Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 814/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 814/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 1082/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI –JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr.814
Ședința publică de la 05.03.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – Judecător S. M.
Grefier - V. O.
Pe rol judecarea cauzei civile formulate de reclamanta S.C. E. S.A. Călărași împotriva pârâtului M. N., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru reclamantă cons. juridic T. A. în baza delegației nr. 582/13.02.2013 – fila 4 din dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul cauzei și procedura de citare, după care;
Instanța, conform art.159 ind. 1 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea acestei cauze.
Cons. juridic T. A. pentru reclamantă, depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru în sumă de 151 lei achitată cu chitanța nr._/15.02.2013 și timbru judiciar de 3 lei. Menționează că, propune proba cu înscrisuri, respectiv cele de la dosar, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri în fond.
Instanța, în temeiul art.167 alin.1 C procedură civilă, încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei, ia act că nu mai sunt probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Cons. juridic T. A. pentru reclamantă, având cuvântul în fond, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA :
Deliberând asupra cauzei de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 13.02.2013 sub nr. _ , reclamanta S.C. E. S.A. –Sucursala Călărași, cu sediul în Călărași, ., ., a chemat în judecată pe pârâtul M. N., domiciliat în Călărași, .. 13, ., ., solicitând obligarea acestuia la plata sumei totale de 1742,76 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate și majorări de întârziere, cum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că prin contractul nr. 4472/26.02.2007 pârâtul s-a obligat să achite contravaloarea facturilor de apă, iar reclamanta să furnizeze apa potabilă, apa rece pentru prepararea apei calde și să evacueze apele uzate menajere cu măsura consumului la branșament.
Din momentul încheierii contractului s-au emis pe numele pârâtului facturi reprezentând consumul de apă și serviciile de canalizare furnizate.
Întrucât în perioada 15.06.2010 – 14.01.2013, pârâtul nu a achitat facturi în sumă de 1248,76 lei, acest fapt a generat aplicarea majorărilor de întârziere conform prevederilor contractuale.
Menționează că la factura curentă nu sunt calculate majorări de întârziere aferente acesteia, cuantumul majorărilor prevăzut în conținutul cererii reprezentând suma majorărilor aferente fiecărei facturi anterioare ajunse la scadență și neachitate.
În cauză este vorba de un contract cu executare succesivă, facturarea făcându-se lunar, iar majorările ce decurg în perioada dintre datele de facturare sunt evidențiate în facturile anterioare, proporțional cu zilele de întârziere.
Din aceste considerente, debitorului i-au fost calculate majorări de întârziere în cuantum de 494 lei.
Mai arată că pârâtul a mai fost acționat în judecată pentru plata debitului, pentru neachitarea facturilor aferente perioadei 11.07.2008 – 13.05.2010, dar și pentru permiterea accesului reprezentanților societății sale în locuința sa, în vederea debranșării de la rețeaua de apă - sentința civilă nr. 3967/08.11.2010, în acest moment având un debit total în valoare de 2917,45 lei.
Deși prin adresa nr. 2955/10.05.2012 pârâtul a fost convocat în data de 07.06.2012, pentru realizarea concilierii directe, conform disp. art. 720 ind. 1 C. procedură civilă, acesta însă a refuzat să se prezinte la sediul reclamantei pentru realizarea acestei proceduri.
În drept, se invocă dispozițiile art. 112 C.proc.civ., art. 969, 970 și urm. din C. civil, Legea nr. 241/2006.
În dovedirea cererii au fost anexate următoarele înscrisuri în copie: contractul nr. 4472/26.02.2007, borderoul cu facturile neachitate și calculul majorărilor de întârziere, facturi neachitate, adresa nr. 2955/10.05.2012 privind concilierea directă, precum și copia sentinței civile nr. 3967/08.11.2010, filele 7- 37 din dosar.
Pârâtul, deși legal citat, nu s-a prezentat la termenul fixat pentru judecata cauzei și nici nu a formulat întâmpinare.
