.2013.
Respinge plângerea contravenționalã formulatã de petent împotriva procesului-verbal . nr._ întocmit la data de 14.10.2013, ca neîntemeiatã.
Ia act cã nu se solicitã cheltuieli de judecatã.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecãtoria Buzãu.
Pronunțatã în ședințã publicã, azi, 25.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. I. C. Z.
Red. E.I./ Tehnored.: E.I.
4 ex./ 16.05. 2014
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 12/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria BUZĂU → |
|---|