În cauză, instanța a încuviințat pentru reclamantă și a administrat proba cu înscrisuri și anume cele atașate cererii de chemare în judecată.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Așa cum reiese din actul depus în copie la dosarul cauzei (fila 13-16) la data de 26.02.2007 între reclamantă și pârât a fost încheiat contractul nr. 4472, având ca obiect furnizarea apei potabile, a apei reci pentru prepararea apei calde menajere și evacuarea apei uzate menajere, cu măsura consumului la branșament.
Conform art. 5 din Cap. V al contractului intitulat – Drepturile și obligațiile operatorului – furnizorul se obligă să asigure în mod continuu serviciul de alimentare cu apă la parametrii fizici și calitativi prevăzuți de legislația în vigoare, să asigure funcționarea rețelei de apă la parametrii corespunzători și „să preia apele uzate la parametrii prevăzuți de normativele în vigoare”, iar potrivit art. 9.8, Cap. 6 din contract utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat în termen de 30 zile de la data emiterii acestora.
Corelativ, potrivit prevederilor art. 16 din contract, neachitarea facturii în acest termen atrage după sine penalități de întârziere la nivelul celor prevăzute de lege pentru veniturile bugetare.
Din facturile fiscale acceptate aflate la dosarul cauzei, instanța reține că pârâtul a beneficiat în perioada 15.06.2010 – 14.01.2013 de furnizarea apei potabile în valoare de 1248,76 lei.
Cum de la momentul încheierii contractului și până în prezent pârâtul nu a achitat cu regularitate și la scadență facturile emise de creditoare, sumele achitate de aceasta s-au imputat, conform prevederilor contractuale, mai întâi asupra debitului mai vechi, astfel că în prezent aceasta figurează cu un debit de 1248,76 lei reprezentând contravaloarea serviciilor neachitate în perioada 15.06.2010 – 14.01.2013, iar suma de 494 lei, reprezintă totalul majorărilor de întârziere calculate pentru facturile emise în perioada anterior amintită și penalități aferente unor facturi anterioare, achitate de debitoare cu întârziere și care au determinat și ele calcularea de penalități până la achitarea lor integrală.
În drept, instanța apreciază că regimul juridic al contractului în discuție este reglementat de art. 3 pct. 5 C. comercial, respectiv cele referitoare la întreprinderea de furnituri.
Întrucât în cazul obligațiilor de a da este suficient ca reclamanta creditoare să facă dovada existenței contractului pentru a transfera pârâtului sarcina probării executării din partea sa a obligațiilor contractuale asumate, iar în speță pârâtul nu a făcut nicio probă în acest sens și nici nu a dovedit vreo cauză străină, exoneratoare de răspundere, în acord cu disp. art. 1082 C. civil, fiind prezumat astfel în culpă contractuală, instanța reține că aceasta, deși a beneficiat de furnizarea apei potabile în valoare de 1248,76 lei nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale emise de reclamantă, fapt pentru care, în acord cu prevederile contractuale anterior enumerate, reclamanta i-a calculat majorări și penalități de întârziere în cuantum de 494 lei.
Față de considerentele mai sus expuse și de dispozițiile art. 969-970 C. civil, potrivit cărora obligațiile contractuale legal asumate au putere de lege între părțile contractante, instanța apreciază că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, urmând a obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei totale de 1742,76 lei, reprezentând: 1248,76 lei facturi neachitate pe perioada 15.06.2010 – 14.01.2013 și 494 lei majorări de întârziere pentru facturile neachitate.
Conform dispozițiilor. art.274 alin. 1 C. procedură civilă ce prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată și ținând cont de solicitarea creditoarei în acest sens, instanța va obliga pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată cauzate de prezenta cauză, respectiv suma de 154 lei reprezentând c/val. taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta .> cu sediul în Călărași, ., . împotriva pârâtului M. N., domiciliat în Călărași, .. 13, ., ..
Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei totale de 1742,76 lei, reprezentând: 1248,76 lei facturi neachitate pe perioada 15.06.2010 – 14.01.2013 și 494 lei majorări de întârziere pentru facturile neachitate.
Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 154 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi 05.03.2013.
Președinte, Grefier,
Jud. S. M. V. O.
Red.SM
Dact. VO
ex.4/13.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1211/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2098/2013.... → |
|---|
